|
|
|
Amfibienii
Clasa Amphibia (Amfibienii), cunoscuta popular ca broaste,
cuprinde vertebrate, cu tegumentul golas, rar cu solzi fini, ascunsi in
tegument (forme care nu sunt in tara noastra).
Broastele propriu-zise au corpul scurt si indesat, membrele posterioare mai
lungi si in general proprii pentru sarit. Pielea are rol in respiratie si rol
in protectie prin secretia veninului mucos cu efect toxic sau iritant. Epiderma
are glande mucose care mentin umiditatea tegumentului si-l face lunecos, precum
si glande seroase (pe partea dorsala a corpului) ce secreta produse caustice,
iritante. Sub tegument, broastele au saci lifatici si lacune ce dau o mare
mobilitate pielii.
Sunetele, care se pot produce chiar si in apa, sunt executate numai de masculi,
aerul respirat, care face sa vibreze coardele vocale, este intarit de sacii
vocali interni ascunsi sub piele; sacii pot forma umflaturi la coltul gurii sau
pot fi externi, fara deschidere externa, formati doar prin subtierea pielii.
Numarul de oua depuse variaza de la 700 la 10000-12000, cu dimensiuni de 1-4
mm. Ouale au un colorit specific, negru sau cafeniu-opac la polul germinativ si
alb galbui la polul vitelin. In uter, ele sunt invelite intr-o membrana foarte
subtire; depuse in apa, membrana se umfla, oul atingand 3-7 mm, uneori 10 mm si
se aglutineaza in mase compacte, plutitoare, prinse de plantele acvatice sau
pur si simplu cazute pe fundul apei. Dupa cateva zile sau saptamani, in raport
cu temperatura apei, embrionul se elibereaza din capsula si trece prin fazele
larvare specifice.
Broastele se hranesc cu insecte, viermi, moluste. Broastele adulte sunt
carnivore si mananca aproape orice este mai mic decat ele, inclusiv insecte,
viermi si chiar alte broaste.
Cea mai mare broasca este numita foarte potrivit - broasca Goliath (Conraua
goliath) din Camerun. Atinge aproape 30 cm si cantareste chiar si 3,3 kg.
Cea mai mica broasca este broasca de Aur (Psyllophryne Didactyla) din Brazilia.
Aceasta creste numai pana la 9,8 mm.
