|
|
|
Cultivarea plantelor legumicole de la care se consuma pastaile, capsulele si semintele
Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva patru specii de plante legumicole, anuale, erbacee: mazarea de gradina, fasolea de gradina, bobul de gradina si bamele.
La aceste plante, organele care se consuma sunt: pastaile verzi (fasolea, bob, mazare), capsulele verzi (bame), semintele verzi (mazare, fasole bob) si semintele ajunse la maturitatea fiziologica (fasole, mazare, bob, bame) Tehnologiile culturilor in vederea obtinerii pastailor, capsulelor si semintelor verzi se studiaza la disciplina de legumicultura, iar pentru producerea semintelor uscate de mazare, fasole si bob, la fitotehnie.
Valoarea alimentara a produselor legumicole mentionate este mare si consta in continutul lor ridicat de substante proteice, zaharuri, saruri minerale si vitamine. Ele se intrebuinteaza in alimentatia omului - preparate sau in stare conservata.
Din aceasta grupa, plantele legumicole din familia Papilionaceae prezinta importanta deosebita si din punct de vedere agrotehnic, intrucat au proprietatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul bacteriilor specifice din nodozitatile de pe radacini. Ąn plus, radacinile dizolva usor fosfatii si alte substante solubile si readuc aceste substante in stratul superficial al solului si totodata imbunatatesc structura acestuia. Datorita insusirilor mentionate, culturile de mazare, fasole si bob de gradina reprezinta cele mai bune premergatoare pentru celelalte culturi legumicole. (Ceausescu I., 1973).
Culturile de mazare si fasole de gradina sunt extinse si datorita faptului ca intregul proces de productie poate fi usor mecanizat.
Ąn stare conservata, mazarea si fasolea de gradina isi pastreaza in mare masura valoarea nutritiva si, in functie de modul de conservare, in proportie insemnata si continutul in vitamine.
Ąn prezent procesul de conservare se poate realiza prin mai multe procedee: pasteurizare, congelare si deshidratare. Datorita gamei largi de procedee de conservare, mazarea, fasolea si bamele reprezinta materii prime valoroase pentru industria alimentara.
1. Mazarea de gradina
Importanta alimentara si economica. Mazarea poate fi consumata sub forma de pastai (inainte de formarea semintelor) dar in special ca seminte verzi sau uscate, sub diferite forme, in diverse preparate culinare sau sub forma conservata. Mazarea face parte din categoria produselor vegetale cu un continut mare in proteine si aminoacizi esentiali. Are valoare alimentara ridicata. Substantele proteice din mazare (legumelina si globulina vegetala - legumina) contin numerosi acizi organici, din care in cantitate mai mare sunt acizii: glutamic, leucina, fenilamina, aspargic, uric si baze purinice (Beresiu, 1976). De asemenea, mazarea contine si elemente minerale (K, P, Mg, Cl, Ca, Na, S, Fe, Cu) si vitamine (C, A, PP, B2, etc).
Valoarea acestui produs legumicol este mare si datorita faptului ca se poate obtine in lunile mai-iunie, cand alte produse cu valoare alimentara ridicata lipsesc.
Soiuri. La soiurile de mazare, pe plan mondial si la noi in tara, se urmareste: diversificarea sortimentului prin crearea de soiuri precoce si tardive, in scopul aprovizionarii fabricilor de conserve cu materie prima o perioada indelungata de timp; crearea de soiuri mai productive decat cele actuale si cu semintele de calitate superioara si crearea de soiuri foarte rezistente la temperaturi scazute, la care semintele sa poata fi semanate din toamna (fara riscuri), in scopul obtinerii unor productii foarte timpurii in primavara.
Sunt recomandate pentru productie urmatoarele soiuri: Danielle, Isalnita 60 si Prima (timpurii); Isalnita 110 si Mantica (semitimpurii), precum si Gotina si Guliver (soiuri semitarzi si tarzii).
Tehnoligia culturii. Cultura de mazare de gradina se executa exclusiv prin semanat direct in camp. Ąn conditiile climatice ale tarii noastre se pot executa doua tipuri de cultura: cultura prin insamantare primavara (de primavara) si cultura la care semanatul se face in lunile de vara (cultura de toamna).
Pentru cea de primavara, culturile legumicole bune premergatoare sunt cele de: tomate, ardei, castraveti, varza etc. Dupa culturile timpurii de mazare se pot cultiva (drept culturi succesive) urmatoarele: ridiche de iarna, varza de toamna, spanac, salata, castraveti de toamna si alte culturi legumicole care se infiinteaza prin semanat sau plantat in vara.
Pentru cultura de toamna, care se practica pe suprafete mai reduse, sunt bune premergatoare culturile timpurii: de varza, conopida, cartof.
Ąn scopul prelungirii cat mai mult a perioadei de recoltare (esalonarea productiei) se pot folosi doua metode de semanat, si anume: insamantarea simultana a mai multor soiuri cu perioade de vegetatie diferite si insamantarea esalonata a unui singur soi. Ąn productie s-a dovedit a fi mai eficienta cea de-a doua metoda.
Recoltarea. Ąn ultima decada a lunii mai se poate incepe recoltatul, care se desfasoara in functie de modul de esalonare a culturilor. Pentru consumul in stare proaspata se recolteaza cand 70-80% din seminte au ajuns la maturitatea de consum, iar pentru industrializare cand numarul de pastai cu seminte ajunse la maturitatea industriala este de 75-90%, iar randamentul variaza intre 40-45% seminte fata de greutatea pastailor.
Ąn scopul stabilirii momentului optim de recoltare, dupa a 7-a zi de la inflorire culturile de mazare se verifica zilnic. Aprecierea momentului recoltarii pentru industrializare si, deci, a gradului de maturitate al semintelor se poate face prin:
- aprecieri subiective (umplerea pastailor cu seminte; stabilirea gradului de suculenta a semintelor; gustul semintelor, care trebuie sa fie dulce; numarul de pastai pe planta ajunse la maturitatea industriala, precum si culoarea tegumentelor semintelor, care trebuie sa fie specifica soiului);
- aprecieri obiective prin metode chimice (determinarea zaharului, a insolubilului in alcool, a amidonului etc.) si prin metode fizice bazate pe masurarea cu ajutorul aparatelor a unor caracteristici fizice care sunt in directa legatura cu stadiul de maturitate, cum sunt: taria semintelor - cu aparatul Raiftester; rezistenta texturii semintelor la apasare, cu maturometrul si rezistenta semintelor la forfecare, cu tenderometrul etc.
Pentru industrializare, recoltarea se poate face cu masina de recoltat (cosit) mazare, in care caz, imediat dupa cosire se incarca in mijloace de transport si se transporta la locurile de batozare, unde se batozeaza cu batoze speciale, fixe. Batozarea se poate face si in lan cu batoze mobile de tipurile Cizholm, Rider, I.C.M., Herbert sau K.B.K.
Pentru consumul in stare proaspata, recoltarea manuala a pastailor se repeta la 2-3 zile. Dupa recoltare, pastaile se sorteaza si se ambaleaza in lazi de tip P sau C.
Productia de pastai poate varia intre 6-7 t/ha, iar productia de seminte verzi, de 2,5-3 t/ha.
2. Fasolea de gradina
Importanta alimentara si economica. Pastaile verzi si, mai rar, semintele verzi, se consuma fie in stare proaspata, fie conservate, pregatite sub forma de diferite mancaruri. Organele de consum mentionate au o valoare alimentara ridicata. Alaturi de hidrati de carbon si substante albuminoide, mai contine si vitamine (C, B1, B2, A) si saruri minerale (Ca, P, Fe). Ąnsemnatatea culturii consta si in faptul ca reprezinta o valoroasa materie prima pentru industria conservelor de legume.
Cu incepere din anul 1974, in cadrul diversificarii structurii culturilor fasolea de gradina a inceput sa fie cultivata si in sere, reprezentand un produs legumicol pretios atat pentru piata interna, cat si pentru export.
