UNIVERSITATEA 'DUNAREA DE JOS' GALATI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

RAPORT DE EVALUARE

CAPITOLUL I: Prezentarea societatii

1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI

Sediul societatii

Obiectivul principal de activitate:

Capitalul social: lei

Capitalul social este impartit in actiuni nominative egale cu o valoare nominala de lei fiecare.

Structura actionariatului si a capitalului social se prezinta dupa cum urmeaza:

Comentarii

1.2.OBIECTUL, SCOPUL SI UTILIZAREA EVALUARII

Evaluarea S.C. S.A. are ca obiect evaluarea societatii in vederea obtinerii unei valori de piata cat mai aproape de realitate. Rezultatul evaluarii se va utiliza numai de catre conducerea societatii, reprezentata de domnul Director General (incepand cu 1 decembrie 2010), pentru a avea o imagine reala a ceea ce reprezinta si valoreaza societatea in ansamblul ei in vederea continuarii activitatii.

1.3.DATA ESTIMARII VALORII

Data evaluarii este: 31.12.2010, este data la care se aplica opinia evaluatorului in ceea ce priveste valoarea estimata;

Data raportului este: 15.01.2011, este data la care se face raportul de evaluare.

1.4. INSTRUCTIUNILE EVALUARII

Numele clientului si a partii care a dat tematica: conducerea S.C.S.A.;

Scopul evaluarii: estimarea valorii de piata a societatii S.C. Galati S.A. in vederea continuarii activitatii;

1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE.

Tipul valorii estimate: in urma acestui raport de evaluare se estimeaza valoarea de piata a societatii S.C. S.A. la data de 31.12.2010 in vederea continuarii normale a activitatii sale economice.

1.6. IPOTEZE SI CONDITII LIMITATIVE

1. Prezentul raport este intocmit la cererea clientului si in scopul precizat. Nu este permisa folosirea raportului de catre o terta persoana fara obtinerea, in prealabil, a acordului scris al clientului, autorului evaluarii si evaluatorului verificator, asa cum se precizeaza la punctul 8 de mai jos. Nu se asuma responsabilitatea fata de nici o alta persoana in afara clientului, destinatarului evaluari si celor care au obtinut acordul scris si nu se accepta responsabilitatea pentru nici un fel de pagube suferite de orice astfel de persoana, pagube rezultate in urma deciziilor sau actiunilor intreprinse pe baza acestui raport.

2. Raportul de evaluare isi pastreaza valabilitatea numai in situatia in care conditiile de piata, reprezentate de factorii economici, sociali si politici, raman nemodificate in raport cu cele existente la data intocmirii raportului de evaluare.

3. Evaluatorul nu este responsabil pentru problemele de natura legala, care afecteaza fie proprietatea imobiliara evaluata, fie dreptul de proprietate asupra acesteia si care nu sunt cunoscute de catre evaluator. In acest sens se precizeaza ca nu au fost facute cercetari specifice la arhive, iar evaluatorul presupune ca titlul de proprietate este valabil si se poate tranzactiona, ca nu exista datorii care au legatura cu proprietatea evaluata si aceasta nu este ipotecata sau inchiriata. In cazul in care exista o asemenea situatie si este cunoscuta, aceasta este mentionata in raport. Proprietatea imobiliara se evalueaza pe baza premisei ca aceasta se afla in posesie legala (titlul de proprietate este valabil) si responsabila.

4. Daca nu se arata altfel in raport, se intelege ca evaluatorul nu are cunostinta asupra starii ascunse sau invizibile a proprietatii (inclusiv, dar fara a se limita doar la acestea, starea si structura solului, structura fizica, sistemele mecanice si alte sisteme de functionare, fundatia, etc.), sau asupra conditiilor adverse de mediu (de pe proprietatea imobiliara in cauza sau de pe o proprietate invecinata, inclusiv prezenta substantelor periculoase, substantelor toxice etc.), care pot majora sau micsora valoarea proprietatii. Se presupune ca nu exista astfel de conditii daca ele nu au fost observate, la data inspectiei, sau nu au devenit vizibile in perioada efectuarii analizei obisnuite, necesara pentru intocmirea raportului de evaluare. Acest raport nu trebuie elaborat ca un audit de mediu sau ca un raport detaliat al starii proprietatii, astfel de informatii depasind sfera acestui raport si/sau calificarea evaluatorului. Evaluatorul nu ofera garantii explicite sau implicite in privinta starii in care se afla proprietatea si nu este responsabil pentru existenta unor astfel de situatii si a eventualelor lor consecinte si nici pentru eventualele procese tehnice de testare necesare descoperirii lor.

5. Evaluatorul obtine informatii, estimari si opinii necesare intocmirii raportului de evaluare, din surse pe care le considera a fi credibile si evaluatorul considera ca acestea sunt adevarate si corecte. Evaluatorul nu isi asuma responsabilitatea in privinta acuratetei informatiilor furnizate de terte.

6. Continutul acestui raport este confidential pentru client si destinatar si autorul nu il va dezvalui unei terte persoane, cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Evaluare si/sau atunci cand proprietatea a intrat in atentia unui corp judiciar calificat.

7. Evaluatorul a fost de acord sa-si asume realizarea misiunii incredintate de catre clientul numit in raport, in scopul utilizarii precizate de catre client si in scopul precizat in raport.

8.Consimtamantul scris al evaluatorului, trebuie obtinut inainte ca oricare parte a raportului de evaluare sa poata fi utilizata, in orice scop, de catre orice persoana, cu exceptia clientului si a creditorului, sau a altor destinatari ai evaluarii care au fost precizati in raport. Consimtamantul scris si aprobarea trebuie obtinute inainte ca raportul de evaluare (sau oricare parte a sa) sa poata fi modificat sau transmis unei terte parti, inclusiv altor creditori ipotecari, altii decat clientul sau altor categorii de public, prin prospecte, memorii, publicitate, relatii publice, informatii, vanzare sau alte mijloace.

1.6. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE

Baza de evaluare o constituie:

Standardele Internetionale de Evaluare;

Standardele ANEVAR;

Standardele Internationale de Raportare Financiara, etc.

1.7. DECLARATIA DE CONFORMITATE

Ca evaluator, declar ca raporul de evaluare a fost realizat in concordanta cu reglementarile Standardele Internetionale de Evaluare si cu ipotezele si conditiile limitative cuprinse in prezantul raport.declar ca nu am nici o relatie particulara cu clientul si nici un interes actual sau viitor fata de proprietatea evaluata. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazeaza pe solicitarea obtinerii unei anumite valori, solicitare venita din partea clientului sau a lor personae care au interese legate de client , iar renumerarea nu se face in functie de satisfacerea unei asemenea solicitari. In aceste conditii, subsemnatul, in calitate de elaborator, imi asum responsabilitatea pentru datele si concluziile prezentate in prezentul raport de evaluare.

CAPITOLUL II

DIAGOSTICAREA SOCIETATII

2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Galati S.A. are urmatoarele aspecte juridice:

Contractul de inchiriere (locatie):

cladirea sediul societatii situata pe strada Al. Moruzzi, nr.132, Galati

Titlu de proprietate - societatea are in proprietate:

cladirea sediului central, hale;

Situatia creditelor acordate - nu a acordat credite.

Asigurari - societatea are facute asigurari la mijloacele de transport si a platit primele de asigurare.

Dreptul fiscal - S.C. S.A. este inregistrata la Administratia Financiara a Municipiului Galati.

Imprumuturile acordate de societatea evaluata sunt in suma de . lei se refera la:

Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale: total = 0 RON

Din care:

Contributii pentru asigurari sociale datorate de angajati = 0 RON

Contributii la fondul asigurarilor sociale de sanatate = 0 RON

Contributia pentru bugetul asigurarilor pentru somaj = 0 RON

Obilgatii restante fata de bugetele fondurilor speciale si alte fonduri = 0 RON

Obligatii restante fata de alti creditori = 0 RON

Impozite si taxe neplatite la bugetul de stat = 0 RON

Dreptul muncii - societatea are contract colectiv de munca pentru toti angajatii sai. Salariile au fost platite la timp.

Dreptul mediului - societatea prin activitatea ei nu a contaminat terenul si amplasamentele invecinate.

Dreptul societatilor comerciale - societatea s-a infiintat in 1991 pe baza de contract de societate si statut incheiat in forma autentica in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Adunarea generala a actionarilor aproba anual bilantul, contul de profit si pierdere, notele explicative la bilant, etc.

2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Obiectivul principal al diagnosticului comercial il constituie estimarea pietei societatii S.C. S.A.. si a pozitiei pe piata. Analizele din acest capitol constituie suportul previziunilor veniturilor viitoare si deci utilizarii metodelor de evaluare bazate pe acestea.

Sunt analizate elementele care influenteaza activitatea comerciala a societatii noastre. Se va face o analiza a factorilor interni si externi.

a)     Analiza mediului extern: este o analiza strategica a mediului in care societatea isi desfasoara activitatea. Analiza se va concentra asupra fortelor politice, economice, socio-culturale si tehnologice care influenteaza activitatea intreprinderii. Trebuie evaluate 4 forte in scopul identificarii amenintarilor si oportunitatilor prin care mediul extern influenteaza societatea noastra.

Cele 4 forte sunt:

forte economice la nivel macroeconomic (nu influenteaza activitatea comerciala a societatii noastre) si la nivel microeconomic (influenteaza intr-o anumita masura activitatea);

forte socio-culturale (nu influenteza activitatea firmei

forte politice (nu influenteaza activitatea societatii pentru ca administratorii ei nu fac politic si nu sunt membri ai vreunui partid);

forte tehnologice (evolutia tehnologiei influenteaza in sensul achizitionarii de tehnologie moderna si vanzarii celei vechi).

b)     Analiza mediului intern comercial contine urmatoarele componente:

1.     Produsele comercializate. Politica de produs.

2.     Analiza pietei.

3.     Analiza activitatii si strategiei firmei.

Produsele comercializate de S.C. .. S.A. sunt:

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra activitatii comerciale a societatii analizate se poate prezenta o schema a ponderilor pe care le au marfurile in totalul vanzarilor firmei pe 2010:

venituri din vanzarea marfurilor = ..... RON

venituri din productia vanduta = ...... RON

o      Total cifra de afaceri = ....... RON

venituri din vanzarea marfurilor/CA% = ......

venituri din productia vanduta/CA% = .....

Analizand evolutia ponderilor veniturilor in cifra de afaceri am observat reorientarea politicii societatii catre vanzarea produselor finite, si anume a portcontainerelor 800 TEU, remorchere diferite, nava heavy lift, platfoma supply vessel, si cresterea ponderii veniturilor din vanzarea echipamentelor si materialelor.

Analiza pietei

• Piata societatii: Pana in momentul de fata firma detine monopol pe aceasta piata.
• Clientii societatii: 957.980 lei ; clienti parti afiliate 53.246.305.

Soldul contului de clienti la 31 decembrie 2010 este format in principal din valoarea creantelor de recuperat corespunzatoare navelor exportate la societati din cadrul grupului in valaore de 53.246.305 lei si a altor creante la societati terte, in principal STX RO Offsore Braila, Metal Group galati, Steelbuilding Constanta, Muehlan Grecia, Remat Scholz Galati, Braila Ship Repair, Brodrene Dahl Tulcea, Cheque Dejeuner Romania, ULA LTD Bulgaria.

Vanzariele efectuate catre societatile din cadrul grupului in anul 2010 se refera la portconytainere 800 TEU, remorchere diferite, nava heavy lift, platforma supply vessel, servicii proiectare si altele, la urmatoarele societati afiliate :

Total vanzari : ..... lei.

Societatea are un numar mare de clienti, ceea ce este un punct forte si ii asigura desfacerea de produse si marfuri la nivelul impus de ea.

Analiza activitatii si strategiei firmei

Din prezentarea produselor, pietei si mediului extern, urmeaza o analiza a activitatii comerciale a societatii, vazuta prin prisma strategiei aplicate, a istoricului vanzarilor, a strategiei de marketing aplicata, detaliata pe cele 4 domenii ale mixului: politica de pret, politica de distributie, politica de comunicare si politica de produs.

Activitatea de contractare-desfacere

Clientii sunt selectati de societate in functie de domeniul de activitate, care sa coincida cu cel al societatii noastre si care ofera un adaos comercial multumitor si o piata de desfacere stabile pentru marfurile comercializate si pentru serviciile prestate.

Evolutia Cifrei de Afaceri in anii 2008-2010:

- Lei -

Politica de pret

Societatea S.C. S.A. stabileste preturile produselor finite obtinute astfel incat sa se acopere cheltuielile de productie si sa se obtina si un profit in urma vanzarii lor.

Politica de distributie

Se analizeaza canalele de distributie ale societatii, modul in care produsele finale, serviciile si marfurile ajung la clienti si/sau consumatorii finali.

Canalele de distributie ale societatii sunt:

directe, atunci cand firma presteaza servicii direct clientului;

indirecte, prin reprezentanti, in ceea ce priveste produsele firmei.

Politica de promovare

Se urmaresc activitatile de comunicare realizate, publicitatea, activitati de promovare a produselor proprii, relatiile cu publicul. Publicitatea societatii se face prin pliante publicitare, mail-uri trimise periodic clientilor vechi, customer care, si clientilor potentiali pentru a face cunoscute ofertele acesteia.

2.3. DIAGNOSTICUL MANAGEMENT, ORGANIZARE SI RESURSE UMANE

I. ASPECTE ALE RESURSELOR UMANE

1. Analiza dimensiunii si structurii potentialului uman

2. Analiza comportamentului personalului

Se analizeaza:

timpul de munca disponibil: este utilizat eficient, fara goluri de activitate, acoperind programul zilnic de 8 ore de munca;

mobilitatea personalului: personalul societatii se deplaseaza atat in tara, cat si in strainatate pentru diverse activitati;

gradul de conflictualitate dintre salariati: nu au existat greve, iar conflictul dintre salariati este la nivel minim.

3. Analiza nivelului de salarizare si motivare a personalului

Se realizeaza cu ajutorul unor indicatori specifici cum ar fi: nivelul salariului si venitului salarial mediu brut in comparativ cu cel al sectorului de activitate, zona sau economie: fiecare salariat este platit corespunzator functiei pe care o detine in cadrul societatii.

4. Analiza conditiilor de munca

Se impune verificarea indeplinirii programelor de protectie a muncii si de reducere a riscurilor:

societatea are organizat un program de protectie a muncii;

salariatii au fost selectati la angajare in functie de cunostintele si practica in domeniu, acestia fiind deja specializati prin cursuri de perfectionare si specializare, scoli, etc.

salariatii care lucreaza in mediu de risc au echipamente de protectie.

II. ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI SI STRUCTURA ORGANIZATORICA

Acest diagnostic vizeaza modul de organizare a intreprinderii si analizeaza calitatea managementului, procesului de conducere si a echipei pentru a aprecia adecvarea acestora la cerintele dezvoltarii viitoare. Ca tip de structura organizationala se pot distinge doua modele: mecanicist si organic, aceste doua concepte definind caracterul organizatiei. Organizatiile se afla intre cele doua extreme fiind esential ca starea in care se gasesc sa fie in concordanta cu mediul economic. Intr-un mediu turbulent, ca al economiei noastre de piata, organizatiile de tip organic sunt mai eficiente si mai adaptabile. Organizatiile de tip mecanicist, caracteristice unui mediu stabil, au dificultati in a se adapta.

Caracteristicile sistemelor de coordonare mecaniciste si organice comparative cu sistemul societatii noastre:

Conducerea operativa este formata din :

DIRECTOR GENERAL, care are in subordine sapte directori executivi si doua servicii;

DIRECTOR NAVE MICI & INTERVENTII, care coordoneaza activitatea unei sectii si a unui atelier;

DIRECTOR VANZARI & CUMPARARI care are in subordine un serviciu, trei birouri, si un DIRECTOR ADJUNC Vanzari & Cumparari, cu un serviciu si doua birouri;

DIRECTOR ECONOMIC, cu trei servicii in subordine;

DIRECTOR FABRICA CORP care are in subordine trei sectii si zece ateliere;

DIRECTOR FABRICA ARMARE care are in subordine trei sectii si sase ateliere;

DIRECTOR TEHNIC care are in subordine o sectie, doua servicii, doua birouri si trei ateliere;

DIRECTOR PROIECTE, cu trei servicii si un birou;

STRUCTURA FUNCTIONALA

Structura functionala cuprinde servicii si birouri, care se subordoneaza conducerii operative astfel:

q      In subordinea Directorului general:

Serviciul Resurse Umane;

Serviciul Juridic - Actionariat;

q      In subordinea Directorului Vanzari & Cumparari:

Serviciul Import Export;

Birou Import;

Birou Vama ;

Birou Export;

q      Director Adjunct vanzari & cumparari

Serviciul Aprovizionare;

Birou Desfacere Contractari;

Birou Depozite Transporturi;

q      In subordinea Directorului Economic:

Serviciul Contabilitate & Planificare Financiara;

Serviciul Decontari Plati & Drepturi Salariale;

Serviciul Administrativ;

q      In subordinea Directorului Tehnic:

Serviciul CTC - AC

Birou CTC - AC CORP

Birou CTC - AC ARMARE

Serviciul Dezvoltare si Tehnologii

q      In subordinea Directorului Proiecte:

Serviciul Sefi Proiecte

Serviciul Proiectare

Serviciul Tehnologia Informatiei

STRUCTURA DE PRODUCTIE

Este formata din sectii si ateliere, subordonate conducerii operative ,dupa cum urmeaza:

q      In subordinea Directorului Nave Mici & Interventii:

Sectia Reparatii Nave

Atelier Mecanic

q      In subordinea Directorului Tehnic:

Sectia Reparatii Intretinere

Atelier Reparatii Mecanice & Manevra Vase;

Atelier Reparatii Electrice;

Atelier Energetic.

q      In subordinea Directorului Fabrica Corp:

Sectia I Cala Bazin

Atelier Confectionat;

Atelier Asamblat

Atelier Montaj;

Atelier Sudura.

Sectia IB Lacatuserie

Atelier Lacatuserie Dunare;

Atelier Lacatuserie Bazin;

Sectia IA Cala Dunare

Atelier Confectionat;

Atelier Asamblat;

Atelier Montaj;

Atelier Sudura.

In subordinea Directorului Fabrica Armare:

Sectia Tubulatura

Atelier PrefabricateTubulatura;

Atelier Tubulatura 1;

Atelier Tubulatura 2.

Sectia Mecanica

Atelier Mecanica Montaj;

Atelier Probe

Sectia Uzinaj

Atelier Prelucrari mecanice.

2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE CERCETARE - DEZVOLTARE

Trecerea la economia de piata si extinderea legaturilor economice cu tarile occidentale dezvoltate, in conditii de competitivitate, impun amplificarea activitatilor de cercetare-dezvoltare proprii si de asimilare a progresului tehnic si managerial realizat de aceste tari. Ca urmare, preocuparile legate de activitatea de cercetare-dezvoltare dobandesc noi dimensiuni si implicatii, devenind, in conceptia noastra, functiunea esentiala a organizatiei.

Pentru asigurarea calitatii corespunzatoare si continue a serviciilor si a intretinerii produselor se acorda o atentie deosebita pregatirii profesionale a tuturor salariatilor, ceea ce contribuie, alaturi de celelalte aspecte enumerate, la optimizarea indicatorilor tehnico-economici, in scopul dezvoltarii si extinderii prestigiului firmei.

Personalul este alcatuit din specialisti in automatizari, informatica, proiectare. Nivelul pregatirii profesionale a crescut permanent

2.5. DIAGNOSTICUL OPERATIONAL

Diagnosticul operational are ca obiectiv estimarea performantelor tehnice anterioare ale intreprinderii si identificarea solutiilor de ordin tehnic care sa asigure viabilitatea si dezvoltarea acesteia.

O structura posibila a diagnosticului operational cuprinde 7 componente:

1. Organizarea activitatii de exploatare (Nota explicativa 4 Analiza rez. din exploatare

Societatea include in cheltuielile activitatii de baza toate elementele de cost aferente costului de productie, si anume cheltuielile directe - materiale, salariile personalului direct productive si prestarile servicii aferente proiectelor, iar la cheltuielile generale si de administratie-elementele ce compun costurile indirecte si anume cheltuielile personalului de administrativ, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, precum si celelalte cheltuieli, cum ar fi : chirii, telefoane, utilitati, etc.

2.Capacitatea de productie si gradul de utilizare a capacitatii

Capacitatea de productie a crescut in ultimul an fata de anii anteriori. Aceasta denota extinderea activitatii firmei. Ponderea cea mai mare din activitatea de productie o au navele.

3. Activitatea tehnica de intretinere si reparatii

Se face la masinele de transport si la utilaje prin contractul de service cu unitatile specializate.

4. Asigurarea calitatii produselor

Societatea are un compartiment care asigura controlul calitatii marfurilor comercializate. Se verifica certificatele de calitate ale marfurilor achizitionate si se emit certificate de calitate pentru produsele vandute. Serviciile si produsele au certificate de garantie.

5. Activitatea de cercetare-dezvoltare

Societatea doreste sa investeasca intr-o hala noua pentru activitatea de productie tablouri electrice si are annual cheltuieli cu studiile si cercetarea.

6. Activitatea de aprovizionare

Acest capitol analizeaza modul in care este organizata activitatea de aprovizionare, identificand factorii de decizie in acest proces, modul in care se iau deciziile, factorii care sunt luati in alegerea furnizorilor, politica de contractare, natura si volumul aprovizionarilor.

In continuare vom prezenta principalii furnizori ai societatii :

Aprovizionarea cu marfuri de la furnizori nu prezinta probleme deoarece societatea S.C. .. S.A. are mai multi furnizori si intotdeauna are surse de aprovizionare in orice perioada a anului.

7. Informatizarea societatii

Societatea S.C ... S.A. are un grad de informatizare destul de ridicat, majoritatea compartimentelor functionale fiind dotate cu tehnica de calcul.

Compartimentul financiar-contabil are o retea de calculatoare prin care ruleaza un program ce cuprinde tot ciclul documentelor ce privesc aprovizionarea, desfacerea, prestarea de servicii, productia, etc.

2.6. DIAGNOSTICUL ECONOMICO - FINANCIAR

Diagnosticul financiar stabileste starea de sanatate economico-financiara a societatii noastre si stabileste posibilitatile de redresare in viitor.

Diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a intreprinderii, care presupune parcurgerea unor etape si utilizarea unor metode si procedee pentru realizarea obiectivului ei.

Problematica analizei financiare, utila evaluarii intreprinderii, avand in vedere si exigentele standardelor internetionale si nationale de evaluare, poate fi sintetizata:

1. Analiza echilibrului financiar;
2. Analiza indicatorilor de evolutie;
3. Analiza indicatorilor de structura;
4. Analiza structurii costurilor;
5. Analiza indicatorilor de finantare;
6. Analiza indicatorilor de gestiune;
7. Analiza indicatorilor de activitate;
8. Analiza indicatorilor economico-financiari;
9. Analiza indicatorilor de bonitate.

1.     Analiza echilibrului financiar

Se va prezenta bilantul armonizat al S.C. " S.A. in tabelul ce urmea..za

Analiza echilibrelor pe baza bilantului financiar

Analiza situatiei nete = SN = Active - Datorii totale

Calculul Fondului de Rulment in cele trei variante conduce la rezultatele din:

FRF>0 => Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt (exigibile intr-un interval de timp sub un an), dar, in egala masura si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila intreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale.

Daca FRF>0 => situatie favorabila respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea integrala a imobilizarilor, cat si asigurarea unei marje de lichiditate pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt.

Calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza datelor din Tabelulconduce la rezultatele din Tabelul nr.

NFR =(Active circulante + Cheltuieli in avans- Casa si conturi la banci) - (Datorii ce trebuie platite intr-un an + Credite bancare + Venituri in avans).

Necesarul de fond de rulment (NFR). Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea globala a acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje o nevoie de finantare indusa de ciclul de exploatare sau nevoia de fond de rulment.

Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizarile ciclice, corespund avansarilor de fonduri pe care intreprinderea e constransa sa le afecteze pentru costituirea stocurilor sale (materii prime si materiale, productie in curs de fabricatie, produse finite in depozit si altele) si pentru a acorda termene de plata partenerilor sai comerciali (clientilor), carora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrari, sau le-a prestat servicii.

Daca NFR>0 => ea semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar , nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte , respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

Calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la rezultatele din Tabelul .:

TN>0 => Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Daca trezoreria neta este pozitiva (FRF>NFR), atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit, atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Se poate vorbi, in acest caz, chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.

Daca trezoreria neta este pozitiva atunci se inregistreaza un excedent de finantare datorita desfasurarii unei activitati eficiente, iar imbogatirea trezoreriei arata ca intreprinderea dispune de lichiditati suficiente, care ii vor permite rambursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente eficiente atat pe piata monetara, cat si pe cea financiara. In acest context intreprinderea se bucura de autonomie financiara pe termen scurt.
            TN pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar. Acest excedent de trezorerie urmeaza sa fie plasat pe piata monetara sau financiara. Plasamentul monetar sau financiar urmareste trei obiective:

lichiditatea valorilor mobiliare de plasament;

rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;

securitatea valorilor mobiliare de plasament.

De aceea, se recomanda cumpararea unor valori mobiliare de plasament usor negociabile si cu o buna reputatie pe piata de capital.

Bilantul functional

FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute

Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat in Tabelul

TN = Trezoreria activa (Disponibilitati) - Trezoreria pasiva (Creditede trezorerie):

2. INDICATORI DE EVOLUTIE

Calculul indicatorilor de evolutie (din Contul de Profit si Pierdere)

3. INDICATORII DE STRUCTURA Calculul indicatorilor de structura (pe baza de Bilant)

4.     INDICATORI PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

ron

Contul de profit si pierdere in lista

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Cifra de afaceri (CA) - indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie, intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.

Cifra de afaceri insumeaza toate incasarile rezultate din acte de comert: vanzari de bunuri materiale, prestari de servicii, depuneri la banci si institutii financiare, acordarea de credite, operatiuni bursiere. In limbajul financiar-contabil, cifra de afaceri mai este cunoscuta sub denumirea de "vanzari" sau de "venituri brute".

Cifra de afaceri masoara performanta economica a firmelor si e folosita drept criteriu pentru clasificarea acestora dupa importanta lor economica.

Nivelul acestui indicator este determinat de volumul afacerilor realizate de intreprindere cu tertii ca urmare a activitatii profesionale normale si curente a intreprinderii.

Cifra de afaceri este mai intai o valoare neta, rabatul, remiza si reducerile acordate fiind eliminate.

Cifra de afaceri este reprezentata financiar de o cantitate de marfa sau de productie sau de lucrari sau de servicii vanduta. Variatiile sale nu sunt in mod automat proportionale cu volumul vanzarilor, atat timp cat factorul pret intervine in mod egal asupra marimii sale. Rezulta ca nu se poate stabili un paralelism intre variatia cifrei de afaceri si stocuri, in plus comparatiile trebuiesc legate de sectorul de activitate al intreprinderii. In legatura cu cifra de afaceri este foarte util sa cunoastem activitatea nationala si internationala a intreprinderii.

Ca urmare a operatiilor de vanzare apara taxa pe valoarea adaugata ca aport principal de taxe. Contul de rezultat presupune o prezenatre fara taxe a veniturilor realizate de intreprindere din vanzari, deci taxa pe valoarea adaugata platita si colectata nu figureaza in acest document.

Taxa pe valoarea adaugata este o informatie utila de analizat, care nu trebuie neglijata deoarece genereaza un flux de trezorerie de mare amplitudine. Pentru aceasta se porneste de la cercetarea documentelor fiscale.

Scenarii care conduc la degradarea echilibrului functional antrenand vulnerabilitatea intreprinderii:

cresterea foarte rapida si nestapanita a cifrei de afaceri. Intreprinderea cunoaste o crestere a nevoii de fond de rulment paralela cu cea a cifrei de afaceri. Fondul de rulment creste mai lent decat nevoia de fond de rulment, generand automat o criza de trezorerie;

cresterea insuficienta a cifrei de afaceri. In decursul mai multor exercitii financiare , intreprinderea beneficiaza de o trezorerie satisfacatoare. Ca o reactie la cresterea insuficienta a cifrei de afaceri, intreprinderea accepta conditii noi de reglementare vis-a-vis de clientii sai, concretizate in cresterea creantelor sale. Aceasta antreneaza o crestere brusca a nevoii de fond de rulment, care degradeaza situatia trezoreriei.

Marja comerciala (MC; adaosul comercial) vizeza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.

Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala. Costul de cumparare al marfurilor vandute (revandute) include pretul de cumparare (pret fara TVA) majorat cu cheltuieliele accesorii de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.

Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. Daca cifra de afaceri este un indicator de volum al activitatii, suma marjei comerciale, generata de cifra de afaceri realizata, este indicatorul indispensabil pentru aprecierea gestiunii unei intreprinderi comerciale. Practica demonstreaza ca doua intreprinderi cu activitate comerciala pot realiza, cu aceesi cifra de afaceri, marje comerciale diferite. Ori, marja comerciala constituie singura resursa veritabia a intreprinderii comerciale.

Marimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat in functie de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere.

Pentru aprecierea oportunitatii politicii comerciale promovata de intreprindere, marja comerciala trebuie descompusa pe produse sau evidentiata pe rotatia stocurilor, stiut fiind faptul ca reducerea marjei ar trebui, in mod normal, sa fie compensata printr-o crestere a vanzarilor, care conduce, in principiu la o reorientare a politicii comerciale.

Marja comerciala se constituie ca un indicator de baza pentru studiile previzionale, permitand determinarea pragului de rentabilitate sau punctul critic al activitatii comerciale (cheltuieli fixe / marja comerciala unitara).

In mod similar si cu semnificatie apropiata, intreprinderile industriale sau de service pot calcula un indicator denumit marja asupra consumurilor materiale, ca diferenta intre productia exercitiului si consumurile materiale (cumparari de materii prime si materiale - cresterea sau + diminuarea stocurilor de materii prime si materiale in cursul perioadei de gestiune). Acesta marja este cu atat mai semnificativa cu cat productia imobilizata este mai redusa si consumul de materiale important.

Productia exercitiului (PE; in cadrul activitatii industriale) include valoarea bunurilor si serviciilor "fabricate" de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept uramare, productia exercitiului va include trei elemente: productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata .

Productia exercitiului fiind conceptul central in calculul stocurilor intermediare de gestiune, alaturi de marja comerciala, merita diferentiat de indicatorul cifra de afaceri. La intreprinderile cu activitate mixta, cifra de afaceri evidentiaza vanzarile de marfuri si productia vanduta, in timp ce la intreprinderile industriale, aceasta reflecta doar productia vanduta. Ignorand anumite aspecte esentiale privind activitatea intreprinderii, cum sunt decalajele intre momentul facbricarii si cel al facturarii antrenand variatia stocurilor ca si productie imobilizata care uneori poate inregistra valori semnificative, cifra de afaceri poate sa genereze o imagine deformata asupra activitatii intreprinderii. Dimpotriva, productia exercitiului ofera o imagine mai fidela a activitatii reale a intreprinderii pe durata perioadei de gestiune.

Productia trebuie calculta fara taxa pe valoarea adaugata pentru a elimina posibilele influente ale acesteia, ai ales daca procentul de aplicare difera in functie de produs.

Productia nu este constituita din elemente evaluate in acelasi mod. Astfel, productia vanduta este stimata la pretul de vanzare; productia imobilizata si stocata este estimata la nivelul costului de productie, in plus productia stocata poate fi influentata si de provizioanele pentru depreciere.

Valoarea adaugata (VA) reprezinta bogatia creata de intreprindere ca urmare a operatiilor sale de exploatare. Ea masoara "ponderea economica" a intreprinderii si constituie criteriul de dimensiune cel mai pertinent.

De la un exercitiu la altul, procentul de variatie al valorii adaugate este un bun indicator al cresterii intreprinderii.

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare, rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei, serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizatii, premii si cheltuieli sociale;

- statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate - subventii pentru exploatare;

- creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane platite;

- actionarii, prin dividende platite;

- intreprinderea, prin capaciattea de autofinantare.

Cu cat ciclul de productie este mai lung, cu atat este mai mare valoarea adaugata, dar si NFR este mai mare. Creditele-furnizor sunt mai mici in raport cu creantele-clienti si stocurile aflate in diverse faze ale productiei.

. Excedentul brut al exploatarii (EBE) - componenta care ilustreza in Sistemul Conturilor Nationale, destinatiile valorilor adaugate brute create in interiorul unitatii. Conform metodei veniturilor de determinare a nivelului indicatorilor macroeconomici (PIB), destinate valorii adaugate brute sunt: veniturile din munca (salariile nete, impozitul direct pe salariu, contributia la asigurarile sociale), veniturile din proprietate (renta si dobanda) si veniturile obtinute din activitatea de intreprinzator (profitul net distribuit ramas la dispozitia entitatii care l-a obtinut, impozitul direct pe profit, dividendele cuvenite actionarilor).

Ultimele doua categorii de venituri alcatuiesc excedentul brut al exploatarii. Pentreu a determina excedentul net al exploatarii, din valoatea excedentului brut trebuie dedusa amortizarea capitalului fix.

Excedentul brut de explatare (EBE) este ceea ce ramane din valoarea adaugata dupa reglarea impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate precum si a cheltuielilor de personal. EBE este deci sursa pe care o obtine intreprinderea numai ca urmare a operatiilor sale de exploatare. Intr-adevar, EBE este independent de modul de finantare, de modalitatile de amoritzare, de veniturile si cheltuilelile in afara exploatarii, de impozitul pe beneficii; el nu depinde decat de operatiunile de productie si comercializare si din aceasta cauza constituie un bun criteriu al performantei industriale si comerciale a intreprinderii.

Rolul excedentului brut al exploatarii in analiza financiara poate fi urmarit sub trei aspecte:

a)     Excedentul brut al exploatarii este o masura a performantelor economice ale intreprinderii. Un excedent brut al exploatarii sufivient de mare va permite intreprinderii reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizari, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite si asigurarea finatarii sale care antreneaza cheltuieli financiare, iar diferenta va fi distribuita statului (impozit pe profit), actionarilor (dividende) si/sau conservata prin autofinantare.

b)     Excedentul brut al exploatarii este independent de politica financiara a intreprinderii (nu este influentat de veniturile si chleltuielile finaciare dependente de structura financiara a intreprinderii), de poiltica de investitii (nu tine cont de deciziile intreprinderii privind modalitatile de calcul ale amortizarii), de politica de divident, de politica fiscala si de elementele exceptionale (nu ia in calcul impozitul pe profit si rezultatul exceptional). Acest sold intermediar de gestiune poate sa puna in evidenta, mai bine decat rezultatul final, o deficienta, structurala a intreprinderii in plan pur industrial si comercial.

Excedentul brut al exploatarii reprezinta o sursa financiara fundamentala pentru intreprindere. Sub rezerva productiei imobilizate si a decalajelor generatoare de creante stocuri si datorii cu consecinte asupra trezoreriei, excedentul brut de exploatare constituie resursa finaciara fundamantala care va fi utilizata pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de productie a intreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit si dividendelor, rambursarea imprumuturilor angajate anterior. Dar, aceasta resursa financiara fundamentala, nu este decat o resursa de trezorerie potentiala, un cash-flow potential degajat de exploatare, susceptibil de a se transforma in disponibilitati prin masura reglementarii decalajelor dintre nevoile si resursele exploatarii.

Rezultatul exercitiului (RE) realizeaza o confruntare globala intre ansamblul cheltuielilor si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o perioada de timp data, numita exercitiu. Acest rezultat va fi luat in considerare la determinarea impozitului pe profit, avand astfel o dubla semnificati: de pe o parte ca o sanctiune, penalizare globala a activitatii sub toate aspectele sale (adica, un indicator aferent eficientei de care intreprinderea da dovada prin activitatea industriala, comerciala, financiara sub influenta unor evenimente favorabile sau nu ale mediului extern) si pe de alta parte rezultatul exercitiului masoara fluxul de resurse suplimentar creat (beneficiu) sau consumat (pierdere) de catre intreprindere.

Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii intreprinderii asupra acumularii. Beneficiul semnaleaza caracterul largit al acestei acumulari, adica reconstituirea capitalurilor angajate si obtinerea unor resurse suplimentare. O pierdere, semnaleaza, dimpotriva, ca resursele angajate nu au putut fi reconstituite complet, si putem vorbi in aceasta situatie de o reproductie restransa a capitalurilor avansate in cursul

exercitiului.

Calitatea informatiei furnizata de catre indicatorul rezultatul exercitiului, este influentata de:

distorsiunile privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor ca urmare a unor incertitudini care nu pot fi evitate (amortizarile, provizioanele, variatiile de curs valutar);

importanta unor factori accidentali care se reflectata in cheltuielile sau veniturile extraordinare.

Rezultatul exercitiului reprezinta venitul care revine asociatilor. Pornind de la rezultatul exercitiului este calculata rentabilitatea capitalurilor proprii.

Rezultatul financiar (RF) se determina ca diferenta dintre cheltuielile si veniturile specifice legate de operatiunile financiare ale intreprinderii. La prima vedere poate parea o sanctiune specifica gestiunii financiare a intreprinderii. Cheltuielile si veniturile financiare apar:

induse de costul finantarii al necesarului de fond de rulment legat de explotare;

legate de gestiunea trezoreriei;

generate de gestiunea portofoliului intreprinderii, care reflecta si obiectivele cresterii externe in functie de strategia industriala si/sau comerciala a intreprinderii;

incidentele favorabile sau nefavorabile ale fluctuatiei cursului de schimb valutar asupra creantelor si datoriilor sau ale fluxurilor de lichiditati in devize.

In aceste conditii, rezultatul financiar reflecta calitatea gestiunii financiare, precum si efectele imputabile activitatii de exploatare, strategiei de dezvoltare industriala si comerciala (participatii) sau ale instabilitatii monetare a mediului economic.

Rezultatul curent (RC: profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente, cat si de cel al avtivitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii.

Nefiind perturbat de elemente exceptionale, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.

Rezultatul curent este pozitiv: RC>0

Cazurile 1, 2, 3 corespund situatiilor in care intreprinderea degaja rentabilitatea din activitatea sa, intrucat rezultatul exploatarii si rezultatul financiar nu sunt niciodata negative. Acestea sunt deci situatiile ideale.

Cazul 1: profit curent "manager intreprindere"

Datorita unui bun echilibru al politicii financiare, rezultatul exploatarii nu este absorbit de cheltuielile financiare: este situatia ideala. Intreprinderea a investit suficient? Promoveaza ea o politica de independenta financiara "bun manager al intreprinderii", beneficiind de efectul de levier care ii permite ameliorarea rentabilitatii financiare, fara sa fie afectata de riscul financiar?

Cazul 2: profitul curent "supermarche" sau "holding"

Intreprinderea desfasoara o activitate generatoare de lichiditati (stocuri reduse sau cu rotatie rapida, credite-clienti limitate sau inexistente), pentru care cauta cele mai bune plasamente posibile, supraveghind zi de zi expansiunea pietei si gestiunea trezoreriei.

Alte posibilitati: intreprinderea este un holding, al carui obiectiv este maximizarea dividendelor percepute de filialele sale, singura sursa de venituri care permite acoperirea cheltuielilor pentru exploatare.

Cazul 3: profitul curent "monopol"

Intreprinderea ocupa o pozitie forte pe piata. Exploatarea foarte rentabila permite degajarea unor lichiditati sporite al caror plasament constituie sursa de rentabilitate suplimentara.

Situatia este ideala, dar este durabila?

Rezultatul extraordinar (REx) reflecta incidenta evenimentelor favorabile si nefavorabile generatoare de rezultat asupra carora intreprinderea nu dispune de o posibilitate de control decat limitata.

Rezultatul brut al exercitiului (RBE; profitul brut) este stabilit ca diferenta intre veniturile din exploatare financiare si a celor exceptionale (extraordinare) si suma cheltuielilor de exploatare financiare si exceptionale (extraordinare). Diferenta pozitiva reprezinta profitul, iar cea negativa - pierderea.

Rezultatul net al exercitiului (RNE) exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati monetare reale, astfel el va ramane doar un potential de finantare. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau/si sa se reinvesteasca intreprindere. Profitul net nerepratizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare genert de insasi activitatea intreprinderii.

Reprezinta rezultatul ramas la dispozitia societatii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare si remunerarea actionarilor.

Analiza capacitatii de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF) reprezinta resursa , degajata in cursul exercitiului, de ansamblul operatiilor de gestiune (operatii inregistrate in contul de rezultate, cu exceptia operatiunilor de cesiune).

Capacitatea de autofinatare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (parte de profit repartizata pentru constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si mentinere sau reinnoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara, generata de activitatea industriala si comerciala a firmei, dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta.

Interesul CAF

Asa cum ne indica si numele sau, CAF detrmina posibilitatea de autofinantare a intreprinderii. Cu cat CAF este mai ridicat, cu atat posibilitatile financiare ale intreprinderii sunt mai mati. Nu numai CAF permite finantarea imobilizarilor si/sau remabursarea imprumuturilor, dar ea majoreaza de asemenea potentialul de indatorare. Totusi, el nu trebuie sa asimileze CAF si resursa de trezorerie efectiva. Intr-adevar, o parte a CAF este deja investita in variatia de NFR.

Invers, cu cat CAF este mai redusa, cu atat dificultatile intreprinderii risca sa fie mai mari. In particular, un CAF negativ traduce o situatie eminamente critica. CAF determina, de asemenea, capacitatea de rambursare a datoriilor financiare. Bancile considera, in genereal, rata Datorii financiare/CAF la care ele fixeaza ca limita maxima 3 sau 4. In alti termeni, indatorirea intreprinderii nu ar trebui sa depaseasca de 3 sau 4 ori CAF.

Pentru aceste motive, este recomandat de a urmari in mod atent evolutia CAF in timp.

Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier

5. INDICATORI DE FINANTARE

-RON-

Rata lichiditatii generale sau rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare reflecta posibilitatea activelor circulante de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Lichiditatea globala se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara, cuprinsa intre 2 si 2,5.

6. INDICATORI DE GESTIUNE

-RON-

Comentarii:

7. INDICATORI DE ACTIVITATE

RON

Comentarii:

8. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

-RON-

Comentarii:

9. INDICATORI DE BONITATE

Calculul indicatorilor de bonitate (metodologie bancara)

-RON-

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei intregii activitati economico-financiare intreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vanzare.

Masurarea rentabilitatii este data de un sistem de rate explicative, de eficienta, determinate ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (acumulare bruta, profituri, dividende etc.) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activul economic, capitalurile proprii etc.).

Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitatea comerciala) si a mijloacelor economice (rentabilitatea economica) sau financiare (rentabilitatea financiara).

Ratele de rentabilitate comerciala sau ratele marjelor beneficiare apreciaza randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.

Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii si capitaluri proprii, apreciindu-se ca fiind bun cand rata este de pana la 60% pentru indatorarea generala si de pana la 30% pentru indatorarea financiara. Pentru a fi considerate satisfacatoare, ratele amintite trebuie sa aiba valori intre 60-100% (cea generala) si respectiv 30-70% (cea financiara).

Totodata, prin analiza acestor rate se caracterizeaza situatia indatorarii societatii in raport cu resursele acesteia, precum si sursele de finantare rezultate din activitatea insasi a intreprinderii. Aceste surse reprezinta in fapt rezultate financiare ale societatii, din care aceasta poate restitui datoriile sale.

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI. ANALIZA SWOT.

In procesul de evaluare a unei intreprinderi, pe langa diagnosticul de componente (juridic, productie, piata si concurenta, calitatea productiei, personal, financiar) o mare importanta o are diagnosticul global care sintetizeaza situatia intreprinderii.

Prin diagnostic se identifica punctele tari si punctele slabe in activitatea intreprinderii si cauzele lor.

CAP. III. EVALUAREA INTREPRINDERII

Aplicarea abordarilor, metodelor, si tehnicilor, respectiv a procedurilor de evaluare adecvate, se refera la alegerea de catre evaluator a doua sau mai multe metode de evaluare din categoria de metode practicate an domeniul evaluarii firmei.

3.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL (ANC)

Prin intermediul acestei metode se porneste de la valoarea elementelor patrimoniale inscrise in partea de activ a bilantului contabil, respectiv de la activul contabil (AC), din care se deduc datoriile totale inscrise in pasivul bilantier (D) si activele considerate non-valori (Anv).

Bilant incheiat la 31.12

Daca datele prezentate in bilantul initial incheiat la 31 decembrie vor fi grupate, respectiv sintetizate, acestea pot fi prezentate in urmatoarea forma:

Precizari:

Imobilizari = imobilizari necorcorale + imobilizari corporale + imobilizari financiare.

Imprumuturi = furnizori + provizioane

Datorii totale exigibile = datorii financiare + datorii fiscale

Datele inscrise in bilant reprezinta valori ce exprima activul contabil. Pentru a determina valoarea ANC se aplica urmatoarea formula:

ANC = AC - (D + Anv), unde D = imprumuturi + datorii exigibile.

ANC2009 = RON

ANC2010 = RON

Aceste valori care au rezultat reprezinta valoarea patrimoniala a firmei evaluata la finele fiecarui an.

3.2. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL CORECTAT (ANCC)

Activul net corectat (ANCC) este o metoda de reevaluare care creaza posibilitatea reevaluarii patrimoniului net existent al unei intreprinderi la valori reale.

Este o metoda mai frecvent utilizata cu rezultate mai apropiate de realitate sub aspectul utilitatii.

Se aplica coeficient de corectie in felul urmator:

La imobilizari de 1,2

La stocuri de 1,4

La creante de 0,75

In tabelele urmatoare sunt calculate corectarile efectuate si se determina valoarea matematica totala a diferentelor pe fiecare an dintre cei trei analizati.

Pe baza determinarii elementelor corectate se intocmeste bilantul comparativ intre datele rezultate prin corectare si datele inscrise in bilant la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Relatia de calcul este:

ANCC = ACC - Dtcc, unde: ACC = activul contabil corectat;

Dtcc = datorii totale contabile corectate.

Dtcc = datorii exigibile + imprumuturi

ANCC2009 RON

ANCC2010 RON

3.3. METODA DISCOUNT CASH-FLOW

Cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de Discounted Cash Flow (DCF), notiunea de cash-flow reprezinta fluxul de disponibilitati banesti al trezoreriei, fluxul de numerar care, de obicei, se obtine din activitatea de baza a oricarei intreprinderi.

Aceasta metoda ia in calcul fluxul de numerar pe care il poate genera o societate comercialadaca ar fi achizitionata intr-un process de vanzare - cumparare. Pentru aceasta se evalueaza pentru fiecare perioada in parte fluxul de numerar, urmandu-se calcularea si actualizarea acesteia intr-o perioada de timp in care firma analizata va trece in proprietatea cumparatorului.

Veniturile se modifica astfel:

2011 - cresc cu 10%

2012- cresc cu 15%

2013 -cresc cu 10%

Cheltuielile se modifica astfel:

2011 - cresc cu 12%

2012- cresc cu 10%

2013 -cresc cu 10%

Amortizarea se modifica astfel:

2011 - creste cu 12%

2012- creste cu 13%

2013 -creste cu 15%

Provizioanele si rezervele se modifica astfel:

2011 - cresc cu 10%

2012- cresc cu 15%

2013 -cresc cu 14%

∆NFR se modifica astfel:

2011 - creste cu 9%

2012- creste cu 0,1%

2013 -creste cu 1%

Societatea nu face investitii pe termen scurt in perioada previzionata.

Metoda cuprinde 3 etape :

a). Determinarea fluxirilor de mijloace bǎnesti viitoare

Procesul de determinare a fluxurilor de mijloace bǎnesti incepe cu planificarea rezultatelor financiare ale intreprinderii pentru o anumitǎ perioadǎ. Planificarea veniturilor este una dintre cele mai importante etape ale acestui proces, deoarece toti ceilalti indicatori vor fi modelati pe baza cresterii veniturilor.

CashFlow= Profit net+amortizǎri+provizioane-NFR-investitii

b).Calculul valorii reziduale

Dupǎ 3 ani de activitate, firma analizatǎ va avea o valoare rezidualǎ care se determinǎ inmultind cash flow-ul din ultimul an cu numǎrul de ani.

Valoarea rezidualǎ = CF ultimul an *3=1 428 264 lei

c).Determinarea valorii intreprinderii

Valoarea intreprinderii e o sumǎ de cashflow actualizat+ valoarea rezidualǎ actualizatǎ .

Factorul de actualizare utilizat este de 14%.

CashFlow actualizat =CF 1 act + CF 2 act _­+ CF 3 act _­

CashFlow actualizat=

Valoarea rezidualǎ actualizatǎ=

Valoarea firmei=

RECONCILIEREA VALORILOR - OPINIA SI CONCLUZIILE EVALUATORULUI, VALOAREA ESTIMATA PROPUSA

Prin metoda bazata pe active - Metoda ANC, valoarea capitalului actionarilor este de .... RON;
Prin metoda bazata pe venit - Metoda CFNact, valoarea capitalului actionarilor este de ........ RON.
Valoarea propusa de evaluatori este ...... RON.

Concluziile evaluatorilor:

Valoarea estimata a societatii .... in vederea continuarii normale a activitatii economice este de: .... RON la data de 31.12.2010.
Comisia de evaluatori, a ajuns la concluzia ca valoarea estimata prin metoda ANC reflecta cel mai bine valoarea actuala a societatii ..... conform scopului evaluarii : pentru continuarea normala a activitatii economice. (ANCC)