|
|
|
DESCRIEREA UNITATII
PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE
DESCRIEREA ACTIVITATII DE BAZA
PARTENERI
PLANUL DE AFACERI
INDICATORII ACTIVITATII DE BAZA
STRATEGIA UNITATII
STUDIUL RESURSELOR SISTEMULUI INFORMATIONAL
1.1 DESCRIEREA UNITATII
-
Schela de Petrol Modarzau desfasoara activitatea de cercetare si exploatare pe teritoriul a trei judete: Bacau, Neamt si Suceava pe o suprafata ce insumeaza 627.750 ha.
Din puct de vedere geografic sediul schelei se afla pe valea Tazlaului Sarat, la intersectia Carpatilor Orientali cu depresiunea Tazlau-Casin, depresiune apartinand Subcarpatilor Rasariteni.
Din punct de vedere geologic aceasta zona prezinta o complexitate deosebita, ea apartinand de trei mari unitati geologice:
flisul paleogen al Carpatilor Orientali
zona neogena
platforma moldoveneasca.
Primele marturii documentare asupra existentei si utilizarii petrolului in aceasta arie dateaza din sec. al XVIII-lea. (Dimitrie Cantemir Desciptio Moldaviae- 1716) Exploatarea sistematica a petrolului a inceput la sfarsitul sec.XIX. Anul punerii in productie a primului zacamant de titei (exploatat industrial) este 1886, com.Solont. Cele mai vechi zacaminte, exploatate si in prezent, sunt: Solont-1886, Campeni-1903, Tescani-1906, Zemes-1912. Pana in perioada anilor '50 au fost descoperite majoritatea zacamintelor aflate in prezent in exploatare. Cel mai nou zacamant descoperit este Uture-Eocen inferior in 1988. Ca unitate economica de sine statatoare S.P.Modarzau a fost infiintata in 1952. La infiintare schela exploata un numar de 12 zacaminte, prin cca.300 sonde si avea o productie medie zilnica de cca.3500 to. Aceasta corespunde cu perioada imediat descoperirii zacamintelor mari - Tazlau, Lucacesti, Moinesti, Zemes, Cilioaia Vest - si intensificarii activitatii de extractie.
In prezent schela exploateaza un numar de 26 zacaminte de titei si patru zacaminte de gaze libere, din care 18 zacaminte prin injectie tehnolocgica de apa. Extractia titeiului se face prin sonde de exploatare si de injectie dispersate in 8 sectii de productie petroliera si o mina de petrol la Solont. In decursul exploatarii titeiului s-au aplicat toate formele cunoscute de extractie incepand cu eruptia naturala si terminand cu exploatarea prin minerit. Cantitatea totala de titei extras pana in prezent reprezinta 71 % din rezerva de titei recuperabila. Se estimeaza ca rezerva ramasa de extras cu tehnologii actuale se poate obtine la un coeficient de recuperare 31 % .
Personalul muncitor din activitatea de baza provine din localitatile rurale din zona calificat la locurile de munca, scoli profesionale si Liceul de Petrol Moinesti. Ponderea cheltuielilor cu munca vie reprezinta 44,4 % din totalul cheltuielilor de operare. Particularitatile fortei de munca constau in aceea ca personalul este bine pregatit profesional prin cursuri de polica-
lificare si perfectionare, forta de munca este suficienta, sunt respectate normele unitare de structura, ponderea mare o detin muncitorii din activitatea de baza.
Dupa mai multe etape de organizare a schelei s-a ajuns la forma actuala de organizare cu denumirea Schela de Petrol Modarzau. Schela de Petrol Modarzau este sucursala a Regiei Autonome a Petrolului " PETROM R.A." Bucuresti. PETROM R.A. Bucuresti este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara conformlegislatiei in vigoare respectiv: Legea 15/90 referitor la infiintarea si functionarea regiilor autonome si H.G. 23/91 privind infiintarea "PETROM R.A " Bucuresti. PETROM R.A. Bucuresti are urmatorul obiect de activitate ( prin statut ):
exploatarea, gestionarea si descoperirea zacamintelor de petrol si gaze, cu exceptia zacamintelor de gaze aflate in gestiunea si exploatrea regiei autonome a gazelor naturale " ROMGAZ " Medias.
transportul si comercializarea produselor rezultate;
cercetari, proiectari, lucrari de interventii, punere in productie si reparatii sonde, intretinere si reparatii utiliaje, scule si echipamente, lucrari si tehnologii specifice;
colaborarea economica, tehnico-stiintifica si executarea de lucrari in strainatate in domeniul sau de activitate;
aprovizionarea tehnico-materiala, transport propriu, auto si naval, pentru oeratii tehnologice si lucrari specifice;
importul si exportul de produse, utilaje, echipamente, tehnologii;
activitate medicala si sociala pentru salariatii proprii.
1.2. PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE A REGIEI
Structura organizatorica a Regiei Autonome a Petrolului "PETROM" Bucuresti se aproba de Consiliul de Administratie la propunerea directorului general. De asemenea Consiliul de Administratie stabiliste relatiile dintre subunitatile aflate in structura regiei autonome, precum si relatiile acestora cu tertii si le poate acorda imputernicire de reprezentare in numele regiei, in domeniile tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic, precum si in alte domenii specifice obiectului de activitate al regiei. Modul de organizare al subunitatilor componente ale Regiei Autonome si structura organelor de conducere se stabilesc de Consiliul de Administratie.
Subunitatile din structura regiei autonome raspund in fata Consiliului de Administratie de indeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitatilor si competentelor incredintate prin hotatrari si decizii de imputernicire.
PETROM Bucuresti are in structura directii, servicii, birouri si compartimente. Anexa nr.1.1.
Normele de structura si organele de conducere pentru directii, servicii, birouri si compartimente se stabilesc de catre Consiliul de Administratie. Atributiile si responsabilitatile directiilor, serviciilor, birourilor si compartimentelor din structura Regiei Autonome se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul de Administratie.
Conducerea Regiei Autonome a petrolului PETROM Bucuresti revine Consiliului de Administratie, al carui presedinte este directorul general al regiei.
Activitatea curenta a Regiei Autonome este condusa de directorul general numit pe baza de concurs de ministerul de resort. Relatiile dintre Ministerul Industriilor, ca reprezentat la statului prin care acesta isi exercita prerogativele in domeniul de activitate al regiei autonome, si directorul general al regiei se stabilesc prin contract de management. Consiliul de Administartie se numeste prin ordin al ministrului industriilor, pe o perioada de 4 ani, iar jumatate din numarul membrilor pot fi inlocuiti pe motive intemeiate, la doi ani. Prin ordin al ministrului industriilor vor fi desemnati presedintele si un vicepresedinte.
Managerul - directorul general al regiei autonome - poate propune ministerului de resort inlocuirea unor membrii din consiliul de administratie ce desfasoara o activitate necorespunzatoare. Consiliul de administratie este compus din 7 persoane, dupa cum urmeaza:
directorul general al regiei autonome - presedinte:
reprezentantul Ministerului Finantelor;
reprezentantul Ministerului Industriilor;
ingineri, tehnicieni, economisti si juristi specializati in domeniul de activitate al regiei autonome, dintre care unul va fi desemnat in calitate de vicepresedinte.
1.3. DESCRIEREA ACTIVITATII DE BAZA
Profilul principal de activitate a sucursalei S.P.Modarzau este extractia titeiului si a gazelor naturale.
S.P.Modarzau este unitatea extractiva de titei, produsul de baza este titeiul brut extras, tratat pana la conditiile standard de livrare si predat la COMPET si apoi la RAFIROM.
In secundar se extrag gaze naturale brute din care o parte sunt libere iar alta parte sunt asociate care dupa dezbenzinare sunt comprimate si livrate la ROMGAZ si terti. In urma degazolinarii gazelor bogate se obtine gazolina care se livreaza la COMPET si apoi la RAFIROM.
Procesul de productie consta in extractia titeiului prin pompaj de adancime cu prajini cu aplicarea unor masuri specifice de combatere a depunerii de parafina, operatii de stimulare a afluxului, procesul de crestere a factorului de recuperare, extractia gazelor libere prin eruptie naturala, degazolinarea gazelor bogate. Anexa nr.1.2.
In timpul exploatarii sondelor apar perioade de oprire tehnologica sau intreruperi accidentale ce pot fi de lunga durata fara a afecta insa continuarea exploatarii globale a zacamantului.
Nivelul de mecanizare si automatizare este bine conturat in cadrul schelei. Unitatea are telemecanizate 80 % din numarul total de sonde.
Tehnologiile de extractie aplicate sunt specifice zacamintelor de exploatare (adancime, conditii de litofacies, presiune de zacamant) si a fluidelor extrase (vascozitatea, continut de impuritati, produse albe) si sunt aceleasi care se aplica pe plan mondial.
1.4. PARTENERI
Beneficiarii produselor S.P.Modarzau sunt: RAFIROM pentru titei si gazolina si ROMGAZ pentru produsul gaze. Veniturile unitatii provin in principal din valorificarea produselor de titei, gaze, gazolina si diverse servicii executate pentru terti.
Pentru buna desfasurare a activitatii de baza si a activitatilor auxiliare S.P.Modarzau se aprovizioneaza cu materii prime, energie, apa, materiale, combustibili si piese de schimb de la urmatorii furnizori interni:
pentru chimicale :
Baza de aprovizionare Floresti A.T.A Darmanesti
Chimcomplex Borzesti - acid clorhidric PETROBRAZI S.A.
S.C.ROMACRIL S.A. Rasnov
S.C.VIROMET S.A. Victoria - metanol
S.C.DOLJCHIM S.A. Craiova - acid acetic
material tubular : - A.T.A. Darmanesti - tubing
S.C.PETROTUB S.A.Roman - burlane
scule foraj extractie:- A.T.A. Darmanesti
B.A.P.S.Campina
STEROM Campina
sare- SALINA Tg.Ocna
zgura - SIDEX Galati
carburanti si lubrefianti :
A.T.A. Darmanesti
PECO Moinesti
ciment - A.T.A.Darmanesti
nisip - REAL S.A. Pleasa
aparataj electric, relee si contactoare, becuri:
S.C.ELECTROUTILAJ S.A. Campina
I.C.M. S.A. Bucuresti
S.C. Contactoare S.A. Buzau
S.C.ELBA S.A. Timisoara
S.C. ROMLUX Targoviste
A.T.A. Darmanesti
ferodouri si clingherit:
FERMIT S.A. Targoviste
piese pompe - A.T.A. Darmanesti
S.C.MECANEX S.A.Botosani
manometre - I.A.M.C. Vaslui
energie electrica: - F.R.E. Bacau ( RENEL )
apa si gaze naturale - S.P.Moinesti
curele trapezoidale: - ARTECA S.A.Jilava
Din punct de vedere al ponderii se detaseaza trei furnizori:Baza de Aprovizionare Floresti (cu Agentia Teritoriala de Aprovizionare Darmanesti) cu 47 % din totalul furnizorilor de materiale, S.P.Moinesti cu 16 % si F.R.E. Bacau cu 21% .
Principalii furnizori pentru investitii sunt:
a) pentru lucrari de foraj
S.F.Zemes
S.F. Comanesti
b) pentru lucrari de constructii montaj:
PETROCONSTRUCT S.A. Moinesti
MOLDOCIP S.A. Moinesti
ENERGOPETROL S.A. Moinesti
ALCOR S.A. Moinesti
b) pentru utilaje :
PETROUTILAJ Campina
U.P.R.T. S.A. Targoviste
S.C. MITHOS International Bucuresti
B.A.P.S. Campina
1.5. PLANUL DE AFACERI
Intrucat petrolul este o materie prima de interes national si fiind o rezerva strategica nu se pune problema (in contextul actual) pietii de desfacere. Aceasta se datoreaza atat nevoilor crescande ale economiei nationale cat si faptului ca petrolul intern este cu mult mai ieftin decat cel din import ( din acest punct de vedere situatia petrolului este inversa cu cea a carbunelui si a altor minereuri).
Singura problema care trebuie rezolvata in momentul actual este cea a blocajului financiar. Aceasta deoarece RAFIROM-ul nu se achita de obligatiile de plata incurcand buna desfasurare a activitatii de extractie prin impiedicarea aprovizionarii la timp cu utilajele si materialele necesare.
1.6. INDICATORI
-
Printre principalii indicatori ai activitatii de baza avem:
1.6.1. Productia fizica
-
Productia fizica se masoara in tone pentru produsele titei si gazolina si mii mc. pentru productia de gaze de sonda.
In intervalul 1989-1995 productia fizica a avut urmatoarea evolutie:
a) productie de titeitone
ANUL 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
Q titei 350000 300000290000280000260000261000263000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ ______
grafic *******
b) productia de gaze :
mii mc.
ANUL 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
Q gaze 100000 80000 4000039000 40000 35000 34000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ ______
grafic *******
c) productia de gazolina
ANUL 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
Qgazolina 4500025000 12000 13000 12000 1100011000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ ______
grafic**********
OBSERVATII
Se constata o scadere a productiei dupa 1989, fapt datorat atat reducerii saptamanii de lucru de la 46 ore la 40 ore cat si saracirii zacamintelor de hidrocarburi.
1.6.2. CIFRA DE AFACERI (Total venituri activitate de baza)
-
a avut urmatiarea evolutie in perioada 1989 - 1995
mii lei
-
ANUL 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
-
C.A 450000800000 3000000 9000000 18000000 32000000 42000000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ _______
GRAFIC ***********
OBSERVATII
Exprimarea s-a facut in cifre (marime) absolute netinandu-se cont de coeficientul de inflatie.
1.6.3.CHELTUIELILE ACTIVITATII DE BAZA
au evoluat astfel:
mii lei
ANUL198919901991 1992 19931994 1995
CHELT. 600000 780000 2800000700000015000000 38000000 38900000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________
GRAFIC **********
1.6.4. PROFITUL
-
mii lei
-
ANUL 198919901991 19921993 19941995
-
Profit -150000 200000 20000020000003000000 -60000003100000
__________ ______ ____ __________ ______ ____ _______
grafic **********
OBSERVATII
In anii 1989 si 1994 unitatea s-a inregistrat cu pierderi din urmatoarele cauze: a) 1989 - pretul de vanzare a petrolului in regimul Ceausescu era tinut in mod artificial coborat pentru ca rafinariile (aflate sub tutela cabinetuli 2 ) prin comercializarea dupa rafinare a produselor petroliere sa detina mazimum de beneficiu (tendinta care s-a pastrat si in perioada postrevolutionara).
b) 1994 - pretul de vanzare a fost neglijat de catre guvern care nu a negociat in timp util. S-a mentinut un pret care nu mai avea nici un rationament economic vis a vis de indicele inflatiei si devalorizarea leului fata de valuta occidentala. Cheltuielile materiale si cele salariale au reflectat realitatea. Desi au avut loc doua majorari de pret la carburanti si energie electrica la petrol pretul a fost majotrat o singura data.
1.7. STRATEGIA UNITATII
1.7.1. PE TERMEN SCURT
a) Cresterea rentabilitatii prin:
reducerea cheltuielilor materiale
restructurarea activitatii prin reducerea numarului de personal neproductiv si sistarea activitatilor care nu aduc profit (oprire sondelor neproductive).
b) Crestere gradului de pregatire profesionala
cursuri de calificare si policalificare
cursuri de perfectionare
c) Cresterea productiei prin:
cresterea calitativa a operatiilor de interventie la sondele aflate in exploatare pentru marirea productiei.
imbunatatirea randamentului tratamentelor si operatiilor speciale efectuate la sonda.
1.7.2. PE TERMEN LUNG
-
extinderea prospectiunilor geologice in vederea descoperirii a i zacaminte de hidrocarburi in Platforma Moldoveneasca.
elaborarea proiectelor de realizare a sondelor noi pe baza prevederilor di studiul de zacamant.
procurarea ultimelor tehnologii in domeniul extractiei petrolului care sa permita cresterea coeficientului de recuperrae din zacamintele ce nu mai pot fi exploatate cu tehnologiile actuale.
asocierea cu firma straine.
1.8. STUDIUL RESURSELOR SISTEMULUI INFORMATIONAL
Dupa anul 1998, S.P.Modarzau s-a preocupat pentru realizarea unui oficiu de calcul propriu; aceasta s-a datorat faptului ca tranzitia catreeconomia de piata necesita o mai buna si rapida cunoastere si prelucrare a informatiilor, crearea a noi rapoarte de iesire cu date care sa poata fi preluate in timp util de catre conducere si compartimentele interesate in vederea sprijinirii procesului decizional (sistemul de conducere) a informarii conducerii operative .
Conducerea unitatii a sprijinit efortul de creare a oficiului de calcul. Actiunea a demarat in primavara anului 1991 si continua, dorinta directorului unitatii fiind, sa se creeze o retea la care sa fie racordate toate birourile si serviciile.
In momentul actual oficiul de calcul al S.P.Modarzau este in plina dezvoltare atat din punct de vedere al echipamentelor achizitionate cat si al personalului care corespunde atat cantitativ cat si calitativ. Structura numericului este urmatoarea: sef statie calcul, 2 ingineri de sistem, trei analisti-programatori, un ajutor programator si 18 operatori controlori date.
Dotarea cu tehnica de calcul (echipament de prelucrare date) cuprinde:
calculatoare PC 286, 386, 486 cu monitoare color
imprimante matriciale
surse UPS 500 ; 600
note book computere Compaq Aero (director si director economic)
HP Drafthero Explotter
HP Scanjet Color
_ HP Discet 550 color
imprimanta EPSON
imprimanta EPSON S 7007273
copiator RANK XEROX
copiator SHARP S 15404530 vezi anexa
Tot in anexa nr. mai sunt cuprinse cinci masini electronice de calcul SHARP folosite de catre biroul dactilografie.
In vederea dezvoltarii si perfectionarii ativitatii oficiului de calcul si pentru a realiza primii pasi in vederea realizrii la nivel de schela a unei retele de calculatoare s-au prevazut (alocat) in planul de investitii pe 1996 a 150000000 lei.
2.1. DESCRIEREA STRUCTURII ORGANIZATORICE EXISTENTE
-
Subunitatile din cadrul PETROM R.A. indeplinesc urmatoarele atributii principale:
a) asigura si raspund de pregatirea si realizarea programului de productie stabilit de regie, respectiv extractia titeiului, a gazalor asociate si libere, degazolinizarea si deetanizarea gazelor, forajul sondelor, lucrari de constructii montaj, transporturi si alte prestari de servicii cu respectarea normelor de calitate si a tuturor celorlalte clauze contractuale, precum si comercializarea produselor si serviciilor prestate.
b) intocmesc proiectul anual al bugetului de venituri si cheltuieli care se insusesc de conducerea PETROM R.A. ; defalca sarcinile din buget pe trimestre si luni, precum si pe sectii si alte subunitati de productie organizeaza si raspund de eleborarea acestora; analizeaza si informeaza lunar regia supra modului de indeplinire a bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.
c) raspund de realizarea volumelor de profit stabilite de regie prin gestionarea proprie a resurselor materiale si banesti puse la dispozitie.
d) organizeaza si raspund de desfasurarea normala a proceselor tehnologice, pentru asigurarea protectiei oamenilor, masinilor, utilajelor si instalatiilor din dotare, a zacamintelor exploatate si de utilizare eficienta a acestora.
e) programeaza si organizeaza efectuarea probelor de productie a investitiilor si reparatiilor de sonde a lucrarilor de intretinere si reperare a utilajelor, instalatiilor si aparatelor din dotare.
f) asigura aprovizionarea tehnico materiala prin bazele specializate ale regiei sau prin relatii directe cu furnizorii, cu respectarea normelor stabilite de regie.
g) asigura proiectarea, pregatirea, contractarea, finantarea si urmarirea realizarii investitiilor.
h) organizeaza si raspund de introducerea rezultatelor cercetarii stiintifice si prograsului tehnologic in activitatea subunitatii.
i) angajeaza, asigura perfectionarea si concediaza forta de munca.
j) asigura masuri corespunzatoare in vederea protectiei mediului ambiant.
Pentru indeplinirea in bune conditii a atributiilor mai sus amintite S.P.Modarzau dispune de urmatoarea structura organizatorica. anexa nr.2.1.
SECTII : * sectii de productie in numar de 9
sectii de prelucrare - sectia gaze-gazolina
sectia miscare-tratare-titei
sectii de deservire - sectia probe productie, reparatii
capitale sonde
sectia Toolmen
sectia tehnologii noi
sectii auxiliare - sectia transporturi
sectia energetica
sectia mecanica
sectia CM reparatii capitale industr.
SERVICII: * serviciul productie titei
serviciul productie gaze gazolina
serviciul foraj
serviciul geologic topografic
serviciul mecanic transporturi
serviciul aprovizionare
serviciul investitii formalitati terenuri
serviciul contabilitate
serviciul management personal relatii sociale
BIROURI: * biroul inginerie zacamant
biroul tehnic tehnologic pompaj de adancime
biroul energetic automatizari
biroul financiar
biroul plan prognoza sinteze economice
ATELIERE * atelierul compresoare
OFICII * oficiul juridic
oficiul social administrativ
COMPARTIMENTE:
compartiment protectia muncii
compartiment protectia mediului
compartiment control financiar de gestiune
Structura mai sus prezentata poate fi grupata si functional dupa rolul fiecarei componente fizice in indeplinirea atributiilor (confor organigramei) anexa nr. 2.2. in mai multe domenii de activitate astfel:
DOMENIUL : prognoza si strategie economica anexa nr.2.3.
Cuprinde biroul plan prognoza si sinteze economice si se ocupa cu :
a) intocmesc proiecte de programe anuale si de perspectiva in domeniul lucrarilor geologice, forajului, productiei (de petrol, gaze, gazolina), aprovizionarii si celorlalte activitati auxiliare, fizic si valoric, precum si pentru sectiunea forta de munca.
b) dupa aprobarea programelor in consiliul de administartie al regiei, defalca nivelele stabilite pe trimestre si luni precum si pe sectii si alte subunitati componente.
c) elaboreaza studuu si prognoze privind dezvoltarea activitatii economico-financiare in perspectiva a subunitatii si furnizeaza regiei date si elemente pentru fundamentarea unor asemenea studuu si prognoze pe ansamblul acesteia.
DOMENIUL: cercetare,inginerie tehnologica si retehnologizare anexa nr.2.4.
Cuprinde:
biroul tehnic, tehnologic, pompaj de mare adancime compartiment protectia mediului biroul proiectare tehnologica, produse, devize, licitatii, oferte, norme, normative.
oficiul juridic.
Indeplinesc urmatoarele:
a) Elaboreaza propuneri pentru introducerea de noi tehnici si tehnologii care se transmit regiei pentru cuprinderea in programele anuale de cercetare, dezvoltare, retehnologizare si asigurarea surselor de finantare.
b) Incheie convetii economice si contracte conform programului si pentru temele aprobate de regie, la nivelul surselor financiare repartizate.
c) Aplica rezultatele temelor de cercetare si retehnologizre si informeaza pe parcurs regia asupra stadiilor de aplicare.
d) In caz de divergente privind derularea contractelor si conventiilor de cercetare si proiectare, prezinta regiei punctul de vedere propriu cu argumentele necesare.
e) Elaboreaza documentatii sau prezinta puncte de vedere legate de actiuni de cooperare cu strainatatea.
f) Realizeaza experimentarea, cercetarea sau implemenatrea inventiilor si realizarilor tehnice, urmaresc eficienta economica a aplicarii acstora.
g) Elaboreaza si entifica calculul de eficienta dupa aplicarea inventiei sau realizarii tehnice dupa metoda I.C.P.T.(Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica).
h) Fac propuneri pentru programul de actiuni privind cresterea calitatii produselor si serviciilor intocmit la nivelul regiei; realizeaza actiunile din programele de crestere a calitatii.
i) Urmaresc si raporteaza periodic modul de incadrare in normele de calitate a produselor si serviciilor; litigiile privind calitatea produselor si serviciilor intre schela si celelate subunitati ale regiei se conciliaza de catre aceasta.
j) Fac propuneri de indici de consum, asigura incadrarea in indicii operati, informeaza regia asupra modului de realizare.
k) Realizeaza obiectivele ce le revin din programul anual de protectia mediului ambiant si raporteaza periodic asupra stadiului acestora.
DOMENIUL: dezvoltare, investitii anexa nr.2.5.
Cuprinde: serviciul investitii, formalitati terenuri.
Au ca atributii:
a) fac propuneri la regie cu privire la programul de invetitii anual, trimestrial si lunar.
b) avizari si aprobari documentatii:
aproba teme de proiectare, STE si PE in limita competentelor stabiliote de regie;
aproba proiecte geologice si de foraj pentru lucrari geologice in limita competentelor stabiloite de regie.
c) asigura realizarea lucrarilor si dotarilor prevazute in programul anual de investitii stabilit de regie.
d) elaboreaza si obtine avizele si aprobarile necesare de la proprietarii de terenuri si prefecturile respective.
e) contracteaza cu unitatile de executie toate lucrarile cuprinse in programul anual al subunitatii.
f) asigura decontarea lucrarilor si dotarilor prevazute in programul de investitii al subunitatii.
g) urmaresc realizarea in termen al tuturor lucrarilor de investitii si dotarilor prevazute in program, in limitele valorice prevazute anual.
h) receptioneaza lucrarile pentru care au aprobat documentatia, fac propuneri regiei pentru membrii comisiei de receptie pentru lucrarile a caror documentatie s-a aprobat de regie.
i) intocmesc raportarile lunare, trimestriale si anuale privind realizarea programelor de investitii, productie constructii-montaj si le transmit la regie.
j) analizeaza si iau masuri in vederea evitarii imobilizarilor in activitatea de investitii.
DOMENIUL : productie inginerie de zacamant anexa nr.2.6.
Cuprinde: - serviciul productie titei
serviciul productie gaze-gazolina
biroul de inginerie zacamant
sectiile de productie 1 - 8 si mina Solont
sectiile de deservire
Atributii:
a) elaboreaza proiecte de programe de productie pentru titei,gaze, gazolina, etan alte produse si servicii prin analiza situatiei fondului sondelor, stabilirea potentialului optim si capacitatilor de productie pe parcuri, sectii si zacaminte precum si prin utilizarea completa a celorlalte capacitati de productie.
b) organizeaza si conduc activitatea de productie, urmaresc si realizeaza programul de productie pe sonde, parcuri, sectii de productie,zacaminte si pe subunitati in conditii de eficienta econmica.
c) asigura contractarea lucrarilor si prestatiilor de servcii cu societatile comerciale si alti agenti economici, receptia (supervizarea) si decontarea acestora.
d) iau masuri pentru utilizarea completa a capacitatilor din dotare, asigura buna functionare a utilajelor si echipamentelor existente.
e) decid cu privire la tehnologia de exploatare a sondelor si raspund de efectele acestor decizii; asigura realizarea la nivelul sectiilor de productie a masurilor din programele tehnologice.
f) colaboreaza cu Institutul de Cercetari si Proiectari tehnologice pentru modernizarea aparaturii de control, de la distanta al principalilor parametrii ai sondelor in exploatare (electrograme, electrodiagrame).
g) urmaresc evolutia impuritatilor pe zacaminte si propun masuri pentru prevenirea unor inundari premature.
h) elaboreaza proiecte de programe de crestere a factorului de recuperare si asigura realizarea programelor aprobate de regie.
i) tin evidenta bilantului energetic intre energia consumata si produsa pe fiecare zacamant in parte.
DOMENIUL: Foraj sonde anexa nr.2.7.
-
Cuprinde: - serviciul foraj
Principale atributii:
a) pe baza programului de lucrari aprobat de regie, in cadrul fondurilor disponibile , elaboreaza caietele de sarcini, programe de foraj si devize de cheltuieli pentru sondele de exploatare.
b) lanseaza cereri de oferta catre societatile de foraj punand la dispozitie caietul de sarcini si programul de foraj pentru fiecare sonda.
c) analizeaza ofertele prevazute de catre contractori, stabilesc castigatorul si incheie contractul pentru sonda sau grupul de sonde licitat; pe baza prevederilor din studiul de zacamant, elaboreaza proiectul de realizare a sondelor noi.
d) pun la dispozitia contractorului amplasamentul sondei cu toate formele legale (teren, chirii, finantare); asigura drumul de acces platforme de lucru, sursa de apa si linia electrica.
e) urmaresc pribn personalul propriu de specialitate modul de executare a programului de lucru stabilit; urmarirea se va face prin urmarire directa la sonda prin supervizori de specialitate si prin rapoartele zilnice primite de la constructor.
f) la cerera constructorului analizeaza modificarile care se impun in programele de lucru ca urmare a schimbarii conditiilor geologo - tehnice si stabilesc programe corespunzatoare.
g) analizeaza impreuna cu contractorul cauzele accidentelor tehnice, programele de rezolvare a acestora si in sarcina cui revin cheltuielile de rezolvare.
h) asigura prin personalul de specialitate, cu consultarea directiilor de specialitate din cadrul regiei programe de lucru operative (tubaje, oprirea forajului, cimentare etc.)
i) verifica si avizeaza pentru plata situatiile de lucrari prezentate de contractor la termenele si dupa metodologia adoptata.
j) participa la cercetarea accidentelor tehnice si complicatiilor.
k) analizeaza si aproba situatiile de plata a lucrarilor,potrivit metodologiei stabilita de ragie si in conformitate cu prevederile din conventii sau contracte.
h) analizeaza zilnic informatiile privind realizarea lucrarilor si situatiile deosebite la sondele in foraj primite de la constructor.
DOMENIUL : Geologie anexa nr.2.8.
Cuprinde: serviciul geologie - topografie
Atributii principale:
a) organizeaza si intocmesc fondul sondelor si tin evidenta productiei pe sonde.
b) participa la stabilirea in teren a locatiilor tuturor sondelor.
c) stabilesc programele de retragere si aditionare la sondele de pe zacamintele vechi; fac propuneri de programe pentru retrageri si aditionari la sondele de mare adancime si la cele de la PETROMAR Constanta.
d) stabilesc programele de foraj si de investigare geologica la sondele de exploatare.
e) controleaza protectia acumularilor de hidrocarburi in timpul forajului sondelor si probelor de productie.
f) conduc si raspund de aplicarea pe zacaminte a masurilor prevazute in studiile de exploatare.
g) furnizeaza informatiile necesare intocmirii proiectelor de cercetare si studiilor de exploatare.
h) intocmesc formele de abandonare si casare a sondelor.
i) coordoneaza activitatea topografica.
j) intocmesc calculul si miscarea rezervelor care se transmit la regie pentru intocmirea situatiei centralizate L.G.
DOMENIUL : Mecano - energetic anexa nr.2.9.
-
Cuprinde: - serviciul mecanic - transporturi
biroul energetic - automatizari
sectia mecanica
sectia energetica
sectia transpoarte
sectia constructii montaj, reparatii capitale industriale.
Principalele atributiuni:
a) raspund de mentinerea in functiune la parametrii stabiliti a utilajelor si instalatiilor tehnologice din dotarea subunitatii.
b) elaboreaza grafice de opriri pentru revizii si reparatii capitale, incheie conventii sau contracte cu furnizorii de prestatii in acest domeniu si raspund de respectarea cu strictete a acestora.
c) asigura si raspund de executarea lucrarilor de revizii si reparatii la masinile, utilajele si instalatiile mecano-energetice si de automatizare din dotarea subunitatii.
d) propun si executa in cadrul reparatiilor capitale lucrari de modernizare a masinilor, instalatiilor si utilajelor, de completare a acestora cu dispozitive de automatizare de protectie si tehnica securitatii muncii.
e) stabilesc necesarul de dotari cu utilaje fara montaj si fac propuneri de casari si redistribuiri ale utilajelor din dotare.
f) aplica normativele tehnice privind exploatarea, intretinerea, repararea mijloacelor fixe.
g) analizeaza operativ accidentele tehnice aparute la utilaje stabilesc cauzele, efectele acestora si raspunderile; iau masuri pentru repunerea in functiune si prevenirea avariilor.
h) raspund de aplicarea dispozitiilor legale privin instalatiile sub presiune si a mijloacelor de ridicat, iau masuri pentru eliminarea deficientelor constatate.
i) organizeaza evidenta utilizarii masinilor, utilajelor si instalatiilor precum si activitatii de intretinere si reparatii.
j) stabilesc si transmit la regie necesarul anual de piese de schimb pentru lucrarile de intretinere si reparatii.
k) fac propuneri de asimilare piese de schimb si utilaje noi,stabilesc piesele de schimb ce pot fi reconditionate, asigura reconditionarea lor si urmaresc completarea in exploatare a acestora.
l) raspund de gospodarirea rationala a combustibililor si energiei in toate sectiile de productie; fundamenteaza normele de consum si necesarul de energie electrica, termica si combustibil.
m) propun si urmaresc includerea in programul de investitii, de reparatii si de mica mecanizare a masurilor cuprinse in programele de economisire a energiei, de valorificare a resurselor energetice secundare si de modernizarea si inlocuire a utilajelor si proceselor tehnologice energo-intensive.
n) asigura si raspund de folosirea eficienta a capacitatilor de transport; urmaresc desfasurarea transporturilor cu mijloace proprii si publice inchiriate si raspund de folosirea acestora la intraga capacitate; intocmesc documentatii pentru dotarea cu mijloace proprii de transport.
o) incheie contracte si emit comenzi pentru:
reparatii utilaje la terti
furnizare energie electrica si termica de catre terti
efectuarea de transporturi cu terti
p) aproba casari de mijloace fixe amortizate, potrivit competentelor stabilite de Consiliul de Adiministratie a Regiei.
r) negociaza preturi si aproba devize pentru confectii, reparatii si prestari de servicii, potrivit competentelor stabilite de Consiliul de Administratie.
DOMENIUL: Management si resurse umane anexa nr.2.10.
-
Cuprinde: - serviciul management, personal, relatii sociale
oficiul social administrativ
oficiul juridic
cantine
dispensar medical
statii calcul programare.
Are ca atributii:
a) face propuneri pentru elaborarea normelor de structura pentru sucursale si subunitati care se aproba la regie.
b) stabileste structura organizatorica a subunitatii inclusiv a sectiilor, atelierelor etc. pe baza normelor si criteriilor stabilite de regie.
c) elabopreaza si aproba regulamentul de organizare si functionare a subunitatii pe baza atributiilor si competentelor acordate de regie.
d) propune elaborarea de norme si normative de munca pentru activitati in care apar neconcordante intre dotarea tehnica si normativele existente; realizeaza obiectivele ce-i sunt stabilite de catre regie in legatura cu programul de elaborare a normelor de munca unificate.
e) angajeaza si negociaza salariile individuale ale personalului prin contracte individuale de munca incheiate cu salariatii, cu exceptia cadrelor din conducerea subunitatii numite de regie.
f) asigura salarizarea personalului pe baza nivelelor si grilelor de salarizare stabilite prin contractul colectiv de munca, cu respectarea prevederilor legale.
g) raspunde de incadrarea cu personal a unitatii tinand seama de competenta profesionala si de cerintele functiei sau meseriei respective, raspunde de respectarea numarului de personal si a fondului de salarii stabilit de regie pentru subunitate.
h) asigura baza materiala si finantarea activitatii unitatilor scolare si centrelor de calificare pe care le coordoneaza.
i) asigura utilizarea tehnicii de calcul din dotare, propune, justifica, cotribuie si / sau executa operatiuni pentru realizarea unui sistem unitar de prelucrare, dotare cu tehnica compatibila, realizarea retelelor de prelucrare si pregatirea personalului din informatica.
j) organizeaza analize comune cu sindicatul din subunitate asupra respectarii prevederilor contractului colectiv si individual de munca incheiate si asupra altor probleme care ar putea genera conflicte de munca.
k) reprezinta interesele subunitatii in fata instantelor judecatoresti, arbitraj ori in fata oricaror organe ale puterii si administratiei de stat.
l) asigura baza materiala si finantarea activitatii cabinetelor medicale.
DOMENII : Protectia muncii, paza, P.S.I., protectia datelor anexa nr. 2.11.
Cuprinde: - compartiment protectia muncii
formatie civila de pompieri
birou documente secrete
Atributii:
a) raspund de asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru prevenirea ccidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale, precum si a incendiilor; controleaza la toate locurile de munca aplicarea normelor privind protectia muncii si P.S.I.
b) intocmesc programe de masuri pentru organizarea si imbunatatirea ativitatii de protectie a muncii; fac propuneri pentru planul cheltuielilor de protectia muncii, care se aproba de regie.
c) organizeaza sistematic instruirea intregului personal in domeniul protectiei muncii si P.S.I.
d) analizeaza cauzele accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale; participa la cercetarea cauzelor accidentelor de munca mortale si colective produse in unitate; raspund de realizarea masurilor stabilite cu ocazia cercetarii cauzelor accidentelor de munca.
e) informeaza opertiv regia asupra accidentelor de munca produse si masurilor luate.
f) elaboreaza instructiuni proprii de protectia muncii si P.S.I. pe baza normelor departamentale specifice ramurii.
g) incheie contracte pentru asigurarea echipamentelor de protectie a muncii si realizarea lor; fac propuneri pentru imbunatatirea calitatii echipamentelor.
h) se ingrijesc de asigurarea asistentei medicale pentru personalul subunitatii.
i) stabilesc locurile de munca pentru care se acorda sporuri de toxicitate si program redus de munca; iau masuri pentru reducerea noxelor si toxicitatii.
j) organizeaza paza obiectivelor si a bunurilor pe care le detin in folosinta.
k) asigura evidenta si protectia datelor in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
DOMENIUL: Aprovizionare anexa nr. 2.12.
Cuprinde: - serviciul aprovizionare
Atributii:
a) incheie cu beneficiarii conventii sau contracte economice anuale privind livrarea produselor si executarea de servicii, asigura si raspund de realizarea lor in termen, cantitativ si calitativ; raspund de respectarea stricta a disciplinei contractuale.
b) factureaza livrarile de produse si serviciile prestate si asigura incasarea de la beneficiari a contravalorii acestora, pentru care au contracte directe incheiate.
c) rezolva reclamatiile referitoare la calitatea, cantitatea, termenele de livrare sau alte conditii prevazute in contractele de livrare.
d) asigura aprovizionarea cu materiale, piese de schimb si utilaje pentru realizarea programului de productie stabilit.
e) fundamenteaza si prezinta la regie necesarul de materiale piese de schimb si utilaje care se aprovizioneaza centralizat.
f) iau masuri si raspund pentru prezentarea la sucursalele de aprovizionare a specificatiilor de materiale si piese de schimb; intocmesc comenzile pentru materiale, piesele de schimb si utilajele necesare.
g) perfectioneaza programele de livrare pentru produsele necesare, sesisand regia de eventualele intarzieri sau neasigurari.
h) la solicitarea sucursalelor de aprovizionare, avizeaza ofertele diverselor societati comerciale privind livrarea materialelor, pieselor de schimb si a utilajelor solicitate cantitativ, calitativ si valoric.
i) urmaresc respectarea conditiilor de livrare a produselor contractate.
j) asigura receptionarea produselor aprovizionate cantitativ si calitativ; asigura si raspund de buna pastrare conservare si depozitare a materialelor, utilajelor si pieselor de schimb.
k) asigura evidenta valorificarii ambalajelor prin respectarea circuitului normal al acestora, in functie de prevederile conditiilor de livrare ale produsului.
l) intocmesc si transmit la regii si la sucursalele de aprovizionare darile de seama statistice privind aprovizionarea tehnico-materiala conform metodologiei stabilite.
m) urmaresc realizarea consumurilor specifice si incadrarea in normele de consum de materiale si piese de schimb.
n) participa si asigura efectuarea inventarelor periodice, conform legislatiei in vigore.
o) stabilesc necesarul de import anual; intocmesc fise tehnice pentru fiecare import si obtin avizele cerute de legislatia in vigoare;
participa la analiza ofertelor primite si, dupa caz, la trative cu furnizorul extern.
p) primesc copii sau informatii din contractele externe incheiate pentru urmarirea sosirii marfurilor; asigura mijloacele de transport necesare; receptioneaza marfa si intocmesc procesul verbal asupra eventualelor lipsuri sau deteriorari; asigura depozitarea corespunzatoare a materialelor.
r) asigura punerea in functiune si urmaresc comportarea echipamentelor din import in perioada de garantie.
2.2. DESCRIEREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL
-
Compartimentul financiar-contabil in cadrul S.P.Modarzau este format din doua componente principale: serviciul contabilitate si biroul fianciar (anexa nr.2.13). La randul lor cele doua componente mai sus mentionate, dupa organizarea functiei contabile (vezi anexa nr.2.14.), au urmatoarea structura:
a) serviciul contabilitate - condus de un sef serviciu
contabilitatea capitalurilor
contabilitatea imobilizarilor
contabilitatea stocurilor
contabilitatea relatiilor cu tertii
contabilitatea trezoreriei
contabilitatea cheltuielilor
contabilitatea veniturilor
contabilitatea rezultatelor
contabilitatea interna de gestiune
b) biroul financiar - condus de un sef de birou
financiarul
biroul salarii
casierie
Intreg compartimentul financiar contabil se afla in relatii de subordonare fata de directorul economic care, alaturi de directorul unitatii angajeaza prin semnatura unitatea in relatiile cu tertii.
Compartimentul financiar contabil indeplineste urmatoarele atributii:
a) intocmeste bugete de venituri si cheltuieli cu fundamentarea indicatorilor economico-financiari si le prezinta spre aprobare regiei.
b) urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli si intocmesc darile de seama respective care se transmit la regie
c) angajeaza cheltuieli si efectueaza plati in limita bugetului aprobat; factureaza si incaseaza livrarile de produse si prestarile deservicii lasate in competenta lor de regie; calculeaza T.V.A.
d) contracteaza credite pentru mijloace circulante cu bancile in numele regiei, prezentand garantii si asigurand rambursarea creditelor.
e) constituie fondul pentru finantarea actiunilor sociale si pentru pregatitrea personalului.
f) constituie sursele pentru finantarea investitiilor.
g) raspund in conformitate cu prevederile legale de utilizarea cu eficienta a fondurilor de mijloace circulante si de investitii aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli si lasate in administrarea unitatii.
h) calculeaza si platesc drepturile de personal.
i) propun adaptarea indicatorilor financiari din bugetul de venituri si cheltuieli la orice modificare a indicatorilor economici.
j) intocmesc programul costurilor de productie pe elemente si produse in corelatie cu indicatorii fizici si economici, determina indicatorii de eficienta, cheltuieli la 1000 de lei productie marfa, profit economic, rentabilitate.
k) urmaresc incadrarea in programul costurilor de productie aprobat de regie a urmatorilor indicatori:
costuri totale de productie pe elemente primare de cheltuieli si pe produse.
cheltuieli totale la 1000 de lei productie marfa din care:
cheltuieli materiale.
l) urmaresc realizarea profitului economic si a rentabilitatii prevazute in program.
m) intocmesc si transmit la regie darile de seama statistice privind realizarea costurilor de productie.
n) intocmesc documentatiile de fundamentare a cheltuielilor pentru stabilirea preturilor si tarifelor pe care le inainteaza la regie; negociaza preturi si tarife pentru produsele si serviciile stabilte in competenta lor de regie.
o) organizeaza si conduc contabilitatea in partida dubla prin asigurarea unei evidente stricte a patrimoniului, a tuturor mijloacelor si fondurilor fixe si circulante, celorlalte valori materiale si banesti, clientilor, furnizorilor, decontarilor si creditelor bancare, investitiilor si celorlalte elemente patrimoniale precum si a rezultatelor economico-financiare, in stransa corelare cu prevederile din buget.
p) conduc evidenta contabila a tuturor operatiunilor care angajeaza patrimoniul, asigurandu-se efectuarea corecta si la timp a inregistrarii fenomenelor economice, respectand prevederile legale.
r) efectueaza, periodic, inventarierea patrimoniului cu regularizarea diferentelor si evidentierea acestora in contabilitate.
s) intocmesc si prezinta regiei darile de seama contabile, balanta de verificare, bilantul contabil si contul de profit si pierderi.
t) analizeaza periodic pe baza darilor de seama contabile, activitatea economica si financiar, luand masurile necesare pentru sporirea continua a eficientei, profitului si rentabilitatii, incadrarea in prevederile din buget si mentinerea capacitatii de plata si a echilibrului financiar.
u) organizeaza si exercita controlul financiar propriu sub forma controlului financiar preventiv si a controlului financiar de gestiune;
urmaresc aducerea la indeplinire a masurilor stabilite la controalele anterioare, inclusiv la controalele organizate de regie.
Obiectivul principal al contabilitatii financiare este bilantul contabil.
Bilantul contabil care contine bilantul propriu zis, contul deprofit si pierdere, raportul de gestiune si anexa trebuie "sa dea o imagine fidela, clara si completa" a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului intreprinderii (art.10 din Legea nr.82/1991).
Acest obiectiv este atins mai ales prin respectarea principiilor contabile fundamentale, a regulilor de evaluare si de prezentare a situatiilor financiare asa cum sunt ele mentionate in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii.
Principiile contabile fundamentale sunt in numar de sase. Ele corespund definitiilor elaborate de International Accounting Standards Committee si de Directiva a IV-a europeana. Este vorba de principii dezvoltate in continuare pe baza definitiilor date de IASC:
Principiul prudentei : "prudenta consta in luarea in calcul a unui anumit grad de precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a pregati estimarie in conditii de incertitudine, pentru a face in asa fel incat activele sau veniturile sa nu fie supraevaluate, iar pasivele sau cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totusi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, crearea unor rezerve oculte sau a unor provizioane excesive, prin subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor sau supraevaluarea deliberata a pasivelor sau cheltuielilor deoarece situatiile financiare nu ar mai fi eutresi, in consecinta, nu ar mai poseda calitatea de fiabilitate".
Principiul permanentei metodelor: "evaluarea si prezentarea efectului financiar al tranzactiilor si evenimentelor asemanatoare trebuie realizate coerent in cadrul ansamblului unei intreprinderi, cu permanenta in timp pentru aceasi intreprindere si in mod coerent pentru intreprinderi diferite. Necesitatea comparabilitatii nu trebuie confundata cu o pura uniformitate si nu trebuie sa constituie un obstacol pentru introducerea unor norme contabile "inbunatatite";
Principiul continuitatii de exploatare: se considera ca"intreprinderea este in situatia de a continua activitatile sale intr-un viitor previzibil. Astfel, se presupune ca intreprinderea nu are nici intentia si nici necesitatea de a pune capat activitatii sale. Cand este cazul (de continuitate) conturile sunt prezentate pe baza unei evaluari in valori lichidative";
Principiul independentei exercitiilor: este vorba in acest caz despre contabilitatea de angajament. Intr-adevar, "efectele tranzactiilor si alte evenimente sunt luate in calcul din momentul in care aceste tranzactii sau evenimente se produc (si nu atunci cand intervine plata sau incasarea de lichiditati sau a echivalentului de lichiditati); ele sunt inregistrate in registrele contabile si in situatiile financiare ale perioadelor in timpul carora s-au produs. Situatiile financiare pregatite pe aceasta baza informeaza utilizatorii nu numai despre tranzactiile trecute care au antrenat cheltuieli si incasari, dar si despre obligatii care antreneaza pentru viitor cheltuieli si incasari. Astfel, situatiile financiare furnizeaza tipul de informatie cel mai util pentru utilizatori in vederea luarii unor decizii economice";
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a exercitiului: este evident ca, in bilantul de deschidere a unui exercitiu, soldurile conturilor trebuie sa fie egale cu cele din bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
Principiul necompensarii: nu este posibila compensarea posturilor de activ cu cele de pasiv si aposturilor de cheltuieli cu cele de venituri.
Pe linia contabilitatii stocurilor compartimentul financiar contabil indeplineste urmatoarele atributii:
organizeaza si conduce contabilitatea in partida dubla prin asigurarea unei evidente stricte a tuturor categoriilor de stocuri.
decadal primeste de la magazii bonurile de consum, predare, restituire, avize de expeditie verificandu-se corectitudinea intocmirii lor.
pregateste inventarierea anuala a stocurilor.
opereaza bonurile de consum in centralizatorul cu consumul de materiale lunar, intocmindu-se nota contabila (NC41) pentru inregistrarea iesirilor de materiale in conturile de cheltuieli.
opereaza bonurile de restituire si avizele in notele contabile 40 si 41 ce reprezinta materialele restituite in magazii si materialele vandute la intern si la export, sau restituie furnizorilor ce se deconteaza prin banca (contul 4111 "Produse,lucrari si servicii facturate");
inregistreaza in fisa contului 3011, 3014, iesirile de materiale verificandu-se soldul contului cu balanta:
3011/1 -materii si materiale di achizitii si colectare diverse
3011/2 -materii si materiale din achizitii si colectare transport;
3014/3 -materii si materiale din achizitii si colectare electrice
3014/1 -materiale si piese de schimb auto;
3014/2 -materiale si piese de schimb auto;
3018-materii si materiale din casari mijloace fixe;
intocmeste lunar stocul de materiale pe magazii si pe tipuri de materiale (diverse, piese auto, electrice).
efectueaza lunar punctajulcu magaziile;
intocmeste situatia consumului de materiale pe fel de activitate si cont contabil;
inregistreaza pe fisa contului 3011 materialele si diferentele de valori aparute in urma punctajului cu magaziile si a diferentelor de pret sau cantitate ce apar ulterior;
scoate de la calculator la cererea conducerii situatia pe feluri de activitate tipuri de materiale ect.;
intocmeste facturi de vanzare a materialelor conform comenzilor ce sunt aprobate de conducerea unitatii;
intocmeste nota cu intrari de materiale de la diferitu furnizori achitate cu cec sau prin banca: 150 bc. Intr. Receptie;
intocmeste nota cu consumul de echipament de protectie din magazia schelei noastre vol. Bc.1000;
intocmeste nota cu intrari echipament in magazie;
intocmeste nota contabila cu servicii RK de la diferiti furnizori din tara;
intocmeste nota contabila cu inchiderea RK pe schela;
tine evidenta analitica a contului 3212 echipament protectie in depozit;
tine evidenta analitica de gr. II a conturilor: 3011, 3014, 13016, 3012, materiale si piese de schimb auto, carburanti, rechizite, furaje;
tine evidenta analitica de gr.II a contului 3213-obiecte de inventar si echipament protectie;
tine evidenta de gr.II a contului 3220- uz obiecte de inventar si echipament protectie;
tine evidenta de gr I a contului 3019 - cheltuieli transport,aprovizionare;
intocmeste lunar balanta analitica a conturilor: 3011, 3012, 3014, 3016, 3212, 3213, 3214, 3220;
conteaza zilnic bonurile de echipament la obiectele de inventar si cele ce apartin contului 4612;
pune controlul preventiv la toate aceste bonuri, iar la cei noi angajati noteaza pe verso datele de nastere si adresa;
intocmeste centralizatorul cu bonurile de predare a echipamentului de productie, dupa ce au fost contate, valorificate si aditionate intocmind dupa aceea nota contabila cu reforma lunara;
intocmeste note contabile cu intrari si iesiri de echipament primite de la furnizori;
verifica lunar listele facute de calculator cu miscarile de intrari si iesiri de echipament pe fiecare om in parte;
inregistreaza pe fise de magazie toate materialele folosite de foraj pe sonde;
intocmeste balanta analitica la materialele pentru investitii cont:
3011, 3019;
Aceste atributii se regasesc in FISA POSTULUI vezi anexa nr.2-15, anexa nr.2-16, anexa nr.2-17, anexa nr.2-18.
2.3. LEGATURILE COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL CU ALTE COMPARTIMENTE
Compartimentul financiar-contabil are legaturi cu absolut toate compartimentele functionale ale unitatii specificate in anexa 2-2.
Aceasta se datoreaza:
a) Pentru desfasurarea activitatii intreprinderii este nevoie sa se incaseze bani pentru productia vanduta si sa efectueze plati pentru: aprovizionarea cu active, credite si dobanzi ajunse la scandente, salariile angajatilor;
b) Contabilitatea interna de gestiune da informatii referitoare la postul produselor si incadrarea in costurile antecalculate, servind drept parghie in scopul restabilizarii activitatilor.
c) Pune la dispozitia compartimentelor interesate date privind situatia patrimoniului: imobilizari, stocuri de materiale, carburanti, materii prime si produse finite; situatia lichiditatilor; situatia investitiilor in curs; rentabilitatea zacamintelor aflate in exploatare; etc.
d) Primeste de la Serviciul MPRS date necesare calcularii salariilor si a altor drepturi banesti: pontaje, incadrari, nr.marca, vechimea inmunca, procenti in cazul salarizarii in acord etc.
e) Primeste de la Serviciul Foraj situatia lucrarilor la sondele in foraj pentru a se face plata catre schelele de foraj.
f) Primeste de la Protectia Muncii normativul cu echipament de lucru si de protectie pentru acordarea acestuia in functie de prevederile legale.
Schema Anexa 2-19 ne creeaza adevarata imagine despre legaturile interne ale compartimentului financiar-contabil.
2.1. METODE SI TEHNICI CONTABILE
Cea mai importanta metoda folosita este metoda dublei inregistrari.
In domeniul contabilitatii stocutilor intalnim
241. METODA CMP
-
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate.
A P L I C A T I E
(1) Se presupun urmatoarele miscari de bunuri intr-o gestiune:
DATA| CANTIT. | PRET| VALOARE | OBSERVATII
||UNITAR | |
-
05.12.1994| 10| 100 |1000 | STOC
08.12.1994| 20| 110 |2200 |INTRARE
15.13.1994| 8 | | |IESIRE
18.12.1994| 5 | | |IESIRE
25.12.1994| 10| 120 |1200 |INTRARE
31.12.1994| | | |25 BUC.STOC FINAL LA
| | | |INVENTARIERE
| | | | 2 BUC.LIPSA
-
Pretul mediu (P) se calculeaza cu relatia:
Vi + Vl
P = , in care:
Ci + Cl
Vi - valoarea bunurilor din stoc;
Vl - valoarea bunurilor intrate la alt pret;
Ci - cantitatea din stoc;
Cl - cantitatea bunurilor intrate la alt pret;
a. Variante: Calculul pretului mediu dupa fiecare intrare:
-
DATA |CANTITATE | PRET| VALOARE |OBSERVATII
| STOC | UNITAR ||
-
| | | 1000
05.12.1993|10 |100 |1000 | P== 10
| | | 100
| | |
| | | (10 x 100)+(20 x 110) 3200
08.12.1993|30 | 106,67 3200 |P=- == 107,67
|(10 + 20) | | (1000 + 2200) |10 + 20 30
| | |
| | |
15.12.1993|22 | 106,673246,64| Ve+) = 8x106,67 = 853,36
|(30 - 8) | | 3200 - 853,36= 2346,64
| | |
| | |
18.12.1993|17 | 106,671813,29| Ve = 5x106,67 = 533,35
|(22 - 5) | | 2346,64 - 533,35 = 2346,64
| | |
| | |
25.12.1993|27 | 111,603013,29|(17 x 106,67)+(10 x 120) 813,29+1200
|(17 + 10) | (1812,29+1200) | P=- = -
| | | 17 + 1027
| | |3013
| | | = = 111,60
| | | 27
| | |
| | |
31.12.1993|25| 111,60 2790| Ve = 2 x 111,60 = 223,20
|(27 + 2)| | 3013,29 - 223,20= 2790,00
| | |
Ve - reprezinta valoarea iesirilor: 853,36+533,35+
Mentionam ca in conditiile acestei variante, pentru fiecare fel de mterial se va utiliza o singura fisa analitica cantitativ valorica, indiferent de numarul preturilor de cumparare (costurile de achizitie) la care respectivul material se procura. Fisa va fi astfel conceputa incat sa permita inscrierea in coloane dinstincte a preturilor de cumparare
(costurilor de achizitie) la care se evalueaza intrarile si a costurilor medii ponderate calculate dupa fiecare noua intrare, costuri folosind la evaluarea iesirilor.
b. Varianta: Calculul pretului mediu periodic (exemplu lunar).
1000 + 3400 4400
P =- = = 110 lei
10 + 3040
Sf = 110 x 25 =2750 lei
} = 4400 lei
Ve = 110 (8+5+2) = 110 x 15 = 1650 lei
Nota: Se constata unele diferente intre cele doua variante in privinta distributiei valorii materialelor asupra consumurilor si asupra stocului final.
Si in cazul acestei variante se va folosi pentru fiecare fel de material, indiferent de numarul preturilor de intrare tot o singura fisa analitica, doar ca, in cursul perioadei, iesirile se vor inregistra numai vantitativ, urmand ca inregistrarea valorii iesirilor si stabilirea soldului fisei sa se efectueze numai la sfarsitul perioadei (lunii) dupa ce in prealabil se determina costul mediu ponderat cu relatia aratata.
2.4.2. METODA FIFO
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.
Aplicatie (2): Se folosesc datele din exemplul precedent:
DATA | CANTITATE |PRET|VALOAREA | STOCUL ZILEI
| | UNITAR | TOTALA |
| |(PRETUL| |
| |CEL MAI| |
| |VECHI)| |
05.12.1993 | 10|100| 1000 | Stoc
||| |
08.12.1993 | 20|110| 2200 | 10 x 100 = 1000
||| |
||| | 202200
||| |- x 100 = -
||| | 30 3200
||| |
15.12.1993 |2 |100| 800| 2 x 100 = 200
||| |
|||20 2200
||| |- x 100 =
||| | 22 2400
||| |
||| |
18.12.1993 |2 |100| 200| 17 x 110 = 1870
|3 || 330|
|-|110|-|
|5|| 530|
| || |
25.12.1993 | |120| 1200| 17 x 110 = 1870
| ||| 10 x 120 = 1200
| | ||-
| | || 273070
| |||
31.12.1993 |2 |110| 220 | Stoc inventar 25
| ||| Stoc scriptic 27
| ||| -
| |||lipsa 2
| ||| 15 x 110 = 1650
| | | | 10 x 120 = 1200
| | | |
| | | 252850
2.4.3. METODA LIFO
Aceasta metoda presupune ca bunurile iesite din gestiune sa se evalueze la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari.
Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior in ordine cronologica.
In cazul metodelor FIFO si LIFO se vor intocmi pentru fiecare fel de material, mai multe fise analitice dupa cum preturile de cumparare (costurile de achizitie) sunt variate. Precizam din nou ca folosirea uneia sau alteia dintre cele trei metode de evaluare a iesirilor de bunuri apare ca necesara daca evaluarea acestor bunuri la intrarea in patrimoniu (gestiune) se face la costul de achizitie sau de productie.
O solutie mai simpla prevazuta de regulamentul de aplicare a legii contabilitatii este aceea a evaluarii si inregistrarii bunurilor atat la intrarea in patrimoniu (gestiune) cat si la iesire la preturi standard
(prestabilite) cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie , dupa caz. Aceste diferente de pret se stabilesc si se inregistreaza distinc cu ocazia intrarii bunurilor respective in patrimoniu si se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor. Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Diferentele de pret afe
Soldul initial al diferen- +rente intrarilor in cursul
telor de pretperioadei
Coeficient de =-
repartizareSoldul initial al stocurilorValoarea intrarilor in
la pret de inregistrare +cursul perioadei la pret
de inregistrare.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gr.I si II prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau pe categorii de stocuri.
NOTA: Metodologia mai sus prezentata se poate aplica si pentru cheltuielile accesorii de achizitionare, atunci cand acestea sunt colectate distinct, in conturile de diferente de pret, la conturile de stocuri, bunurile intrate fiind inregistrate doar la pretul de cumparare.
2.4.4. METODELE DE CONTABILITATE A STOCURILOR:
Inventarul permanent si inventarul intermitent
In conformitate cu regulamentul de aplicare a legii contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale se poate organiza dupa doua metode:
"Inventarul permanent" si "Inventarul intermitent"
In cazul inventarului permanent in contabilitate, la conturile de stocuri se inregistreaza, pe baza de documente justificative, toate operatiile de intrare si iesire, astfel incat aceste conturi, prin soldurile lor, fac posibila cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric, permitand controlul gestionar, daca in acest scop, se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor.
Relatia de calcul specifica conturilor de stocuri in aceasta situatie este urmatoarea:
Si + I - E = Sf in care:
Si = valoarea stocului existent la inceputul perioadei
I = valoarea intrarilor in cursul perioadei
E = valoarea iesirilor in cursul perioadei
Sf = valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei
Utilizarea inventarului permanent presupune pentru contabilitatea stocurilor si organizarea evidentei analitice a acestora prin una din urmatoarele metode: metoda cantitativ-valorica, metoda operativ-contabila (pe solduri), metoda global valorica, aceasta din urma aplicabila pentru gestiunile de marfuri in unitatile comerciale en-detail.
a) Metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic) presupune, in conditiile prelucrarii manuale sau mecanizate a datelor, tinerea pentru fiecare fel de bun material a cate o " fisa de cont analitic pentru valori materiale 14-3-10" in care, pe baza documentelor justificative, se inregistreaza, atat in etalon cantitativ cat si in etalon banesc, operatiile de intrari si iesiri, stabilindu-se dupa fiecare inregistrare, stocul si soldul. Pe de alta parte la locul de depozitare, se tine in mod similar,
de asta data de regula numai in etalon cantitativ a cate o fisa de magazie 14-3-8. Periodic, prin confruntarea stocurilor din cele doua categorii de fise, se asigura controlul exactitatii inregistrarilor din cele doua evidente. Metoda prezinta o serie de avantaje printre care asigurarea concordantei datelor dintre evidenta operativa si contabilitatea analitica, cunoasterea unor informatii detaliate cu privire la cantitatile existente din fiecare fel de valori materiale etc. Dezavantajul acestei metode con-
stand in volumul mare de munca, presupus, in conditiile unui nomenclator bogat de asemenea bunuri, poate fi eliminat prin folosirea tehnicii de prelucrare automata a datelor, care sa inlocuiasca numeroasele fise cantitativ valorice tinute, astfel, manual sau mecanizat.
b) Metoda operativ-contabila (pe solduri) consta in tinerea, la locul de depozitare a evidentei cantitative (fise de magazie) a bunurilor materiale pe categorii (feluri), iar la contabilitate, a evidentei valorice la nivel de gestiuni, iar in cadrul acestora, pe grupe sau subgrupe, dupa caz. In acest mod se elimina multitudinea fiselor analitice cantitativ-valorice care reprezentau un dezavantaj al metodei anterior prezentate. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta operativa tinuta la depozite (pe feluri de bunuri si numai in etalon cantitativ) cu cele, doar valorice, din contabilitatea analitica, se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor din fisele de magazie transcrise in "registrul stocurilor" 14-3-11 / 14-3-11/a.
c) Metoda global-valorica consta in tinerea evidentei numai valori
atat la nivelul gestiunii (cu ajutorul "raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si in contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont pentru operatii diverse". Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin confruntarea soldurilor, iar in lipsa concordantei prin asa numitul "punctaj".
Aceasta metoda se aplica in principal pentru evidenta mrfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul, unde numarul operatiunilor zilnice fiind foarte mare, aplicarea altei metode, indeosebi in condutiile lipsei cu dotare tehnica corespunzatoare, este inoperanta.
Indiferent de metoda de contabilitate analitica a stocarilor, pe langa verificarea concordantei dintr datele evidentei operative si ale contabilitatii analitice este necesar si controlul concordantei dinte contabilitatea analitica si cea sintetica prin intocmirea periodica a balantelor de verificare.
e) In cazul "inventarului intermitent" in contul de stocuri se inregistreaza pe baza de documente justificative, intrarile, in timp ce iesirile se stabilesc si se inregistreaza in contabilitate numai la sfarsit de perioada, dupa ce in prealabil, in acest scop s-a efectuat inventarierea stocurilor. Iesirile in acest caz se determina ca diferenta intre stocurile initiale, plus valoarea intrarilor pe de o parte si valoarea stocurilor determinate prin inventariere, pe de alta parte.
Relatia de calcul specifica conturilor de stocuri in acest caz va fi urmatoarea:
Si + I - Sf = E
In aceste conditii, controlul gestionar prin inventariere nu este posibil, intrucat soldul faptic stabilit cu aceasta ocazie, in lipsa determinarii soldului scriptic, nu are cu ce se compara, considerandu-se corect.
In consecinta si iesirile determinate pe baza relatiei de calcul de mai sus se considera a fi corecte fara a se putea stabili eventualele furturi.
Inventarul intermitent in conformitate cu prevederile regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, poate fi aplicat in unitatile patrimoniale din categoria celor mici sau mijlocii.
3.1. CADRUL JURIDIC PENTRU ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILA
Pentru o buna desfasurare atat a activitatii de baza cat si a activitatii auxuliare, a activitatilor de desfacere si implicit de aprovizionare,a desfasurarii normale a fluxului de lichiditati, a achitarii obligatiilor fata de bugetu de stat (central), bugetul local si bugetul asigurarilor sociale de stat, este necesar ca unitatea sa cunoasca sa respecte si sa aplice cadrul juridic consacrat la data respectiva.
|-||||| |-|
| LEGI | | HOTARARI|| ACTE NORMATIVE| | ORDONANTE |
| || DE GUVERN | || | |
|-| |||| |-|
||| |
||| |
|M O N I T O R O F I C I A L|
|
|
|
||
| COMPARTIMENT JURIDIC |
||
|
|
||
| CONDUCERE |
||
|
|
|-| |-| ||
| SECTII | | SERVICII || BIROURI |
|-||-| ||
Cadrul juridic este de o complexitate imensa datorita faptului ca activitatea unei unitati implica pe langa aspectele economice si multiple aspecte sociale.
Baza cadrului juridic trebuie sa o constituie legea suprema-Constitutia. Constitutia este ajutata de legi organice valabile in toate ramurile de activitate si in toate domeniile vietii sociale, apoi, in functie de specificul ramurii de activitate, legi specifice care sa confere un cadru legal si sa asigure buna desfasurare a activitatii, sa sprijine dezvoltarea acesteia.
Principalele legi, hotarari si acte normative care permit buna desfasurare activitatii compartimentului financiar-contabil sunt:
a) legea 82/1991 -> legea contabilitatii publicat in Monitorul Oficial nr.265 / 27.12.1991 urmata de:
regulamentul de aplicare a legii 82/91
H.G. 704/14.12.1993 care aproba planul de conturi general si normele de utilizare a acestuia.
b) regulamentul operatiunilor de casa 209/1976 ->cu referire la normele si principiile activitatilor de plata si incasare cu numerar.
c) H.G. 704/1992 - regulamentul de aplicare a legii 82/91
d) legea 15/1994 - amortizarea mijloacelor fixe.
e) H.G. 500/1994 - privind reevaluarea imobilizarilor corporale si modificarea capitalului social.
f) H.G. 593/1994 - privind modificarea si completarea H.G.500/1994
g) legea salarizarii nr.14/1991.
h) legea impozitului pe salarii nr.32/1991
i) Ordonanta nr.70/1994 privind impozitul pe profit
j) H.G. 974/1994 - metodologia de calcul si formularistica referitoare la impozitul pe profit.
k) legea 46/1994 pentru modificarea si completarea legii 32/91
l) H.C.M. 880/1965 privind calculul si acordarea ajutoarelor de boala din cadrul C.A.S.
m) H.C.M.822- cheltuieli de deplasare - delegare
n) legea 22/1969 - privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste.
o) legea 54/1994 - pentru modificarea unor prevederi a legii 22/1969.
p) H.G. 270/1994 pentru completarea H.G 83/1993 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare la agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat.
r) Ordonanta nr.13/1996 privind plata majorarilor de intarziere si a unor sume restante datorate statului.
s) Ordonanta 11/1996
t) H.G. 759/25.09.1995
u) H.G. 335/16.05.1995 privind cheltuielile deductibile
v) Ordonanta 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati
x) Ordonanta 3 /01.07.1993 privind aplicarea T.V.A.
y) Ordonanta 33 /1994 privind modificarea si completarea Ordonantei nr.3/01.07.1993
z) legea 87/1994 privind evaziunea fiscala
w) legea 42/1993 privind impozitul la titei si gaze natuarle din productia interna.
In regulamentul de aplicare a legii contabilitatii 82/1991 privind organizarea compartimentului financiar contabil se arata:
art.26 In conformitate cu prevederile art.11 din lege, contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
art.27 Contabilitatea generala denumita si fiannciara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in prezentul regulament, care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor art.2 si
art.10 din lege.
Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii avand ca obiective principale urmatoarele: calcularea costurilor; stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrari si servicii executate; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale si altele.
art.28 Directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie trebuie sa aiba studii economice superioare, potrivit art.11 alin.1 din lege.
art.29 Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului.
In acest scop persoanele prevazute la aliniatul precedent trebuie sa asigure conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;
oragnizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului;
respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil, publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei si depunerea la termen la organele in drept; pastrarea documentelor justificative a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la specificul unitatii.
art.30 Atributiile directorului financiar-contabil ale contabilului-sef precum si a personalului din subordinea acestora se stabilesc de catre administrator, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului, potrivit legii.
art.31 In cazul in care contabilitatea unitatii patrimoniale se organizeaza si se tine de catre persoane juridice autorizate- societati coemrciale sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil- raspunderea privind tinerea contabilitatii in conformitate cu normele contabile revine si acestor persoane, potrivit legii.
Relatiile dintre aceste persoane si unitatea patrimoniala se stabilesc pe baza de contract scris de prestari de servicii. Lucrarile de contabilitate intocmite in aceste conditii poarta semnatura persoanelor autorizate prevazute la alineatul precedent.
art.32 In cazul in care contabilitatea unitatii patrimoniale nu se tine de catre persoane autorizate, raspunderea asupra respectarii normelor contabile revine patronului.
art.33 In conformitate cu prevederile art.12 din lege obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obilgatiile unitatii patrimoniale, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.
3.2. CADRUL JURIDIC SI NORMATIVE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Referitor la contabilitatea stocurilor si productiei in curs regulamentul de aplicare a Legii 82/1991 prevede:
art.61 Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate: fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.
In cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:
a) marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii;
b) materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale consumabile, combustibili, materiale pentru ambalat piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
d) produsele, respectiv:
semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
produsele reziduale reprezentand rebuturi, materialele recuperabile sau deseurile;
e) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele), crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie - lana,lapte si blana;
f) ambalajele.
art.62 In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.
Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza decontare ci se folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale, se inregistreazain contabilitate in categoria obiectelor de inventar.
Ambalajele si materialele pentru ambalat, produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vandute ca atare sunt considerate produse finite.
art.63 O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.
Obiectele de inventar reprezintabunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (ecipament de protectie echipament de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control)
Obiectele de inventar in folosinta se evidentiaza distinct in contabilitatea analitica.
Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ in aceasta categorie lucrarile de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recupereaza materiale.
Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral, la darea lor in folosinta
Valoarea sculelor, dispozitivelor si verificatoerelor cu destinatie speciala (SDV-uri) si aparatelor de masura si control (AMC-uri) afectate fabriacarii produselor in serie sau in masa se include, de regula, esalonat, in costurile de productie a acestor produse.
art.64. Productia in curs de executie reprezinta rpoductia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime . In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie
sau neterminate.
art.65 Bunurile de natura celor prevazute la punctele 61, 63, sunt considerate ca fiind in proprietatea unitatii patrimoniale care le detin in cadrul acestora incluzandu-se si bunurile aflate in custodie, in prelucrare sau consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
art.66 Potrivit ar.12, alin.2 din lege, detinerea de valori materiale si banesti, sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale, fara inregistrarea lor in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure:
a) receptionare tuturor bunurilor materiale intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca inregistrari in gestiune. In contabilitate, valoare acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii patrimoniale, se procedeaza astfel: bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in patrimoniu, iar bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din patrimoniun nemaifiind considerate proprietatea unitatii, astfel:
bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza direct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;
bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune cat si in contabilitate potrivit contractelor incheiate.
art.67 La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel:
a) materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele, si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la costul de achizitie;
b) productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre unitatea patrimoniala, la costul de productie;
c) animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
art.68 La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei "costului mediu ponderat" (CMP), metodei "primei intrari-primei iesiri"(FIFO) sau a metodei "ultimei intrari-primei iesiri"(LIFO).
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate.
Potrivit metodei "primei intrari-primei iesiri"(FIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.
Potrivit metodei "ultimei intrari-primei iesiri"(LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot).
Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica.
Potrivit metodei "ultimei intrari - primei iesiri" (LIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari.
Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului anterior, in ordine cronologica.
art.69 Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard (prestabilite), pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura celor prevazute la primul alineat, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.
In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard confor alineatului precedent, diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Diferente de pret aferente
Soldul initial al intrarilor in cursul peri-
diferentelor de pret + oadei cumulat de la ince-
putul anului.
Coeficient de =
repartizare Soldul initial al Valoarea intrarilor in
stocurilor la pret+ cursul perioadei la pret
de inregistrarede inregistrare,cumulat
de la inceputul anului.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri. La finele perioadei soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri,
la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dup caz.
art.70 Rechizitele de birou, imprimatele si alte materiale consumabile pe care unitatea patrimoniala considera ca nu este cazul sa le stocheze, pot fi incluse direct in cehltuieli, cu exceptia formularelor cu regim special care se gestioneaza potrivit normelor elaborate in acest scop.
art.71 Productia in curs de executie se dermina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
art.72 Potrivit art.13 alin.2 din lege, contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numei valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Inventarul intermitent, care poate fi aplicat in unitatile patrimoniale din categoria celor mici sau mijlocii, consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii.
In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale:
a) metoda operativ-contabila (pe solduri), care consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz.
Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor;
b) metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ-valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta
de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre canrtitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.
c) metoda global-valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate se face periodic.
Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul. unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
art.73 Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie, de regula, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
In peroadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza astfel:
a) in situatia in care deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar;
b) in cazul in care deprecierea constatata este inferioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se inregistreaza la venituri;
c) cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a stocurilor, provizioanele constituite se inregistreaza la venituri.
CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE
Pentru contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se folosesc conturile din grupa 30 "stocuri de materii prime si materiale ", respectiv conturile sintetice de gradul I :300"materii prime si materiale". Continutul si functiunea acestor conturi sunt influientate de metode de contabilitate a stocurilor folosite- metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent- ca si de pretul de inregistrare folosit.
contul 300 "materii prime" evidentiaza existenta si miscarea stocuri lor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit, integral sau partia, fie in starea lor initiala, fie transformata, aflate in proprietatea unitatii patrimoniale. Este un cont de activ, care functioneaza relativ diferit in functie de sistemul de inventar cu care se opereaza: inventar permanent sau inventar intermitent.
in cazul inventarului permanent, contul 300 "materii prime" se debiteaza cu pretul de inregistrare a materiilor prime intrate in gestiunea unitatii, din diferite surse; se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime; iesite, soldul debitor al acestui cont reprezinta valoarea materiilor prime existente in gestiunea unitatii la pret de inregistrare.
In cazul inventarului intermitent, contul 300 "materii prime" functioneaza cu intermitente, in sensul ca, la finele lunii se preiau in debitul au stocurile, constatate in fapt (prin inventariere) sau deduse din "contabilitatea analitica a stocurilor" pentru ca in prima zi a perioadei (lunii) urmatoare de gestiune, sa fie creditat (si implicit soldat) prin trecerea stocului asupra cheltuielilor de exploatare. In acest caz interventia acestui cont are menirea de a asigura ca in costurile perioadei de
gestiune sa ramana inregistrate numai materiile prime efectiv consumate.
In mod similar functioneaza si contul 301 "materiale consumabile" care insa se desfasoara pe conturi sintetice de gradul II.
contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" se foloseste pentru a tine evidenta diferentelor (in plus sau in minus) intre costul efectiv de achizitie si pretul de inregistrare prestabilit (exemplu :costul standard) aferente materiilor prime si materialelor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. Este un cont rectificativ al valorii de inregistrare al materiilor prime si materialelor consumabile.
In debitul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in plus (costul de achizitie > pretul prestabilit) aferente materiilor intrate in gestiune si diferentele de pret in minus (costul de achizitie < pretul prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune.
In creditul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in minus aferente materiilor prime si materialelor intrate in gestiune si diferentele de pret in plus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune. Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor in stoc si poate fi debitor, reprezentand diferente in plus sau creditor, reprezentand diferente in minus.
Contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" evidentiaza, de asemenea, si cheltuielile de transport - aprovizionare, atunci cand pentru evidenta stocurilor se foloseste ca pret de inregistrare costul de achizitie, iar cheltuielile de transport-aprovizionare sunt facturate distinct sau achitate in alte moduri. In aceste conditii, contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" functioneaza ca fiind de activ si in consecinta se debiteaza cu cheltuielile de transport facturate distinct sau achitate si se crediteaza cu cheltuielile de transport- aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune soldul sau debitor reprezentand cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor in stoc.
CONTABILITATEA OBIECTELOR DE INVENTAR SI BARACAMENTELOR
Organizarea contabilitatii obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata este influientata in mod deosebit de principala caracteristica a acestor "active circulante" anume aceea de a se consuma treptat, prin amortizare. De aici rezulta:
necesitatea urmarii stocului de obicei de inventar si dupa iesirea lor din depozit, atat timp cat se afla in folosinta si, in acest scop, in cadrul contului 321 "obiecte de inventar" vor fi deschise analitice distincte pentru obiectele de inventar in depozit si pentru cele aflate in folosinta, pe locuri de folosinta si pe persoane.
necesiatatea calcularii si inregistrarii amortizarii obiectelor de inventar in folosinta si in acest scop, interventia unui cont anume 322 "uzura obiectelor de inventar".
Contul 321 "obiecte de inventar" inregistreaza in debit valoarea obiectelor de inventar intrate in patrimoniu unitatii pe diferite cai (achizitii, aport, donatii, plusuri de inventar etc.). In creditul sau se inregistreaza valoarea obiectelor de inventar scoase din folosinta dupa uzura lor sau iesite pe alte cai (lipsuri de inventar, vanzari, retragerea aportului etc). Soldul debitor al acestui cont reprezinta valoarea obiectelor de inventar in patrimoniu, in depozit sau in folosinta.
Contul 322 "uzura obiectelor de inventar" , cont de pasiv, evidentiaza in credit uzura obiectelor de inventar aflate in folosinta inclusa pe cheltuieli, iar in debit valoarea obiectelor de inventar scoase din folosinta. Soldul creditor reprezinta uzura obiectelor de inventar in folosinta. Uzura obiectelor de inventar se calculeaza si se inregistreaza pe cheltuieli dupa una din urmatoarele metode: metoda cotelor lunare, metoda integrala care presupune inregistrarea pe cheltuieli a intregii valori a obiectelor de inventar odata cu darea lor in folosinta si, metoda in doua cote egale: 50 % din valoare la darea in folosinta si 50 % la scoaterea din folosinta.
CONTABILITATEA PRODUCTIEI
Rezultatul material al activitatilor economice cu caracter productiv se concretizeaza in produse finite, semifabricate si eventual produse reziduale, toate acestea constituind productia depozitabila care face obiectul contabilitatii stocurilor. Pentru evidenta acestor stocuri si a miscarilor se folosesc conturile 345 "produse finite", 341 "semifabricate" , 346 " produse reziduale", precum si contul rectificativ 348 "diferente de pret la produse".
Contul 345 "produse finite" evidetiaza stocurile de produse finite aflate in patrimoniul unitatii si miscarea lor. In debit se inregistreaza valoarea produselor finite intrate in gestiunea unitatii rezultate din producia proprie, constatate plus de inventar sau aduse de la terti unde au fost date spre prelucrare sau in custodie. In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea produselor iesite din gestiune prin vanzare sau eventual, pe alte cai: lipsuri de inventar, darea in custodie sau prelucrare la terti etc. Soldul reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aflate in stoc. Similar acestui cont functioneaza si conturile 341 "semifabricate" si 346 " produse reziduale". Intrucat din necesitati precatice, produsele se pot evalua si inregistra in conturile corespunzatoare la alte preturi decat costurile lor efective, se impune folosirea unui cont anume care sa evidentieze diferentele stabilite intre preturile de inregistrare (preturi standard, prestabilite) si costurile efective de productie. Astfel, se foloseste contul 348 "diferente de pret la produse" , cont rectificativ al valorilor de inregistrare a produselor din conturile 345 "produse finite", 341 "semifabricate" si 346 "produse reziduale". In debitul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in plus, nefavorabile (costul de productie efectiv este mai mare decat pretul prestabilit) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie si diferentele de pret in minus, favorabile (costurile de productie efective sunt mai mici decat pretul prestabilit) repartizarea asupra produselor iesite din gestiune. In creditul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in minus aferente produselor intrate in gestiune din productia proprie si diferentele de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune. Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc si poate fi debitor, reprezentand diferente in plus sau creditor, reprezentand diferente in minus.
La sfarsitul perioadei de gestiune, o parte din productie se poate afla in curs de executie si de aceea, apare necesitatea interventiei conturilor 331 "produse in curs de executie" si 332 "lucrari si servicii in curs de executie".
Reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind productia necesita folosirea si a altor conturi, decat cele prezentate mai sus, dintre care aici, doar enumeram conturile: 701 "venituri din vanzarea produselor finite" 702 "venituri din vanzarea produselor semifabricatelor", 703 "venituri din vanzarea de produse reziduale", 711 "venituri din productia stocata", 411
"clienti", 4427 " T.V.A. colectat".
Reflectarea in conturi a operatiunilor privind produsele finite este dependenta de sistemul de inventar adoptat pentru evidenta produselor: inventarul permanent sau inventarul intermitent.
CONTABILITATEA MARFURILOR
Organizarea contabilitatilor marfurilor este influentata de mai multi factir. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei: cu ridicata (en gros) sau cu amanuntul. In cazul circulatiei marfurilor en gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se realiza ulterior, prin virament si de aici, necesitatea interventiei unui cont anume "clienti" cu care sa evidentieze creantele din momentul livrarii marfurilor pana in momentul incasarii lor. In cazul circulatiei en-detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.
Un alt factor care influienteaza asupra organizarii contabilitatii il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: "inventarul permanent" sau "inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlulgestionar daca, in acest scop, se efectueaza si inventarierea faptica
a stocurilor. In cazul inventarului intermitent contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic, se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului lunar urmator, intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli
privind marfurile.Metoda de contabiliate analitica a stocurilor de marfuri-evidenta cantitativ-valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global-valorica la nivel de gestiune- influenteaza, de asemenea, organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor prin preturile diferite utilizate ca preturi de inregistrare a marfurilor. Astfel in cazul in care evidenta analitica a stocurilor de marfuri se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de inregistrare pretul de cumparare a marfurilor (lucru posibil, indeosebi atunci cand se practica o cota unica de adaos comercial, sau pretul de achizitie plus adaosul comercial, in schimb, in cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global valoric la nivelul gestiunii (asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul), pentru inregistrare se utilizeaza pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv T.V.A. De aici decurg urmatoarele
consecinte asupra contabilitatii:
cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare, nu este necesara folosirea contului 378 "diferente la pret de marfuri" este necesara pentru evidenta adaosului comercial;
daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378 "diferente de pret la marfuri" este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul de inregistrare a marfurilor;
in conditiile in care, evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul inclusiv taxa pe valoarea adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii marfurilor in contul 4428
" TVA neexigibila. Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, ca fiind exigibila, la contul 4427 "TVA colectata".
Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi, in mod normal, contul 4426 "TVA deductibila".
Contul 371 "marfuri" cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii marfurilor aflate in depozite, in unitatile comerciale, cu amanuntul sau de alimentatie publica. In debitul sau se evidentiaza, valoarea la pret de inregistrare, a marfurilor intrate in gestiunea unitatii prin aprovizionare sau prin alte cai (aport la capital social, plusuri de inventar etc,) In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din patrimoniu unitatii prin vanzare
sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente in stoc.
Remarca: modul de functionare prezentat este valabil pentru cazul "inventarului permanent". In cazul inventarului "intermitent", asa cum deja s-a aratat, contul intervine numai la sfarsitul exercitiului (lunar) pentru a prelua in debit, valoarea marfurilor in stoc, iar la inceputul exercitiului pentru a transloca soldul initial luat in exploatare la contul 607 "cheltuieli privind marfurile".
Contul 607 "cheltuieli privind marfurile", cont de activ, evidentiaza costul marfurilor vandute de catre unitatile patrimoniale. In cazul inventarului intermitent, acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premiza ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si ca nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci, functionarea acestui cont este dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicate.
in cazul inventarului permanent, in debitul contului 607 "cheltuieli privind marfurile" se inregistreaza costul marfurilor vandute, odata cu descarcarea contului, de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuieli in debitul contului de rezultate, dupa care se soldeaza: in cazul invenatrului intermitent, in debitul contului 607 "cheltuieli privind marfurile" se inregistreaza costul marfurilor aprovizionate iar incredit, la sfarsitul lunii, costul marfurilor vandute transferat in
debitul contului de rezultate si costul marfurilor in stoc, translocate, cu aceasta ocazie, in debitul contului de marfuri. La inceputul noului exercitiu lunar se face inregistrarea inversa. In legatura cu circulatia (vanzarea) marfurilor, se utilizeaza si
contul de pasiv 707 "venituri din vanzari de marfuri". In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea marfurilor vandute, iar in debit, aceeasi valoare transferata la sfarsitul lunii in creditul contului de rezultate dupa care se soldeaza.
Contul 378 "diferente de pret la marfuri" este folosit pentru evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate comerciala.
In creditul contului 378 "diferente de pret la marfuri" se inregistreaza valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune, in debitul sau se inregistreaza valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute, soldul creditor al acestui cont reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc.
CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie se constituie pentru acelasi scop ca si cele pentru imobilizari. Calculul lor se face la incheierea exercitiului financiar, cu ocazia inventarului general al patrimoniului, ca diferenta intre pretul zilei (mai mic) la care sunt evaluate respectivele stocuri si valoarea contabila (mai mare) a acestora. Daca valoarea contabila este mai mica decat pretul zilei, nu se justifica provizionanele.
Pentru evidenta acestor provizioane se folosesc conturile din grupa 39 "provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie" si anume:
390 "provizioane pentru deprecierea materiilor prime";
391 "provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile" ;
392 "provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar";
393 "provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie";
394 "provizioane pentru deprecierea produselor"
395 "provizioane pentru deprecierea animalelor";
396 "provizioane pentru deprecierea marfurilor";
397 "provizioane pentru deprecierea ambalajelor";
Aceste conturi sunt de pasiv. Se crediteaza cu provizioanele constituite si se debiteaza cu provizioanele consumate sau anulate.
3.3. STATUTUL EXPERTULUI CONTABIL SI AL CONTABILULUI AUTORIZAT
1.1. ATESTAREA EXPERTILOR CONTABILI SI A CONTABILILOR AUTORIZATI
-
Subliniidu-se rolul deosebit al contabilitatii in activitatea agentilor economici si institutiilor publice, prin lege s-au stabilit formele in care se poate organiza contabilitatea patrimoniului, dupa cum urmeaza:
compartimente distincte de contabilitate in cadrulregiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice si altor unitati obligate sa conduca contabilitatea proprie. Compartimentele de contabilitate sunt conduse de catre
directorul financiar- contabil, contabilul sef sau alta persoana imuternicita sa indeplineasca aceasta functie, care sunt obligate prin lege sa posede studii economice superioare;
persoane juridice autorizate sa conduca evidenta contabila;
persoane fizice care au calitate de contabil autorizat sau de expert contabil.
Persoanele juridice sau fizice autorizate sa tina contabilitatea se angajeaza fata de unitatea patrimoniala prin contract scris de prestari de servicii, in baza caruia semneaza lucrarile de contabilitate.
Expertii contabili care efectuau in conditiile prevederilor Decretului nr.79/1991 mai ales expertize judiciare isi pastreaza in continuare aceasta calitate in conditiile art.40 din Ordonanta 65/1994.
Aprofundand prevederile Legii nr.82/1991, Ordonanta Guvernului nr.65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati precizeaza ca, prin contabil autorizat se intelege persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Autorizarea contabililor este conditionata prin lege de indeplinirea urmatoarelor criterii:
a) - persoana respectiva sa posede capacitatea de exercitiu deplina;
b) - sa posede studii economice superioare si o practica in specialitatea de contabilitate de cel putin patru ani;
c) - sa nu fi suferit nici o condamnare care interzice dreptul la gestiune si la administrarea societatilor comerciale;
d) - sa fi promovat examenul de contabil autorizat;
Pentru dobandirea calitatii de expert contabil legea prevede urmatoarele conditii:
capacitatea de exercitiu deplina;
studii economice superioare (contabilitate finante) cu diploma recunoscuta de Ministerul Invatamantului si practica in specialitate de cel putin 3 ani.
sa nu fi suferit nici o condamnare prin care se interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale;
sa reuseasca la examenul de expert contabil.
Persoanele care au titlul de academician, profesorii si conferentiarii universitari, doctorii in economie, doctorii docenti cu specialitatea finante contabilitate, la cererea lor, sunt scutiti de sustinerea examenului pentru dobandirea calitatii de expert contabil, cu indeplinirea celorlalte conditii.
Este evidenta intentia legiutorului de a asigura prin aceste criterii garantii privind activittea contabililor autorizati la nivelul atributiilor complexe pe care le au de rezolvat.
Exercitarea profesiei de contabil autorizat in mod individual sau in societati comerciale de expertizacontabila pe baza de contract scris incheiat cu clientii presupune asumarea de obligatii ce pot fi realizate pe baza unei polite de asigurare sau varsarea unei contributii la fondul de garantii.
Prin urmare contabilii autorizati isi exercita profesia nu in calitate de salariati ai agentilor economici sau institutiilor ci in calitate de prestatori de servicii pe baza unor contracte civile. Daca unii contabili autorizati au calitatea de salariati la unele unitati, legea prevede ca acestia nu pot efectua lucrari de contabilitate pentru acestea nici pentru unitatile cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau de concurenta. Este importanta prevederea legii care stabileste ca in cazurile in care contabilitatea unei unitati nu se tine de catre o persoana autorizata, raspunderea revine patronului. Prin definirea raspunderii patronului se urmareste descurajarea multor improvizatii aduse in domeniul organizarii contabilitatii la unele societati comerciale cu capital privat pentru care au fost angajate persoanele necalificate.
1.2. CONTINUTUL ACTIVITATII EXPERTILOR CONTABILI SI A
CONTABILILOR AUTORIZATI. RASPUNDERI
CONTABILII AUTORIZATI pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
tinerea contabilitatii operatiunilor economico-financiare in conformitate cu cerintele legii si ale contractului intocmit;
intocmirea bilantului contabil.
Contabilii autorizati care poseda studii superioare economice pot verifica bilantul contabil si pot indeplini atributiile prevazute prin lege pentru cenzorii societatilor comerciale.
EXPERTII CONTABILI pot executa pe baza de contract pentru persoane fizice si juridice lucrari privind:
tinerea sau supravegherea contabilitatii, intocmirea, verificarea, si certificarea bilantului contabil;
acordarea de asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii;
executarea de analize economico-financiare audit financiar contabil si evaluari patrimoniale;
executarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege.
executarea de lucrari cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativa si informatica;
pot indeplini atributiile prevazute de cenzor la societatile comerciale.
In exercitarea profesiei lor, expertii contabili, contabilii autorizati trebuie sa urmareasca realizarea obiectivelui principal al contabilitatii acela de cunoastere, gestiune si control al patromoniului cat si a rezultatelor obtinute.
Principalele indatoriri ale expertilor conatabili si ale contabililor autorizati cu privire la tinerea contabilitatii sunt cuprinse in Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii aprobat prin HG 704/1993 si ele se refera la:
1. asigurrea intocmirii documentelor justificative pentru toate operatiile care modifica patrimoniul unitatii;
2. inregistrarea in evidenta contabila a operatiunilor patrimoniului;
3. inventarierea patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, in caz de calamitati care au provocat pierderi si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii;
4. intocmirea bilantului contabil;
5. controlul asupra operatiunilor patrimoniale;
6. furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate ca urmare a realizarii obiectului sau de activitate.
Aceste indatoriri trebuie inscrise in contractul ce se incheie intre unitatea patrimoniala si expertul contabil sau contabilul autorizat, in totalitatea lor, niciuna din ele neputand fi omisa, fara prejudicii grave asupra calitatii datelor contabile.
In practica de pana acum s-au intalnit destule cazuri in care unii patroni apelau la serviciile unor contabili pentru lucrari partiale cum ar fi de pilda intocmirea bilantului contabil ori se stie ca bilantul este un document de sinteza care nu poate reflecta situatia patrimoniala a unitatii si rezultatele obtinute daca nu s-a asigurat in prealabil intocmirea corecta a documentelor justificative, inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, etc.
Desi indatoririle contabililor se prezinta ca un tot unitar, realizarea lucrarilor de contabilitate la unitatile cu un volum mare de operatiuni, nu exclude repartizarea atributiilor pe un numar mai mare de persoane potrivit unei organizari convenite. Este evident ca si in aceste conditii o singura persoana contabil autorizat sau expert contabil-trebuie sa-si asume rolul de coordonator si raspunderea pentru calitatea lucrarilor de contabilitate.
Este cu atat mai necesara delimitarea raspunderilor prin contract atunci cand lucrarile de contabilitate se executa prin societati comerciale de expertiza contabila.
Potrivit Legii contabilitatii, nerealizarea atributiilor din domeniul contabilitatii se sanctioneaza contraventional daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa intruneasca elementele unor infractiuni.
Sunt considerate contraventii:
a) - primirea si eliberarea din depozite a bunurilor fara documente de intrare si iesire;
b) - neinregistrarea in contabilitate a unor valori materiale si banesti detinute sub orice forma sau cu orice titlu precum si neinscrierea in contabilitate a oricaror drepturi si oligatii patrimoniale;
c) - neintocmirea balantelor de verificare;
d) - incalcarea normelor emise de Ministerul Finantelor privind:
utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate;
arhivarea si pastrarea documentelor justificative si a documentelor contabile;
efectuarea inventarierii patrimoniului;
intocmirea, verificarea, certificarea si depunerea bilanturilor contabile.
Contraventiile prvazute in Legea contabilitatii se constata de catre persoanele cu atributii de control financiar din Ministerul Finantelor si se sanctioneaza cu amenzi intre 5000 si 50000 lei, in conditiile prevazute de Legea nr.32/1968, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor si Legea 87/1994 privind evaziunea fiscala.
Prevenirea neregulilor in activitatea contabililor autorizati si a compartimentelor de contabilitate necesita o organizare corespunzatoare in acest sector care poate fi realizata prin:
1.- inventarierea tuturor operatiunilor care afecteaza patrimoniul unei unitati, stabilirea documentelor care se intocmesc pentru evidentierea acestor operatiuni si a persoanelor responsabile;
2.- inscrierea in fisa postului la toate persoanele care intervin in operatiunile ce se reflecta in schimbari patrimoniale si descrierea clara a indatoririlor acestora, privind intocmirea si circuitul documentelor;
3.- intocmirea graficului privind intocmirea si circuitul documentelor contabile. Comunicarea in scris catre gestionari, a persoanelor care au dreptul de dispozitie cu privire la eliberarea si consumul de valori materiale, precum si cheltuirea de bani, impreuna cu specimenele de semnaturi ale acestor persoane;
4.- intocmirea programului de prelucrare a documentelor de evidenta primara si de intocmire a registrelor si evidentelor contabile in cadrul contabilitatii generale si a contabilitatii de gestiune. Stabilirea termenelor intermediare pentru intocmirea balantei de verificare sintetice, balantelor analitice, bilantului si anexelor la bilant.
Asa cum s-a prevazut in Regulamentul aprobat prin HG 704/1993, atributiile din domeniul contabilitatii se stabilesc de catre administrator, coordonatorul de credite sau alta persoana care are raspunderea gestionarii patrimoniului, potrivit legii.
La art.31 din regulament se face precizarea ca atunci cand contabilitatea se tine de persoane juridice autorizate, sau experti contabili (contabili autorizati), raspunderea tinerii contabilitatii in conformitate cu normele contabile revine si acestor persoane.
Intrucat asumarea obligatiilor reciproce in acest caz se face prin contract, este necesar ca aceasta sa cuprinda prevederi fara echivoc care sa inlesneasca realizarea corecta si integrala a atributiilor in domeniul contabilitatii.
1.3.ACTIVITATEA EXPERTILOR CONTABILI SI A CONTABILILOR
AUTORIZATI IN CADRUL ASOCIATIEI PROFESIONALE
Corpul Expertilor Contabili si contabililor Autorizati infiintat prin O.G. nr.65/1994 este organizat in doua sectiuni:
sectiunea expertilor contabili;
sectiunea contabililor autorizati.
La judete si in capitala Corpul Expertilor Contabili si a contabililor Autorizati isi constituie filiale fara personalitate juridica.
Dupa dobandirea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat acestia pot cere inscrierea in Tabloul Corpului cu conditia sa aiba capacitatea de exercitiu deplina si sa nu fi suferit condamnari care potrivit legii interzic dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.
Dupa inscrierea in tablou, expertii contabili si contabilii autorizati depun juramant scris cu urmatorul continut:
" Jur sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile Regulamentului Corpului Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati si ale codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, sa pastrez secretul profesional si sa aduc la indeplinire cu constiinciozitate indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil (sau contabil autorizat)".
Membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati au obligatia sa plateasca o cotizatie profesionala.
La filiale organele de conducere sunt:
adunarea generala;
consiliul filialei;
biroul permanent al consiliului de conducere.
Adunarea generala a filialei are ca atributii:
aproba bugetul de venituri si cheltuieli al filialei si executia acestuia;
asigura buna exercitare a profesiei de catre expertii contabili si contabilii autorizati pe plan local;
alege nsi revoca membrii consiliului filialei si pe cenzori;
propune candidati pentru consiliul superior;
indeplineste alte atributii stabilite prin regulament.
Acoperirea cheltuielilor ocazionate de functionarea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati cat si a filialelor sale se asigura din:
taxa de inscriere la examenul de expert contabil sau de contabil autorizat;
cotizatiile membrilor care variaza in functie de volumul veniturilor acestora;
veniturile obtinute din publicatii proprii;
donatii;
alte venituri stabilite prin regulament.
Pentru a mentine starea de normalitate, pe langa consiliul filialei functioneaza o comisie de disciplina compusa din cinci membrii titulari si cinci supleanti.
Comisia de disciplina aplica sanctiunile prevazute de lege in functie de gravitatea abaterilor savarsite de catre expertii contabili si contabilii autorizati .
Sanctiunile disciplinare prevazute de lege sunt:
mustrare;
avertisment scris;
suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la trei luni la un an;
interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat;
Pentru realizarea obiectivelor avute in vederea prin lege la infiintarea sa, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor autorizati impreuna cu filialele sale indeplinesc urmatoarele atributii:
organizeaza examenele in vederea dobandirii calitatii de expert contabil sau contabil autorizat;
organizeaza evidenta expertilor contabili si a contabililor autorizati;
asigura buna desfasurare a activitatii expertilor contabili si a contabililor autorizati;
elaboreaza normele privind activitatea profesionala si conduita etica a expertilor contabili si contabililor autorizati;
elaboreaza standardele privind evaluarea societatilor comerciale in colaborare cu institutiile guvernamentale si neguvernamentale;
sprijina activitatea de formare si perfectionare profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati;
apara independenta profesionala si prestigiul membrilor sai;
editeaza publicatii de specialitate si realizeaza si alte atributii prevazute de regulament.
O obligatie importanta a expertilor contabili si a contabililor autorizati consta in plata cotizatiei profesionale.
Neplata acesteia pe o perioada de un an duce la radierea expertului contabil sau a contabilului autorizat din Tabloul Corpului.
Aceiasi masura de radiere din Tabloul Corpului se ia in cazurile cand expertul contabil sau caontabilul autorizat a suferit o condamnare pentru fapte stabilite ca incompatibile cu calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat precum si pentru nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor incasate de la persoane fizice.
Activitatea de expert contabil sau de contabil autorizat nu poate fi exercitata de persoane fizice sau juridice care nu au fost inscrise in Tabloul Corpului care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.
3.4. NORMELE METODOLOGICE PRIVIND INTOCMIREA, VERIFICAREA SI
CENTRALIZAREA BILANTURILOR CONTABILE ALE AGENTILOR
ECONOMICI, PE ANUL 1996.
Agentii economici, prevazuti la art.1, din Legea contabilitatii nr. 82/1991, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor H.G. nr.627/17.08.1995 la registratura acestora sau la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata.
Bilantul contabil se compune din:
bilant
contul de profit si pierdere
anexe
raportul de gestiune.
Vezi anexa 3.1.
Bilantul contabil se intocmeste pe formulare tipizate, elaborate de Ministerul Finantelor - vezi anexa 3.2.
La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu caracter general prevazute in cap.IV din Legea Contabilitatii nr.82/1991, art.27 pana la 31, alin.1, precum si precizarile privind masurile referitoare la incheierea exercitiului financiar contabil pe anul 1995, la agentii economici, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr.33/08.01.1996.
CAPITOLUL 4 REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR DIN DOMENIULCONTABILITATII STOCURILOR
4.1. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE
-
Contabilitatea materiilor prime se realizeaza cu ajutorul contului 300 "materii prime", cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor de materii prime intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la furnizori, aduse ca raport la capital sau din alte surse. Valoarea de inregistrare a stocurilor de materii prime poate fi: costul de achizitii, pretul prestabilit (standard ) sau pretul de factura, dupa caz.
Se crediteaza cu valoarea stocurilor de materii prime iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum sau alte destinatii.
In cazul in care intrarile de materii prime au fost inregistrate la costul de achizitie, evaluarea iesirilor de materii prime se face la cost mediu ponderat sau la preturi determinate prin metoda FIFO sau LIFO.
In cazul utilizarii preturilor de facturare, iesirea materialelor din gestiune se face la preturile de intrare ale acestora. Daca unitatile patrimoniale au mai multe preturi de facturare pentru acelasi sortiment, pot lucra cu pret mediu de facturare, care va fi utilizat atat la inregistrarea intrarii materialelor cat si la iesirea lor. In acest caz diferentele dintre pretul mediu de facturare si cele trecute in factura furnizorilor se vor considera cheltuieli de transport-aprovizionare. Soldul contului 300 "materii prime" este debitor si reprezinta valoarae materiilor prime existente in stoc la preturi de inregistrare.
Continutul si functia contabila a contului 300 "materii prime" este diferita in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent utilizata pentru evidenta miscarii stocurilor. Astfel, daca se utilizeaza metoda inventarului permanent, contul 300 "materii prime" se debiteaza in cursul lunii cu intrarile de materii prime si se crediteaza cu iesirile de materii prime.
In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, contul 300 "materii prime" inregistreaza numai stocurile de materii prime existente la inceputul sau sfarsitul lunii. Astfel, la finele lunii in contul de materii prime se inregistreaza stocurile existente si determinate prin inventariere.Aceste stocuri vor deveni stocuri initiale pentru luna urmatoare cand vor fi preluate in categoria cheltuielilor. Daca evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de materii prime se face la preturi prestabilite
(standard), diferentele de pret fata de costul de achizitie se inregistreaza intr-un cont distinct 308 "diferente de pret la materii prime si materiale".
In debitul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale in negru, daca preturile prestabilite sunt mai mici decat costul de achizitie, sau in rosu, daca preturile prestabilite sunt mai mari decat costul de achizitie.
In creditul contului 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza diferentele de pret aferente stocurilor de materii prime si materiale iesite din gestiune in negru sau rosu, dupa caz.
Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor existente in stoc, in nefru sau rosu. Daca evaluarea si inregistrarea in contabilitate se face la preuturi de factura, cheltuielile de transport-aprovizionare se inregistreaza in contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale". In acest caz in debitul contului 308
"diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza toate cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor intrate in gestiune, iar in creditul lui se inregistreaza cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune.
Soldul contului 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" reprezinta cheltuielile de transport aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor existente in stoc.
4.1.1. OPERATII PRIVIND INTRARILE SI IESIRILE DE MATERII PRIME INCAZUL UTILIZARII INVENTARULUI PERMANENT.
Am aratat ca, in cazul utilizarii inventarului permanent toate operatiile privind intrarea de materii prime se inregistreaza la costuri de achizitie, preturi prestabilite (standard) sau preturi de factura in debitul contului 300 "materii prime" si toate operatiile privind iesirea de materii prime se inregistreaza la costuri medii ponderate, preturi stabilite prin metoda FIFO si LIFO, sau preturi prestabilite in creditul contului 300 "materii prime ".
a) Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii costului de achizitie.
Exemplu: Aprovizionarea cu materii prime de la furnizori, pret de factura 800.000 lei, cheltuielile de transport aprovizionare facturate 60.000 lei, T.V.A. 18% . Coctul de achizitie va fi format din pretul de factura plus cheltuielile de transport-aprovizionare: pe baza facturii se va face inregistrarea.
- x -
% =401 "furnizori" 1.014.800
300 "materii prime" 860.000
4426 "T.V.A. deductibil"154.800
- x -
intrarile de materii prime aduse ca aport la capital, evaluate la valoarea de aport se vor inregistra astfel:
- x -
300 "materii prime = % 1.000.000
456 "decontari cu aso- -
ciatii privind 800.000
capitalul"
108 "contul intreprin- 200.000
zatorului indivi-
dual"
- x
intrarile de materii prime primite cu titlu gratuit evaluate la valoarea actuala:
- x -
300 "materii prime" = 771 "venituri exceptio-300.000
nale privind opera-
tiuni de gestiuune"
- x
in cazul in care se primesc materii prime fara factura se vor inregistra in contabilitate pe baza "notei de receptie si consta-
tare de diferente" astfel:
- x
% = 408 "furnizori-facturi 10.148.000
nesosite"
300 "materii prime" 8.600.000
4428 " T.V.A. neexigibil"1.548.000
- x
intrarile in gestiune ale materiilor prime de la grup, sau de la unitati sau subunitati se vor inregistra astfel:
- x
300 "materii prime"=% 3.000.000
451 "decontari in cadrul -
grupului" 1.000.000
481 "decontari intre uni-
tate si subunitati" 1.500.000
482 "decontari intre sub-
unitati" 500.000
- x -
plusurile constatate la inventarierea, pentru a nu influenta rulajul contului 600 "cheltuieli cu materii prime", se vor in-
registra in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stocuri, astfel:
- x
600 "cheltuieli cu mate- = 300 "materii prime" 400.000
riile prime"
- x
consumurile de materii prime se vor inregistra pe baza "bonului de consum" sau "fisei limita de consum" astfel:
- x -
600 "cheltuieli cu mate- = 300 "materii prime" 13.514.800
riile prime"
- x -
Avand in vedere ca costurile de achizitie ale materiilor prime difera de la o aprovizionare la alta, evaluarea iesirilor se va face, asa cum s-a aratat, la costurile medii ponderate sau preturi stabilite prin metoda FIFO sau LIFO.
Identic se inregistreaza lipsurile constatate la inventarierea si pierderile din deprecieri.
daca lipsurile sunt imputabile, se va face si inregistrarea imputarii:
- x
461 "debitori diversi" = %118.000
-
758 "alte venituri curente" 100.000
4427 "T.V.A.colectat" 18.000
- x -
pierderile din calamitati naturale sau donatii de materii prime vor fi considerate o cheltuiala exceptionala inregistrandu-se:
- x
671 "cheltuieli exceptio-= 300 "materii prime" 2.000.000
nale privind opera-
tiile de gestiune"
- x
in cazuri deosebite, daca se vand materii prime (fara sa fie prelucrate), ele se vor transfera intai la marfuri si apoi se face
vanzarea, inregistrarea fiind:
- x
371 "marfuri"= 300 "materii prime"2.500.000
- x
inregistrarea materiilor prime retrase din aport de catre intreprinzatorul individual se va face:
- x
108 "contul intreprinza- = 300 "materii prime"2.000.000
torului individual"
- x
b) Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii pretului prestabilit (standard).
In acest caz se utilizeaza contl 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" care va colecta si repartiza diferentele dintre costul de achizitie si pretul prestabilit (standard).
Exemplu: Materii prime (sortiment A) existente in stoc la inceputul lunii 1000 kg., evaluate si inregistrate la contabilitate la pretul prestabilit de 50 lei/kg. ( 1000 kg.x 50 lei/kg.= 50.000 lei). Diferente de
pret favorabile existente la inceputul lunii: |10.000 | lei (in rosu).
b1) in cursul lunii au loc aprovizionari cu materii prime (sortiment A) de la furnizori: 10000 kg., pret factura 40 lei/kg. ( 10000 kg.x 40 lei/kg=400.000 lei).
cheltuieli de transport facturate: 20.000 lei
T.V.A. deductibil : 18 %
pretul prestabilit este 50 lei/kg.
Inregistrarea va fi:
- x
% = 401 "furnizori" 495.600
300 "materii prime" 500.000
308 "diferente de pret la
materii prime si ma-
teriale"- 80.000
4426 "T.V.A. deductibil"75.600
x -
b2) in cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime (sortiment A) astfel:
6000 kg. x valoarea la pret prestabilit:
6000 kg. x 50 lei/kg = 300.000 lei
x
600 "cheltuieli cu mate-= 300 "materii prime"300.000
riile prime"
x
300 "materii prime" 308 "diferente la pret la
materii prime si mate-
riale"
-
| |
Si 50000 | 300000 b2)Si -10000 | - 48900b3)
| |
b1) 500000 |b1) -80000 |
-
Sd 250000 |Sd -41400 |
b3) la finele lunii se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum.
Calculul coeficientului de repartizare pe baza situatiei din conturi:
(-10000) + (-80000) (-90000)
K308 = = = 0,163
50000 + 500000550000
Diferentele de repartizat vor fi: 300000 x 0,163 = - 48900
Diferentele astfel calculate se repartizeaza asupra consumurilor de materii prime facandu-se inregistrarea in rosu:
- x
600 "cheltuieli cu materii- = 308 "diferente de pret- 48900
le prime" la materii prime si
materiale"
- x -
c) Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii pretului de factura.
In acest caz contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale" va inregistra toate cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime intrate in gestiunea unitatii. La sfarsitul lunii acetse cheltuieli vor fi repartizate asupea consumurilor de materii prime.
Exemplu: la inceputul lunii soldul contului 300 "materii prime" este de 200.000 lei, iar cheltuielile de transport-aprovizionare aferente acestui stoc sunt 30.000 lei.
c1) In cursul lunii unitatea se aprovizioneaza cu materii prime, pret de factura 600.000 lei, cheltuieli de transport facturate 50.000 lei,
T.V.A. 18% . Pe baza facturii se va face inregistrarea:
x -
%= 401 "furnizori" 767.000
300 "materii prime" 600.000
308 "diferente de pret la
materii prime si mate-
riale" 50.000
4426 "T.V.A. deductibil"117.000
x -
c2) In cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime,pret de factura 500.000 lei prin inregistrarea:
x -
600 "cheltuieli cu mate- = 300 "materii prime" 500.000
riile prime"
x -
300308
Si 200000 | 500000c2)Si 30000 | 50000 c3)
c1 600000 | c1 50000 |
Sd 300000 | Sd 30000 |
c3) La sfarsitul lunii se calculeaza si se inregistreaza cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime date in
consum.
Pentru aceasta este necesar sa se calculeze coeficientul de repartizare:
30000 + 50000 80000
Coeficient (K) = = = 0,1
200000 + 600000800000
Cheltuielile repartizate asupra consumurilor : 500000 x 0,1 = 50000
inregistrarea repartizarii lor:
- x
600 "cheltuieli cu mater-= 308 "diferente de pret la50000
iile prime "materii prime si ma-
teriale"
- x -
4.1.2. OPERATII PRIVIND INTRARILE SI IESIRILE DE MATERII PRIME IN CAZUL UTILIZARII INVENTARULUI INTERMITENT
Daca unitatile patrimoniale folosesc metoda inventarului intermitent evaluarea se va face la costul de achizitie. Am aratat ca, in cazul inventarului intermitent, functia conturilor de stocuri se schimba, ele fiind folosite numai la inceputul si sfarsitul lunii.
astfel, la inceputul lunii soldul initial al contului 300 "materii prime se preia in cheltuieli astfel:
- x
600 "cheltuieli cu materii- = 300 "materii prime"100000 (Si)
le prime
- x
In urma aceste inregistrari, contul 300 "materii prime" se inchide si el nu se mai foloseste in cursul lunii, toate intrarile de materii prime inregistrandu-se direct pe cheltuieli la costul lor de achizitie.
Exemplu: in timpul lunii se fac achizitionari de materii prime de la furnizor, pret de factura 400.000 lei, cheltuieli transport-aprovizionare 30.000 lei, T.V.A. 18% .
1. Inregistrarea va fi:
- x -
% = 401 "furnizori" 507.400
600 "cheltuieli cu materii- 430.000
le prime"
4426 " T.V.A. deductibil" 77.400
- x -
2. La sfarsitul lunii se stabileste prin inventariere stocul de materii prime, se evalueaza la pretul zilei si se preia in contul
300 "materii prime" diminuandu-se cheltuielile cu materiile prime.
Daca stocul de la sfarsitul lunii este de 150.000 lei, inregistra rea va fi:
x -
300 "materii prime" = 600 "cheltuieli cu materii- 150000
le prime"
x
Se observa insa ca aceasta ultima inregistrare infuenteaza (modifica) rulajul contului 600 "cheltuieli cu materiile prime".
3. Pentru a inlatura acest neajuns, inregistrarea stocului de materii prime existent la finele lunii si stabilit prin inventariere s-ar putea face debitand contul 600 "cheltuieli cu materiile prime" in rosu prin creditul contului 300 "materii prime" astfel:
- x -
600 "cheltuieli cu materii- = 300 "materii prime" -150000
le prime"
- x -
Se observa ca in acest mod, se elimina influenta asupra rulajului contului 600 "cheltuieli cu materiile prime", dar apare contul 300 "materii prime" cu sold creditor in rosu, ceea ce poate fi interpretat ca si in cazul cand contul 300 "materii prime" ar avea sold debitor in negru.
Situatia in contul 300 "materii prime" la finele lunii ar fi:
300
| -150000
|150000
4. Acest sold final devine soldul initial al lunii urmatoare cand va fi preluat ca o cheltuiala astfel:
x -
600 "cheltuieli cu materii- = 300 "materii prime" 150000
le prime"
- x -
In urma acestei inregistrari contul 300 "materii prime" se inchide.
Contabilitatea analitica a materiilor prime se realizeaza deschizandu-se conturi analitice ale contului 300 "materii prime" pe feluri de materii prime.
CONTABILITATEA MATERIALELOR CONSUMABILE
Contabilitatea materialelor consumabile se realizeaza cu ajutorul contului 301 "materiale consumabile", care se desfasoara pe conturi operationale de gradul II in functie de natura materialelor auxiliare astfel:
3011 "Materiale auxiliare"
3012 "Combustibili"
3013 "Materiale pentru ambalat"
3014 "Piese de schimb"
3015 "Seminte si materiale de plantat"
3016 "Furaje"
3018 "Alte materiale consumabile"
Aceste conturi functioneaza dupa aceleasi reguli ca si contul 300 "materii prime". Trebuie precizat insa faptul ca inregistrarea consumului de materiale auxiliare consumabile se va inregistra in contul corespunzator de cheltuieli 601 "cheltuieli cu materiale consumabile", care se desfasoara in conturi operationale de gradul II pe feluri de cheltuieli astfel:
6011 "cheltuieli cu materiale auxiliare"
6012 "cheltuieli privind combustibili"
6013 "cheltuieli privind materialele pentru ambalat"
6014 "cheltuieli privind piesele de schimb"
6015 "cheltuieli privind semintele si materialele de plantat"
6016 "cheltuieli privind furajele"
6018 "cheltuieli privind materialele consumabile"
Contul 301 "matriale consumabile" si conturile sale operationale de gradul II sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor de materiale intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionare de la furnizori, aduse ca aport la capital, sau din alte surse. Valoarea de inregistrare a stocurilor de materiale consumabile poate fi costul de achizitie, pret de factura, sau pretul prestabilit (standard), dupa caz.
Se crediteaza cu valoarea stocurilor de materiale consumabile iesite din gestiunea unitatii patrimoniale sau alte destinatii. In cazul in care intrarile de materiale consumabile au fost inregistrate la pret de achizitie, evaluarea iesirilor de materiale consumabile se face la:cost mediu ponderat, pret stabilit prin metoda FIFO sau LIFO.
Soldul contului 301 "materiale consumabile" reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.
Inregistrarile in contabilitate ale intrarilor si iesirilor de materiale consumabile in si din gestiunea unitatii patrimoniale sunt identice cu cele privind intrarile si iesirile de materii prime si ele au fost tratate la paragraful 4.1.
4.2. CONTABILITATEA OBIECTELOR DE INVENTAR
Obiectele de inventar fac parte din activele circulante si reprezinta bunuri care se caracterizeaza prin aceea ca servesc mai multe cicluri ale procesului de productie si deci isi transmit treptat valoarea asupra diferitelor perioade de gestiune. Ele sunt incluse in aceasta categorie deoarece au fie o durata de utilizare mai mica de un an, fie o,valoare individuala mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe.
Contabilitatea obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului 321 "obiecte de inventar". Dupa functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in gestiunea unitatii patrimonoiale de la furnizori, aduse ca aport la capital, obtinute din productie proprie sau din alte surse. Obiectele de inventar intrate in gestiunea unitatii pot fi inregistrate in contabilitate fie la costul de achizitie, pret prestabilit, sau pret se factura, dupa caz.
Se crediteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din uz ca urmare a folosirii lor.
Poate avea sold debitor si reprezinta valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar aflate in depozite si in folosinta.
Contul 321 "obiecte de inventar"vcumuleaza atat obiectele de inventar aflate in depozit cat si obiectele de inventar date in folosinta.
Separarea gestionara a obiectelor de inventar in depozit de cele date in folosinta se poate realiza cu ajutorul contabilitatii analitice a stocurilor deschizandu-se conturi analitice distincte:
321.01 "Obiecte de inventar in depozit"
321.02 "Obiecte de inventar in folosinta"
Daca pentru inregistrarea obiectelor de inventar intrate in gestiune se utilizeaza cu pretul prestabilit (standard), diferentele dintre pretul de achizitie si pretul standard se inregistreaza distinct in contul 328 "diferente de pret la obiecte de inventar" Acest cont de diferente functioneaza identic cu contul 308 "diferente de pret la materii prime si materiale".
In cazul in care pentru evaluarea si inregistrarea obiectelor de inventar se foloseste pretul de factura, cheltuielile de transport-aprovizionare se vor inregistra distinct in contul 328 "diferente de pret la obiecte de inventar".
Si in acest caz contul 328 "diferente de pret la obiecte de inventar" functioneaza identic cu contul 308 "diferente de pret la maerii prime si materiale", varianta in care materiile prime se evalueaza la pret de factura.
Deoarece obiectele de inventar deservesc mai multe cicluri de productie, ele uzand treptat, valoarea lor se include in cheltuieli, fie integral la darea lor in folosinta, fie esalonat pe o perioada de cel mult trei ani.
Pentru evidenta uzurii obiectelor de inventar a caror valoare se include in cheltuielile de exploatare, fie integral la darea in folosinta, fie alonat, se utilizeaza contul 322 "uzura obiectelor de inventar", cont rectificativ al valorii obiectelor de inventar iar dupa functia contabila este cont de pasiv.
Se crediteaza cu uzura obiectelor de inventar inclusa pe cheltuieli.
Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din functiune.
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea uzurii obiectelor de inventar inclusa pe cheltuieli.
4.2.1. OPERATII PRIVIND OBIECTELE DE INVENTAR IN CAZUL UTILIZARIIINVENTARULUI PERMANENT
A) Inregistrarea in contabilitate a obiectelor de inventar in cazul utilizarii costului de achizitie.
Exemplu: Aprovizionare cu obiecte de inventar de la furnizori in valoare de 100000 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare 10000 lei, T.V.A. 18 % .
inregistrarea se face pe baza facturii primite de la furnizor:
x
% = 401 "furnizori" 129.800
321 "obiecte de inventar"110.000
4426 "T.V.A. deductibil"19.800
x
inregistrarea obiectelor de inventar aduse ca aport la capital evaluate la valoarea de aport:
x
321 "obiecte de inventar" =% 500.000
456 "decontari cu aso
ciatii privind ca- 200.000
pitalul"
108 "contul intreprinzatorului indivi-
dual"300.000
- x -
obiectele de inventar primite cu titlu gratuit se inregistreaza:
- x -
321 "obiecte de inventar = 771 "venituri exceptionale 1.000.000
din operatii de gestiune
- x
plusurile constatate la inventariere se vor inregistra la valoarea de inregistrare astfel:
x
321 "obiecte de inventar" = 602 "cheltuieli privind 350.000
obiectele de inventar
x
Aceasta inregistrare infuenteaza rulajul contului 602 "cheltuieli privind obiectele de inventar". Daca se doreste sa se elimine influenta acestei inregistrari asupra rulajelor, se va putea face urmatoarea formula contabila pentru inregistrarea plusurilor (inregistrarea se va face in rosu)
x
602 "cheltuieli privind = 321 "obiecte de inventar" -350.000
obiectele de inventar
x
Darea in folosinta a obiectelor de inventar va reprezenta transferul obiectelor de inventar din depozit in folosinta, inregistrandu-se numai in conturile analitice ale contului 321 "obiecte de inventar".
Exemplu:
x
321.02 "obiecte de inven- = 321.01 "obiecte de inventar 60.000
tar in folosinta" in depozit"
x
inregistrarea uzurii obiectelor de inventar date in folosinta:
x
602 "cheltuieli privind = 322 "uzura obiectelor de 60.000
obiectele de inventar" inventar"
x
scoaterea din uz a obiectelor de inventar:
x
322 "uzura obiectelor de= 321.02 "obiecte de inventar 60.000
inventar" in folosinta"
x
lipsurile de obiecte de inventar constatate la inventariere, pierderile din deprecieri se inregistreaza prin aceasi formula
contabila:
x
322 "uzura obiectelor de= 321 "obiecte de inventar" 50.000
inventar"
x
daca lipsurile sunt imputabile, concomitent se face si imputarea lor
x
461 "debitori diversi" = % 118.000
-
758 "alte venituri din exploat" 100.000
4427 "T.V.A. colectat" 18.000
x
inregistrarea obiectelor de inventar vandute ca atare (transferul la marfuri):
x
371 "marfuri" = 321 "obiecte de inventar" 700.000
x
inregistrarea pierderilor din calamitati si a donatiilor acordate:
x
671 "cheltuieli exceptiona = 321 "obiecte de inventar "600.000
le privind operatiile
de gestiune"
x
Sunt asimilate obiectelor de inventar: echipamentele de lucru si uniformele distribuite salariatilor care se suporta 50 % din valoare de catre unitate si 50 % de catre salariati. In acest caz inregistrarile vor fi:
Exemplu: Achizitionare de echipament de lucru si uniforme de lucru, pret de achizitie 80000 lei, T.V.A. 18 % :
1) achizitionare:
x
% = 401 "furnizori" 94.400
321 "obiecte de inventar"80.000
4426 " T.V.A.deductibil" 14.400
x -
2) distribuirea echipamentului de lucru si a uniformelor catre salariati
x -
% = 321 "obiecte de inventar" 80.000
602 "cheltuieli privind 40.000
obiecte de inventar
4282"alte creante in le- 40.000
gatura cu personalul
x -
3) si concomitent pentru T.V.A aferenta valorii echipamentului de lucru si a uniformelor suportate de salariati:
x -
4282 "alte creante in le- = 4427 "T.V.A. colectat" 7.200
gatura cu personalul
x -
b) Inregistrarea in contabilitate a obiectelor de inventar in cazul utilizarii preturilor prestabilite.
La fel ca si la materii prime si materiale, obiectele de inventar pot fi evaluate si inregistrate in contabilitate si la pretruri prestabilite (standard). In acest caz diferentele dintre costul de achizitie si pretul standard se vor inregistra in negru sau in rosu in debitul contului 328 "diferente de pret la obiecte de inventar".
Exemplu: Aprovizionarea cu obiecte de inventar, pret de factura 120.000 lei, cheltuieli transport-aprovizionare facturate 15.000 lei,pret prestabilit 110.000 lei, T.V.A. 18 % .
1. inregistrarea va fi
- x
% = 401 "furnizori"159.300
321 "obiecte de inventar" 110.000
328 "diferente de pret la
obiecte de inventar"25.000
4426"T.V.A. deductibil" 24.300
- x
In acest caz se observa ca, costul de achizitie este mai mare decat pretul prestabilit si deci diferenta s-a inregistrat in negru. Darea in folosinta a obiectelor de inventar se va inregistra numai in analiticele contului 321 "obiecte de inventar" astfel:
- x -
321.02"obiecte de inventar = 321.01 "obiecte de inventar
in folosinta" in depozit"
- x -
In momentul darii in folosinta a obiectelor de inventar se va face si repartizarea diferentelor de pret asupra obiectelor de inventar date in folosinta. Calculul coeficientului de repartizare se face dupa relatia:
sold initial ct.328 + rulaj debitor ct.328
coeficient K = -
sold initial ct.321 + rulaj debitor ct.321
Acest coeficient se aplica asupra valorii obiectelor de inventar date in folosinta obtinand diferentele de pret incluse pe cheltuieli in rosu sau in negru, dupa caz. Inregistrarea va fi:
- x
602 "cheltuieli privind = 308 "diferente de pret la obiec-
obiectele de inventar" tele de inventar"
- x
c) Inregistrarea in contabilitate a obiectelor de inventar in cazul utilizarii pretului de factura.
Daca se alege varianta utilizarii pretului de factura pentru evaluarea si inregistrarea in contabilitate a obiectelor de inventar, contul 328 "diferente de pret la obiecte de inventar" va colecta in debitul lui cheltuielile de transport-aprovizionare aferente obiectelor de inventar achizitionate.
Exemplu: Aprovizionarea de obiecte de inventar, pret de factura 400000 lei, cheltuieli de transport cuprinse in factura 25000 lei, T.V.A. 18% .
Pe baza facturii se va face inregistrarea:
x
% = 401 "furnizori" 501.500
321 "obiecte de inventar" 400.000
328 "diferente de pret la25.000
obiecte de inventar"
4426 "T.V.A. deductibil" 76.500
x -
Darea in folosinta a obiectelor de inventar se va inregistra numai in analiticele contului 321 "obiecte de inventar". In functie de metoda folosita se va inregistra si uzura obiectelor de inventar inclusa pe cheltuieli astfel:
- x
602 "cheltuieli privind = 322 "uzura obiectelor de
obiectele de inventar" inventar"
- x
La sfarsitul lunii repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente obiectelor de inventar date in folosinta se va face identic cu repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente materialelor consumate, prezentate la paragraful 4.2.1., iar inregistrarea acestora in contabilitate se va face astfel:
- x
602 "cheltuieli privind = 328 "diferente de pret la
obiectele de inventar" obicte de inventar"
- x
Scoaterea din uz a obiectelor de inventar, si in acest caz, se va inregistra prin formula contabila:
- x -
322 "uzura obiectelor de= 321 "obiecte de inventar"
inventar"
- x -
4.2.2. CONTABILITATEA BARACAMENTELOR SI AMENAJARILOR PROVIZORII
Contabilitatea baracamentelor si amenajarilor provizorii se realizeaza cu ajutorul contului 323 "baracamente si amenajari provizorii", este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a baracamentelor si amenajarilor provizorii intrate in gestiunea unitatii. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a barcamentelor si amenajarilor provizorii iesite din gestiunea unitatii prin vanzare, demolare, distruse de calamitati etc. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a baracamentelor si amenajarilor provizorii existente.
Evaluarea si inregistrarea baracamentelor se face la preturi diferite in functie de sursa de provenienta. Astfel pretul de inregistrare poate fi: pretul de factura, daca ele provin din cumparari de la furnizori, valoarea de aport, daca provin din aport la capital sau cost de productie, daca sunt realizate din productie proprie.
Inregistrarile in contabilitate pentru intrarea in gestiune baracamentelor si amenajarilor provizorii in functie de sursa de provenienta sunt urmatoarele:
cumparari de baracamente si amenajari provizorii de la furnizori, la pretul de factura.
- x
323 "baracamente si amena- = 401 "furnizori" 20.000.000
jari provizorii"
- x
baracamentele si amenajarile provizorii aduse ca aport la capital se vor inregistra la valoarea de aport astfel:
- x -
323 "baracamente si amena- = % 2.000.000
jari provizorii" -
456 "decontari cu asociatii
privind capitalul" 1.000.000
108 "contul intreprinzatoru
lui individual" 1.000.000
- x -
baracamentele si amenajarile provizorii realizate din productie proprie se vor inregistra la costuri de productie astfel:
- x
323 "baracamente si amena- = 711 "venituri din productia 15.800.000
jari provizorii" stocata"
- x -
baracamentele si amenajarile provizorii primite gratuit se vor inregistra astfel:
- x -
323 "baracamente si amena- = 771 "venituri exceptionale 10.000.000
jari provizorii" din operatiuni de gestiune
- x -
Iesirile de baracamente si amenajari provizorii din gestiunea unitatii patrimoniale se vor inregistra astfel:
demolarea baracamentelor si amenajarilor provizorii; vanzarea precum si lipsurile constatate la inventariere se vor inregistra prin urmatoarea formula contabila:
- x
603 "cheltuieli privind = 323 "baracamente si amenajari 15.000.000
baracamentele si ame-provizorii"
najari provizorii"
- x -
pierderile din calamitati naturale vor fi inregistrate ca o cheltuiala exceptional:
- x
671 "cheltuieli exceptio-= 323 "baracamente si amenajari8.000.000
nale din operatiuni provizorii"
de gestiune"
- x
4.3. CONTABILITATEA PRODUCTIEI
CONTBILITATEA PRODUSELOR
Rezultatul procesului de productie intr-o unitate patrimoniala cu caracter productiv se concretizeaza in obtinerea de produse care pot fi: produse finite, semifabricate si produse reziduale. Contabilitatea produselor se realizeaza cu ajutorul grupei 34 "Poduse" din Planul de conturi general care cuprinde urmatoarele conturi:
341 " Semifabricate "
345 " Produse finite "
346 " Produse reziduale "
Toate aceste conturi au functia contabila de activ, sunt conturi de bilant si au rolul de a furniza informatii de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor de produse.
Contul 345 "produse finite" se debiteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite intrate in gestiune, inclusiv plusurile constatate la inventariere.
Se crediteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite iesite din gestiune spre vanzare sau alte destinatii.
Soldul debitor reprezinta pretul de inregistrare al produselor finite existente in stoc.
Conturile 341 "Semifabricate" si 346 "Produse reziduale" functioneaza dupa aceleasi reguli ca si contul 345 "produse finite" tinand insa evidenta semifabricatelor si respectiv a produselor reziduale.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse se face la costuri de productie efective sau la preturi prestabilite (standard). In cazul in care se utilizeaza preturi prestabilite pentru inregistrarea produselor, diferentele dintre preturile prestabilite (standard) si costurile de productie efective, calculate la sfarsitul lunii, se vor inregistra distinct intr-un cont de diferente de pret si anume in contul 348 "diferente de pret la produse". Este u cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor.
Se dbiteaza cu diferentele in plus sau in minus dintre costul de productie efectiv si pretul prestabilit (standard) al produselor obtinute, in rosu sau in negru, dupa caz.
Se crediteaza cu diferentele in plus sau in minus aferente produselor iesite din gestiune, in rosu sau in negru, dupa caz.
Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc.
4.3.1. OPERATII PRIVIND INTRAREA SI IESIREA DIN GESTIUNE A PRODUSELOR FINITE IN CAZUL UTILIZARII INVENTARULUI PERMANENT
In cazul utilizarii inventarului permanent, toate operatiile privind intrarea de produse finite s einregistreaza, la costuri de productie efective sau la preturi standard, in debitul contului 345 "produse finite" si toate operatiile de iesire din gestiune a produselor finite se vor inregistra in creditul contului 345 "produse finite" la costuri de productie efective sau la preturi standard.
a) Inregistrrea in contabilitate a produselor finite in cazul utilizarii costurilor de productie efective.
Aceasta varianta este utilizata mai rar, deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor in timpul lunii, in momentul obtinerii lor.
Exemplu: Se obtin produse finite din productie, costul de productie efectiv 1400000 lei.
1) inregistrarea intrarii lor in gestiune se va face astfel:
- x
345 "produse finite" = 711 "venituri din produc-1.400.000
tia stocata"
x -
2) vanzarea de produse finite in cursul lunii pret de vanzare
1.200.000 lei, T.V.A.18 % , costul de productie efectiv al produselor vandute este 1000000 lei.
x -
411 " clienti"= % 1.416.000
701 "venituri din vanzari
de produse finite1.200.000
4427 "T.V.A. colectat"216.000
x
3) concomitent se va face descarcarea gestiunii pentru produsele vandute:
x -
711 "venituri din productia = 345 "produse finite" 1.000.000
stocata"
x -
plusurile de produse finite constatate la inventariere se inregistreaza astfel:
x
345 "produse finite"= 711 "venituri din productia stocata"
x
minusurile constatate la inventariere se pot inregistra astfel:
x
711 "venituri din productia = 345"produse finite"
stocata"
x
Daca se doreste sa se elimine influenta acestei operatii asupra rulajului contului 711 "venituri din productia stocata", inregistrarea minusurilor de produse finite se poate face in rosu astfel:
- x -
345 "produse finite" = 711 "venituri din productia stocata"
- x -
inregistrarea produselor finite distruse de calamitati naturale se va face:
- x -
671 "cheltuieli exceptionale = 345 "produse finite"
din operatiuni de gestiune"
- x -
Produsele finite vandute prin magazinele proprii se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca atare. Inregistrarea va fi:
- x -
371 "marfuri" = 345 "produse finite"
- x
b) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite in cazul utilizarii preturilor prestabilite (standard)
De regula, costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii, deci pentru produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv in momentul obtinerii lor din procesul de productie, deci este necesara inregistrarea lor la preturi prestabilite (standard). La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre costurile de productie efective si preturile prestabilite, care se vor inregistra in conturile de diferente.
Exemplu: La inceputul lunii soldul contului 345 "produse finite" este de 80000 lei, iar soldul contului 348 "diferente de pret la produse" este
-
de |10000| lei, diferenta favorabila (deci in minus).
-
1. In cursul lunii se obtin produse finite 1000 bucati, pret prestabilit (standard) 800 lei/buc. care se vor inregistra astfel:
x -
345 "produse finite" = 711 "venituri din productia
stocata" 800.000
x -
2. Se vand in cursul lunii 600 buc., pret de vanzare 900 lei/buc., T.V.A. 18 % . Pe baza "dispozitiei de livrare" se va inregistra:
x
411 "clienti"= % 637.200
-
701 "venituri din vanzarea
produselor finite"540.000
4427 "T.V.A.colectat" 97.200
x -
3. Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute, pretul prestabilit fiind de 800 lei/buc:
x -
711 "venituri din productia = 345 "produse finite" 480.000
stocata"
x -
4. La finele lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul lunii, care este de 720 lei/bc.
si se inregistreaza diferentele astfel:
x
348 "diferente de pret la = 711 "venituri din productia|80000 |
produse " stocata"
x
Situatia in conturi se prezinta astfel:
345348
- -
Si 80000 | 480000Si 10000 | 48960
800000 | 80000 |
- -
Sd 500000 | Sd 41040 |
Calculul diferentelor de pret aferente produselor vandute:
- - -
Coeficient de| 10000 | + | 80000 || 90000 |
repartizare K = - = - = 0,102
80000 + 800000880000
-
480000 x 0,102 = | 48960 |
-
5. Inregistrarea diferentelor aferente produselor vandute se va face:
x -
711 "venituri din produc- = 348 "diferente de pret | 48960 |
tia stocata"la produse"-
x
plusurile de produse finite constatate la inventariere se vor inregistra la preturi prestabilite astfel:
x
345 "produse finite" = 711 "venituri din produc-8.000.000
tia stocata"
x
si concomitent diferentele in rosu sau negru:
x -
348 "diferente de pret la = 711 "venituri din pro- | 250.000 |
produse" ductia stocata" -
sau
250.000
x -
minusurile de produse constatate la inventariere se vor inregistra la preturi standard:
x
711 "venituri din produc- = 345 " produse finite"
tia stocata"
x
sau inregistrarea in rosu a acestor minusuri astfel:
x
345 "produse finite" = 711 "venituri din productia
stocata"
x
concomitent, diferentele aferente minusurilor constatate la inventariere in rosu sau in negru:
x
711 " venituri din produc- = 348 "diferente de pret la
tia stocata" produse"
x
daca produsele finite se vand prin magazinele proprii de desfacere, se face transferul produselor finite la marfuri inregistrandu-se:
- x -
371 "marfuri" = 345 "produse finite"
- x -
iar pentru diferentele de pret aferente acestora se va face inregistrarea (in rosu sau negru), dupa caz:
- x
711 "venituri din produc- = 348 "diferente de pret la
tia stocata" produse"
- x -
produsele finite distruse de calamitati sunt considerate cheltuieli exceptionale si ele se inregistreaza astfel:
- x
671 "cheltuieli exceptio- = 345 "produse finite"
nale din operatiuni
de gestiune"
- x -
concomitent se inregistreaza si diferentele aferente acestei productii in rosu sau in negru dupa caz:
- x -
711 "venituri din produc- = 348 "diferente de pret la
tia stocata" produse"
- x -
4.3.2. OPERATII PRIVIND EVIDENTA PRODUSELOR FINITE IN CAZUL UTILIZARII
INVENTARULUI INTERMITENT.
Am aratat ca in cazul utilizarii inventarului intermitent, se scimba functia conturilor de stocuri, acestea functionand doar la inceputul si sfarsitul lunii. Daca conturile de produse prezinta sold la inceputul exercitiului financiar, se considera ca aceste produse existente in stoc sunt destinate vanzarii in aceasta luna si se inregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune prin formula contabila:
x -
711 "venituri din produc- = 345 " produse finite"
tia stocata"
x -
In urma acestei inregistrari conturile de produse finite se inchid.
In timpul lunii, obtinerea de produse nu se inregistreaza in conturile de produse, considerandu-se ca acestea sunt destinate vanzarii in aceasta perioada de gestiune (luna), nu stocarii. La sfarsitul lunii se stabileste prin inventariere stocul de produse finite existente in depozit, care se va inregistra in conturile de produse astfel:
x
345 "produse finite" = 711 "venituri din productia
stocata"
x
Evaluarea si inregistrarea stocului de produse la finele lunii se va face la costuri de productie efective. Reluand exemplul tratat in cazul inventarului permanent vom face paralel inregistrarile in cazul utilizarii inventarului intermitent.
Exemplu: Stoc la inceputul exercitiului financiar evaluat la costul lor efectiv.
345
Si 70000 | 70000 (1)
Sf(3) 367200 |
1. Considerand ca acestea sunt destinate vanzarii se face destocarea lor:
- x
711 "venituri din produc- = 345 "produse finite" 70.000
tia stocata"
- x
2. In timpul exercitiului financiar nu se inregistreaza obtinerea de produse, ci numai vanzarea lor: 600 bc.,pret de vanzare 900 lei/bc.
T.V.A. 18 % :
- x -
411 " clienti"= % 637.200
-
701 "venituri din vanzare
de produse" 540.000
4427 " T.V.A.colectat"97.200
- x
3. La finele exercitiului financiar se face inventarierea stabilindu-se stocul final de 510 bc. care se va inregistra in contul de produse, evaluat la costul de productie:
x -
345 "produse finite" = 711 "venituri din produc- 367.200
tia stocata"
x -
In cadrul acestui paragraf privind contabilitatea produselor ne-am referit la produsele finite, toate exemplificarile facandu-se cu ajutorul contului 345 "produse finite". Dar in grupa de conturi 34 "produse" alaturi de contul 345 "produse finite", apar si conturile 341 "semifabricate" si 346 "produse reziduale".
Inregistrarile in contabilitate ale intrarilor si iesirilor de semifabricate si de produse reziduale in si din gestiunea unitatii patrimoniale sunt identice cu cele privind intrarile si iesirile de produse finite care au fost tartate deja in acest paragraf.
