|
Realizari ale turismului regional
In anul 1994, turismul international a atins din nou rata normala de crestere de la jumatatea anilor '80. Europa a ramas destinatia celor mai multe vizite din 1994. Pentru a se evidentia situatia sosirilor de turisti s-a avut in vedere impartirea continentului in cinci zone: Europa de Vest; Europa de Sud; Europa Centrala si de Est; Europa de Nord; Europa Est-Mediteraneeana.
1. Europa de Vest include urmatoarele tari: Austria, Belgia, Franta, Germania, Liechtenstein, Luxembourg, Monaco, Olanda si Elvetia.
In 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut usor, dupa declinul din 199 In 1994 aceasta regiune a absorbit 36% din totalul incasarilor. De altfel cota subregiunii din totalul sosirilor din Europa ramine stabila in comparatie cu anul 1985, cind acesta a scazut cu 3%.
Accentuarea fluxului de turisti in Europa Occidentala este generata de miscarile de persoane dintre tarile subregiunii. Numarul turistilor de pe aceste piete a ajuns la 60 de milioane in 1993, reprezentind o jumatate din totalul sosirilor din subregiune. Alte doua piete generatoare au fost Europa de Nord si Europa de Sud, care au oferit 37 de milioane de turisti. America de Nord a inregistrat sapte milione de sosiri in Europa Occidentala.
Incasarile au inregistrat o crestere incurajatoare de 5,6% in 1994. Franta a fost principala destinatie acumulind peste jumatate din volumul sosirilor si peste o treime din cel al incasarilor.
Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut cu o rata anuala de 3,7% fata de rata de 4,7% - a continentului luat ca intreg. Incasarile din turism , pe de alta parte, au inregistrat 11,9% in aceeasi perioada, foarte apropiata de cifra caracteristica a intregului continent.
Tabel nr.13
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Vest.
(1990-1994)
Anul
Sosiri turisti (000)
% schimbarii fata de anul precedent
cuantumul fata de intreaga Europa (%)
1990
111854
5,6
39
1991
112338
0,4
40
1992
117938
5,0
40
1993
115251
-2,3
40
1994
115788
0,5
36
Anul
Incasari din turism mil. $
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul fata de intreaga Europa (%)
1990
58559
23,6
42
1991
60762
3,8
45
1992
67672
11,8
43
1993
63702
-5,9
44
1994
67268
5,6
40
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.
Un numar de factori influenteaza in mod deosebit dezvoltarea turismului in aceasta regiune:
- iarna placuta;
- inalta capacitate a serviciilor turistice in majoritatea tarilor;
- cooperarea in domeniul marketingului a sectorului public cu cel privat;
- evolutia (dezvoltarea si cresterea) grupurilor cu interese speciale;
- cresterea vacantelor pe termen scurt.
Pentru 1995 previziunile dezvoltarii turismului atit in ceea ce priveste sosirile cit si incasarile, au in vedere o rata mai mica de crestere a acestora atit datorita nivelului de saturatie cit si datorita supraevaluarii valutelor, aceste destinatii devenind scumpe.
2. Europa
de Sud include urmatoarele tari:
In anul 1994, sosirile de turisti in Europa de Sud, au fost cu 7,4% mai mari decit in anul 199 Rezultatul acesta demonstreaza o revigorare neta a fluxului turistic in aceasta subregiune fata de tendinta sosirilor din 1989 incoace. Europa Occidentala a oferit peste 40% din turistii Europei de Sud, adica un numar de 36 de milioane de sosiri in 1994.
In ultimii zece ani, cota Europei de Sud din totalul sosirilor pe continentul european a scazut de la circa 35% in 1985 la 29,5% in anul1994. Cota corespunzatoare, a incasarilor din turism, a ramas stabila, in pofida unei mici scaderi, de 34% in 1985, respectiv 33,5% in 1994.
Spania si Italia sint principalele destinatii in subregiune. Aceste doua tari totalizeaza 75% din numarul sosirilor de turisti in Europa de Sud. Ratele cele mai mari de crestere le inregistreaza Malta, Portugalia, Spania, Grecia si Italia.
Din punct de vedere al incasarilor, anul 1994 a semnalat o rasturnare fata de tendinta anului precedent - 1993, rata de crestere atingind 14%. Exceptind Albania, toate celelalte destinatii - tari din subregiune au inregistrat cresteri importante.
In perioada 1985-1994, numarul sosirilor in Europa de Sud, a crescut cu o rata anuala de circa 3%, mult sub cea a incasarilor - 12%.
Tabel nr.14.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Sud
(1990-1994)
Anul
Sosiri turisti (000)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
90426
1,5
32
1991
84716
-7,3
30
1992
87929
3,8
30
1993
88529
0,7
30
1994
95061
7,4
30
Anul
Incasari din turism (mil. $)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
47112
32,8
34
1991
44820
-4,9
33
1992
52589
17,3
33
1993
49729
-5,4
33
1994
56529
13,7
34
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.
Citeva elemente au influentat pozitiv si au stimulat progresul turismului in aceasta subregiune pe parcursul anului 1994:
- promovarea unei game diversificate de articole turistice;
- tirgurile internationale importante;
- ninsori abundente in statiunile de schi;
- cursuri de schimb atractive in raport cu DM si $;
- cooperarea intensificata intre guvern, autoritatile turistice locale si sectorul privat;
- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii hoteliere.
Alti factori au fost de natura sa inhibe dezvoltarea turismului in Europa de Sud:
- reducerea investitiilor datorata recesiunii economice din anul precedent;
- lipsa fondurilor pentru actiuni promotionale in turism;
- diminuarea cererii de 'soare si nisip';
- continua deteriorare a raportului calitate/pret.
Turismul traditional in Europa de Sud se va caracteriza in 1995 printr-o serie de divergente. Conform previziunilor pentru anul 1995 Italia, Spania, Portugalia si Grecia vor inregistra cresteri in ceea ce priveste numarul sosirilor de turisti, de la 3,6% la 6,2%.
Europa Centrala si de Est. include urmatoarele tari: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si fosta URSS.
In 1994, turismul international in tarile Europei Centrale si de Est a inregistrat o crestere de 7,6% la sosirile de turisti, cu 3% peste media intregului continent.
Aceasta indica rezultatele spectaculoase ale acestor state de destinatie, in special Republica Ceha, unde sosirile au reprezentat 48% comparativ cu 199 Ungaria, Polonia si Cehia per total au insumat peste 80% din totalul sosirilor de turisti in subregiune.
Aceeasi crestere spectaculoasa s-a inregistrat si la incasari, care au atins 33% in 1994, de trei ori mai mare decit rata de crestere a continentului.
Cota de piata a subregiunii a crescut rapid, de la 13,7% in 1985 la 21,8% in 1994 la sosirile de turisti si de la 2,3% la 6,6% la incasarile din turism din aceeasi perioada.
Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa Centrala si de Est au crescut cu 10% iar incasarile cu 26%. Acestea reprezinta cele mai mari cresteri fata de toate celelalte subregiuni europene, reprezentind dublul mediei de crestere a intregului continent.
Tabel nr. 15.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Centrala si de Est.
1990-1994
Anul
Sosiri turisti (000)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
46723
9,0
18
1991
55305
18,4
18
1992
62302
12,7
17
1993
65258
4,7
17
1994
70196
7,6
22
Anul
Incasari din turism (mil. $)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
2367
5,8
2
1991
5090
115,0
4
1992
7392
45,2
2
1993
8372
13,3
2
1994
11090
32,5
7
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.
Principalul motiv pentru cresterea spectaculoasa a ratelor este extraordinara evolutie a turismului in Ungaria, inca de la inceputul lui 1990. Alte doua evolutii rapide le-au inregistrat fosta Cehoslovacie si Polonia. Aceasta subregiune include si Federatia Rusa si fostele state ale URSS care au un potential turistic mare.
In Europa Centrala si de Est un alt agent important in domeniul turismului sint statele din Est cu mai mult de 12 milioane de sosiri in 1994, de patru ori mai mult ca in 1985.
Evenimente pozitive care au sustinut cresterea in activitatea turistica din Europa Centrala si de Est:
- rapida dezvoltare a sectorului privat.
- modernizarea si optimizarea retelei existente de hoteluri.
- cresterea investitiilor straine in industria turismului.
- imbunatatirea calitatii serviciilor si articolelor turistice.
- simplificarea formalitatilor de trecerea frontierei.
- curiozitatea crescuta pentru noi zone turistice: statele baltice.
Alte evenimente au frinat evolutia turismului in aceasta subregiune:
- resurse limitate de crearea unor noi statiuni turistice.
- lipsa investitiilor in dezvoltarea infrastructurii turismului.
- lipsa unor legaturi aeriene.
- razboiul iugoslav.
- recesiunea economica in Europa de Est si pietele ei.
Europa Centrala si de Est va continua sa beneficieze de un flux turistic spectaculos, a carui sursa este in principal, Europa Occidentala. Tarile baltice s-au bucurat si ele de imbunatatiri. Cifrele ce parvin sporadic din Federatia Rusa si fostele state sovietice indica de asemenea, semne pozitive.
4. Europa de Nord include urmatoarele tari: Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Norvegia, Suedia si Anglia.
In 1994, turismul international in Europa de Nord a inregistrat o crestere a sosirilor imediat in perioada urmatoare crizei din Golf. Toate statele din Peninsula Scandinavica au inregistrat acest rezultat benefic, datorat in principal calitatii mediului. Europa Occidentala a generat peste o treime din fluxul turistic al Europei de Nord.
Rezultatele pentru 1994, atesta continuitatea procesului pe aceste piete.
In perioada 1985-1994, cota de piata a Europei de Nord din punct de vedere al numarului sosirilor s-a stabilizat la 10%, in vreme ce la incasari a scazut de la 19% la 15%. Intre 1985-1994, sosirile de turisti in Europa de Nord a crescut cu o rata de 4,1% pe an iar incasarile cu 9,2% pe an.
Tabel nr. 16.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Nord.
1990-1994
Anul
Sosiri turisti (000)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
26648
3,5
9
1991
25791
-3,2
9
1992
27760
7,6
9
1993
29115
4,9
10
1994
31264
7,4
10
Anul
Incasari din turism (mil. $)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
25510
29,0
18
1991
23792
-6,7
17
1992
25854
8,7
16
1993
23969
-7,3
16
1994
25356
5,8
15
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.
Destinatia principala in turismul subregional este Anglia cu 66% din totalul regional de sosiri. In ultimii zece ani, Finlanda si Irlanda au fost destinatiile care au inregistrat cea mai rapida crestere a solicitarilor. Principalele fluxuri turistice catre Europa de Nord provin din Europa de Vest, Germania in special si Franta. Turismul intra-nord-european ofera cel de-al doilea important flux turistic, in mod special Anglia, tarile Peninsulei Scandinave avind rate de crestere mai degraba modeste.
5. Europa de Est-Mediteraneeana.include urmatoarele tari: Cipru, Israel si Turcia. In 1994, sosirile de turisti in zona Mediteranei, au crescut cu 5,7% ajungind la aproximativ 10 milioane de turisti. Aceste rezultate sint bune daca se iau in considerare actele de terorism din anumite zone ale Turciei. Europa de Vest a fost cea mai mare sursa de turisti, sosirile din aceasta regiune ajungind la 2,8 milioane, adica o treime din totalul sosirilor din aceasta zona. Incasarile au crescut si ele cu o rata si mai spectaculoasa, adica 11%, corespunzind unei cresteri totale valorice de 0,8 miliarde de dolari SUA.
Desi zona Mediteranei nu reprezinta un centru semnificativ turistic al Europei, e interesant de notat ca, din totalul sosirilor pe continent, cota sa a crescut in aceasta perioada (1985-1994) de la 2% la 3,1%, in timp ce incasarile s-au mentinut la o cota de crestere constanta de 4,9%.
In perioada 1985-1994, sosirile de turisti in Europa Est-Mediteraneeana, au inregistrat o rata de crestere de 9,9%, iar incasarile 12%, ratele acestea de crestere fiind batute numai de cele din statele Europei Centrale si de Rasarit.
Tabel nr. 17.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Est-Mediteraneeana
1990-1994
Anul
Sosiri turisti (000)
% schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa %
1990
7423
14,6
3
1991
7486
0,8
3
1992
10049
34,2
3
1993
9401
-6,4
3
1994
9941
5,7
3
Anul
Incasari din turism (mil.$)
%schimbarii fata de anul precedent
Cuantumul din total Europa (%)
1990
5865
16,9
4
1991
4986
-15,0
4
1992
7020
40,8
5
1993
7465
6,3
5
1994
8287
11,0
5
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994
Progresul s-a datorat mai ales exploziei turismului in Turcia unde sosirile au crescut de 5 ori in perioada 1985-1994, cu o rata medie anuala de 17%, cea mai inalta pentru Europa in aceasta perioada. Turcia a realizat de asemenea o dezvoltare puternica a retelei hoteliere care a depasit propriile posibilitati de asigurare a infrastructurii necesare.
Cipru a inregistrat o rapida si constanta crestere a turismului, atingind un nivel de 75.000 hotele si apartamente si in jur de 2 milioane de sosiri. O consecinta a acestei cresteri explozive a constituit-o imposibilitatea pastrarii aceluiasi ritm in ceea ce priveste categoria si calitatea serviciilor si infrastucturii.
Israelul cauta modalitati de extindere a domeniului turistic in conditiile in care procesul de pace in Orientul Mijlociu are rezultatul asteptat, concretizat in deschiderea frontierelor cu vecinii. Israelul cauta sa-si diversifice categoriile segmentelor de piata, de la statiuni turistice marine la turismul special cu scop religios.
Pentru anul 1995 s-au prevazut, conform estimarilor OMT, cele mai rapide cresteri atit din punct de vedere al sosirilor cit si al incasarilor.
6. Tendintele turismului in Europa pe tari in1994
In1994, Franta a ramas lider, fiind principala tara de destinatie pentru turism, din lume.
Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata, vom observa ca practic intregul continent reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica (Anexa, tabelul nr.5).
In 1994,cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in Europa. Analiza perioadei 1985-1994 ne arata ca aceste cinci state au evoluat astfel: Franta a fost si este in continuare lider european si mondial al turismului, cu peste 60 de milioane de sosiri; Spania cu peste 43 milioane si Italia cu peste 27milioane de sosiri ocupa locurile 2 si 3; Ungaria a depasit Austria , ocupind locul 4; Regatul Unit isi pastreaza locul 5, loc detinut si in 1985.
Urmatoarele cinci tari din clasamentul anului 1994 au suferit modificari substantiale fata de 1985. Astfel tarile Europei Centrale si de Rasarit au patruns in topul primelor 10 state europene in domeniul turismului. In acest sens Polonia a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere, urmata de Republica Ceha. Acestor tari le urmeaza in clasament Austria, Germania si Elvetia care au pierdut fiecare cite trei locuri.
In clasamentul urmatoarelor 10 tari, Olanda si Turcia au inregistrat cele mai importante modificari coborind cu 2 si respectiv 6 locuri, urmate de Bulgaria care a pierdut 3 locuri.
Din punctul de vedere al ratelor de crestere, Cehia inregistreaza cea mai mare valoare fata de 1993 ,respectiv 48%, urmata de Irlanda, Norvegia si Polonia. Progrese au inregistrat si Spania, Italia si Grecia.Chiar si Olanda a atins performanta depasirii valorilor negative din anul precedent. Germania, Elvetia, Austria si Regatul Unit, datorita valutelor lor puternice, au inregistrat pierderi de pozitii, practicind tarife ridicate, fiind tari scumpe pentru turism.
Daca vom clasifica statele Europene prin prisma incasarilor, topul va suferi usoare modificari (Anexa, tabelul nr.6). In primul rind, incasarile sint si mai concentrate, din punct de vedere geografic, decit sosirile in primele cinci tari, insumind 58% din totalul acestora. In al doilea rind, Franta a devenit liderul incasarilor din turism, fata de 1985 cind se afla pe locul 2. Pe de alta parte , distanta intre primele trei clasate , Franta, Italia si Spania, in privinta incasarilor este mult mai mica decit in cazul sosirilor. Mai mult decit atit cotele de piata ale acestor trei tari sint apropiate.
Continuind studierea clasamentului observam o crestere spectaculoasa pentru Polonia locul 28 in 1985 si locul 6 in 1994. Totusi acest salt cantitativ trebuie privit cu unele rezerve, avind in vedere ca Polonia si-a schimbat metoda de calcul a incasarilor din turism.
In urmatoarele 10 locuri ale clasamentului, asistam la cresteri mai mici:
doua locuri pentru Republica Ceha si Portugalia, ca si la scaderi Grecia, Danemarca si Suedia cu cite doua locuri, Turcia si Israel cu cite un loc.
Rata cea mai mare de crestere comparativ cu 1993 apartine Poloniei (36,67%), urmata de Belgia (26,50%) si Republica Ceha (26,19%). Apoi vin Olanda, Norvegia, Italia si Spania;Austria si Portugalia sint singurele tari din clasament care inregistreaza scaderi la incasarile din turism (Anexa, tabelul nr.6).