|
|
|
Factori calitativi ai cresterii turismului
Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei.
Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le induce in economie argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentilor economici fata de fenomenul turistic , justifica preocuparile pentru cunoasterea continutului si dinamicii lui, a factorilor de influenta si pirghiilor de actiune a particularitatilor actiunii legitatilor economice in sfera sa de activitate.
1.Dezvoltarea serviciilor turistice
Este deosebit de importanta cercetarea aspectelor privind continutul serviciilor turistice, dinamica lor, caile de adaptare a turismului la noile conditii de perfectionare a structurilor sale organizatorice, de crestere a eficientei, precum si jalonarea stategiilor de dezvoltare.
In dezvoltarea serviciilor turistice sint implicati atit factori pozitivi cit si factori negativi in majoritatea tarilor Europei.
Austria beneficiaza de o pozitie excelenta pentru turismul de iarna. De asemenea dispune de importante structuri de primire care ofera servicii de inalta calitate. Deosebit de dezvoltata este forma de cazare 'bed and breakfast' (pat si mic dejun). Totusi nu lipsesc nici factorii negativi care frineaza dezvoltarea serviciilor turistice, si anume: efectele recesiunii economice, care inca se mai resimt, dependenta puternica faca de Germania si problemele ratei de schimb.
In Bulgaria pot fi mentionati ca factori pozitivi: pozitia anterioara pe piata mondiala, rapida dezvoltare a sectorului privat concretizata in hotele mici (5 camere) cu o retea de aprovizionare bine pusa la punct, facilitati de schimb valutar si de obtinere a vizelor, o legislatie care inlesneste investitiile straine, calitatea serviciilor hoteliere, pretul vacantelor de vara si de iarna, cazinouri si localuri de distractie moderne. In ce priveste factorii negativi, acestia se refera
la: efectele embargoului ex-Iugoslaviei, lipsa unor constructii noi hoteliere (autohtone sau straine), putine investitii locale datorate ratei mari a dobinzilor, accesul la programele europene subventionate, in domeniul sanatatii, noi sisteme de coordonare a activitatii turistice fara o eficienta reala, supraaglomerarea hotelurilor in perioadele de virf. Toti acesti factori negativi asociati cu actuala criza economica din Bulgaria greveaza asupra imaginii turistice a acestei tari si implicit asupra dezvoltarii serviciilor din acest domeniu.
Croatia beneficiaza in prezent de modernizarea si optimizarea celor citeva hoteluri existente ca si de diversificarea serviciilor auxiliare de aprovizionare ingreunate totusi de situatia instabila generata de razboiul din Bosnia-Hertegovina.
Factori pozitivi in Finlanda sint: mai multe servicii si articole turistice cu durata mai mare de folosire ca si pozitia de 'poarta' spre Rusia si statele baltice. Intre factorii negativi putem mentiona efectele somajului si recesiunii care inca se mai resimt in sectorul serviciilor domestice.
Franta, isi merita din plin locul de lider al turismului mondial si european, avind un cadru natural deosebit de atragator care, exploatat in mod corespunzator prin infiintarea unor lanturi hoteliere cu servicii de o calitate deosebita, atrage un numar mare de turisti.La cadrul natural se adauga si alte obiective turistice de mare atractie: Turnul Eiffel, Euro-Disney etc.
In Grecia s-au infiintat in ultimii ani 350 de noi unitati turistice la care se adauga aprobarea planurilor arhitectonice pentru 66 de hoteluri cu 2962 de camere. Intre factorii negativi putem mentiona: imbatrinirea unitatilor de cazare; scaderea calitatii serviciilor turistice; scaderea incasarilor in devize.
Factori pozitivi ai dezvoltarii serviciilor turistice in Ungaria sint: crearea de noi hoteluri si renovarea altora; investitii straine in industrie; privatizarea lanturilor hoteliere; cercetarea; schimbarea obiceiurilor calatorilor autohtoni; o noua conceptie asupra turismului; noua strategie de piata. Intre factorii negativi se afla: inchiderea unor hoteluri; dezvoltarea dezordonata a serviciilor.
Israelul se caracterizeaza prin stabilitatea preturilor dar si prin lipsa ofertei de pensiune (casa, masa) in timpul sezonului turistic, prin cresterea numarului de atentate care influenteaza sosirile de turisti, prin resimtirea efectelor recesiunii din statele care-i furnizeaza turisti.
In Italia ca factori pozitivi mentionam: politica de preturi competitiva; masuri antipoluare; zapada abundenta in statiunile de ski; vara placuta; rata de schimb atractiva pentru dolarul american, marca germana; competitivitate in imbunatatirea operatiunilor de aprovizionare;inchiderea traficului auto in centrele istorice ale orasului.Ca factori negativi remarcam: excluderea din itinerariile turistice a unor localitati mici; preturi, uneori, neclare; reducerea intervalelor de servire a meselor; reducerea investitiilor datorate crizei; poluarea mediului; cresterea infractionalitatii; aprecierea negativa a valorilor internationale.
Liechtenstein se confrunta cu un somaj foarte raspindit si cu recesiune economica.
In Malta remarcam dezvoltarea capacitatii in hoteluri, continua evolutie a infrastructurii, dar si supraaglomerarea in sezoane de virf pe plaje si in locuri de distractie.
Olanda se remarca prin: optimizarea activitatii in hoteluri; sosiri si stationari de o noapte in unitati de vacanta, in crestere, datorate eforturilor de a atrage turistii germani amatori de asemenea calatorii; cresterea numarului de hoteluri de 3 si 4 stele.
Ca factori pozitivi in Polonia remarcam: hoteluri in constructie; evolutia activitatii locale in promovarea unei categorii diversificate de servicii turistice; progres in transformarea formelor de proprietate a unitatilor turistice (prin privatizare); mai buna adaptare a asezamintelor si a unitatilor turistice pentru toate categoriile de turisti; optimizarea serviciilor de aprovizionare si rapida crestere numerica a restaurantelor. Iar ca factori negativi: dezvoltarea prea lenta a sistemului de plata prin carti de credit si inchiderea unor unitati turistice. Factorii pozitivi care se remarca in Romania sint: construirea a doua noi hoteluri in Bucuresti (300 de paturi); optimizarea confortului general in 40 de hoteluri; avansarea procesului de privatizare; incheierea unor contracte de colaborare cu parteneri strainipentru modernizarea si construirea de hoteluri; unificarea preturilor si tarifelor pentru turistii romani si straini. De asemenea trebuie mentionati si factorii negativi cum ar fi: resursele limitate de extindere a activitatilor turistice in orase si in statiuni; scaderea cererii in domeniul turismului familial datorita scaderii veniturilor; necesitatea imbunatatirii metodelor de management in turism.
Slovenia resimte efectele pozitive ale renovarii dotarilor hoteliere si construirii unor amenajari auxiliare in hoteluri (piscine, terenuri de golf, de tenis) atenuate totusi de numarul scazut de valori pentru investitii.
In Republica Slovaca cresterea si diversificarea serviciilor turistice au ca suport: infiintarea asociatiilor si societatilor de turism; taxe de vacanta si taxe mai mici pentru colaboratorii administrarii; organizarea de conferinte, expozitii; progresul in privatizarea industriei turismului; existenta unor programe de subventionare si sustinere de catre stat a turismului. Intre factorii care frineaza diversificarea serviciilor mentionam: incompleta acoperire institutionala a turismului; date statistice insuficiente; lipsa finantelor pentru dezvoltarea infrastructurii; lipsa unor fonduri straine in sprijinul dezvoltarii turismului.
Factorii pozitivi care actioneaza in Spania sint: infrastructura in plina evolutie; numeroase si diverse facilitati turistice; adoptarea unor noi tehnologii; surse importante in turismul marin; situare buna fata de pietele generatoare de cerere turistica; modernizarea sectorului turistic; criza economica si politica in statele cu care se afla in competitie; diversificarea modalitatilor de aprovizionare. Ca factori negativi putem sa enumeram urmatoarele: aparitia unor noi oferte de 'soare si nisip' si scaderea cererii; adaptarea greoaie la noile cerinte; dezechilibre intre aprovizionare si cerere; imbatrinirea retelei de hoteluri; deteriorarea raportului calitate pret; stand profesional inadecvat; concentrarea cererii pe anumite sezoane.
In Elvetia se practica un turism de calitate mult superior altor tari, serviciile turistice fiind ireprosabile. Poseda o infrastructura moderna si o retea hoteliera de exceptie ceea ce o face sa fie vizitata de un mare numar de turisti, mai ales in anotimpul rece pentru practicarea sporturilor de iarna.
Turcia se remarca prin investitiile foarte mari din turism: 1799 de unitati turistice cu 278866 paturi si licenta acordata la 356 noi stabilimente cu 65996 paturi (in 1994); intreprinderi complexe cu licenta acordata: 1563 ccu 232516 paturi, iar in 1994 alte licente pentru 119 unitati cu servicii complete cu 1695 paturi; deasemenea aici existind 1523 de agentii de voiaj (274 nou infiintate, care au primit licenta); dezvoltarea numerica a personalului calificat; dezvoltarea superioara a articolelor si serviciilor turisrice menite sa raspunda celor mai sofisticate cereri.
2. Dezvoltarea transporturilor.
Transportul, ca serviciu turistic, reprezinta nu numai posibilitatea de acces la consumul turistic, ci si o componenta importanta a acestuia. El reprezinta prima manifestare a consumului turistic, fiind singura componenta de care nu se poate dispensa turistul in actiunea sa de deplasare spre destinatia turistica. In calitate de componenta a consumului, si deci si a productiei turistice, serviciile de transport sint un element dinamizator al circulatiei turistice interne, dar mai ales internationale, existind intre transporturi si turism o legatura dubla de cauza-efect. Relatiile dintre turism si transport sint atit de strinse, complexe si variate incit se poate spune ca transportul, prin atractivitatea sa, poate crea uneori impulsul de calatorie, deci poate genera turism.
In transporturile turistice internationale, transporturile aeriene joaca un rol de prim ordin prin dinamica lor si mai ales prin perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice internationale. In cadrul pietei mondiale a turismului se poate vorbi despre o subpiata a transporturilor aeriene care uneori depaseste conturul trasat de fluxurile turistice si se manifesta ca o piata paralela, nu intotdeauna complementara pietei turistice. Alaturi de transporturile aeriene, un loc important in cadrul pietei internationale a turismului il ocupa si transporturile rutiere si feroviare ca si cele maritime.
Dezvoltarea transporturilor in Europa este influentata de o serie de factori pozitivi si negativi care difera de la tara la tara .
Austria dispune de o retea feroviara deosebit de dezvoltata, transportul pe calea ferata ocupind un loc important in aceasta tara, cu trenuri internationale speciale, oferind garantii de servicii, confort, rapiditate. Sint dezvoltate in Austria si transporturile rutiere, existind o retea regulata de autobuze foarte confortabile. Ca factor negativ putem mentiona scaderea numerica a liniilor aeriene de transport.
In
Factori pozitivi ai dezvoltarii transporturilor in Croatia sint:introducerea liniilor maritime spre Italia; dezvoltarea trficului rutier spre Dalmatia; optimizarea aeroporturilor si traficului aerian; construirea unui nou aeroport pe insula Brac; refacerea companiei proprii aeriene 'Croatia Airlines' si a altor linii permanente. Factori negativi sint: linii aeriene insuficiente spre Dalmatia; intirzieri in modernizarea traficului rutier spre aceeasi destinatie, Dalmatia.
In Finlanda s-au infintat noi linii aeriene si maritime spre Estonia si s-a dezvoltat calea rutiera 'Via Baltica' din Europa Centrala. Ca factor negativ se poate mentiona capacitatea si traficul maritim mic dinspre Suedia.
In Grecia liberalizarea zborurilor charter dinspre Uniunea Europeana si in interior, ca si optimizarea si extinderea instalatiilor portuare pentru a raspunde cererii tot mai mari din partea fluxurilor turistice sosite via Italia, din cauza razboiului iugoslav, au contribuit la dezvoltarea transporturilor din aceasta tara.
Ca factori pozitivi in Ungaria putem mentiona: construirea sau redeschiderea unor drumuri; deschiderea de noi linii aeriene; crearea de noi puncte de trecere a frontierei; transformarea unor aeroporturi militare in aeroporturi civile; redeschiderea liniei feroviare Budapesta-Plune, iar ca factori negativi: dificultatile de trafic datorate razboiului iugoslav; inchiderea temporara a unor puncte de trecere a frontierei in aceasta regiune.
In Israel asistam la stabilitatea tarifelor in transportul aerian dar si la insuficienta capacitatii de transport in sezoanele aglomerate.
Dezvoltarea transporturilor in Italia este favorizata de devierea traficului greu in zilele de sarbatoare, de tarifele scazute la transportul aerian, de initiativele in domeniul unui transport combinat, de eficienta mai mare in transportul feroviar. Frineaza aceasta dezvoltarea dificultatile de conectare a centrelor mici la reteaua de transporturi, autostrazile scumpe, cresterea tarifului feroviar,eliminarea cartelelor de petrol.
Liechtensteinul este defavorizat de tarifele ieftine practicate cu tarile dezvoltate.
Malta beneficiaza de dezvoltarea unor rute aeriene noi si de imbunatatirea legaturilor maritime cu Sicilia.
In Polonia asistam la modernizarea unor drumuri si puncte de frontiera, in mod special spre Germania, deschiderea unor linii feroviare Eurocity si imbunatatirea comunicatiilor cu principalele centre europene, deschiderea de noi aeroporturi locale internationale dar si cresterea tarifelor aeriene.
Dezvoltarea transporturilor in Romania este asigurata prin achizitionarea unor vagoane, minibusuri si masini moderne ca si a unor avioane performante. La acestea se adauga infiintarea unor curse feroviare Intercity, care asigura strabaterea unor distante relativ mari intre diferite puncte ale tarii intr-un timp mult mai scurt, ca si infiintarea unei noi companii aeriene, Dac-Air. Se mentine in continuare nivelul scazut al calitatii infrastructurii:drumuri, cai ferate, puncte de trecere a frontierei.
In Slovenia asistam la construirea de noi sosele si autostrazi ca si la introducerea unor noi linii aeriene.
Republica Slovaca a cunoscut o dezvoltare a transporturilor corespunzatoare avintului pe care l-a luat turismul aici, concretizata in: legaturi feroviare noi; linii de autobus directe catre marile centre europene; noi legaturi aeriene intre Tatra-Air, Air-Terrex si companiile SLS; legatura fluviala cu Viena; noi puncte de frontiera cu Ungaria si Austria; simplificarea formalitatilor vamale;construirea unor statii de alimentare cu combustibil la standarde europene. Greveaza asupra acestei dezvoltari: inexistenta unei companii aeriene nationale; dezvoltarea insuficienta a autostrazilor si soselelor; un sistem de informare deficient; necesitatea investitiilor pentru transport montan (teleski, funicular).
Factori pozitivi in Spania sint: deschiderea de noi linii aeriene; construirea unei retele feroviare moderne (AVE); extinderea programelor de functionare; competitia intre liniile aeriene nationale, si factori negativi: numarul insuficient de autostrazi; desfiintarea unor linii feroviare; lipsa trenurilor rapide.
3 Activitati promotionale si de marketing
In domeniul activitatii de turism,obiectivul principal al marketingului consta in promovarea activitatii turistice in diferite zone, statiuni sau localitati de interes turistic, in scopul realizarii unei cit mai bune eficiente economice si sociale. Pentru aceasta trebuie sa se poata oferi pe pietele turistice cele mai adecvate, serviciile turistice cele mai potrivite, la momentul oportun, intr-un volum corespunzator posibilitatilor pietelor turistice si la tarife competitive. Ignorarea cerintelor si preferintelor turistilor sau adaptarea lenta la aceste cerinte determina o competitivitate redusa.
Activitatea de marketing urmareste punerea de acord a diferitelor elemente ale produsului turistic cu cererea, in vederea stimularii vinzarilor. Este necesar sa se valorifice produsul turistic in ansamblul sau, si nu de a axa intregul efort pe serviciile de baza (transport, cazare, alimentatie), asa cum se intimpla adesea in practica.
Este deosebit de interesanta o analiza pe tari in ce priveste factorii pozitivi si negativi care influenteaza activitatea promotionala si de marketing a acestora.
In Austria activitatile promotionale si de marketing sint reprezentate de: campaniile promotionale de iarna; jocurile olimpice pentru persoanele cu handicap fizic; cooperarea in domeniul marketingului intre administratia turistica austriaca si agentiile de voiaj din Ungaria.
Bulgaria manifesta grija pentru piata turistica, are calitatea de membru E.T.C. (Comunitatea Turistica Europeana), incurajeaza crearea de asociatii intre agentii turistici si hoteluri, realizeaza statistici turistice destul de numeroase dar insuficiente. Ca factori negativi in domeniul activitatii promotionale mentionam: lipsa unei finantari adecvate pentru toate proiectele; birourile N.T.O. din strainatate nu sint eficiente; rata subventionarii guvernamentale este insuficienta mai ales in conditiile actualei crize economice.
Croatia a declansat o adevarata campanie promotionala si de marketing pentru a atenua efectele razboiului proaspat incheiat concretizata in: prezenta la numeroase tirguri internationale sau la alte intruniri profesionale; organizarea de conferinte de presa; tiparirea si distribuirea unor liste de preturi pentru hoteluri si servicii hoteliere; includerea Croatiei in 'On Line Service State Amadeus' si in serviciul de informare turistica 'Minitel'; campanii de publicitate pe pietele internationale; distribuirea informatiilor turistice la punctele de frontiera; distribuirea unor bilete de invitatie pentru cetatenii autohtoni care traiesc in strainatate, pentru a-si petrece vacanta de vara in tara; publicatii de specialitate.
Cipru dispune de un buget mai mare destinat activitatilor promotionale si intensificarii lor, de deschiderea de noi piete dar si de costuri in crestere si inflatie a surselor de piete, devalorizarea monedelor concurentiale, situatia economica a surselor de piata.
In Finlanda asistam la: o schimbare in evaluarea reala a marcii finlandeze (tarife hoteliere mici), sume mai mari pentru activitatea de marketing alocate de guvern, cresterea atentiei pentru pastrarea calitatii mediului, aparitia unor noi piete in Orientul Indepartat, un interes mai mare al turistilor germani fata de aceasta tara.
Primul loc in topul mondial si european in domeniul turismului, pentru Franta, denota o activitate foarte sustinuta in domeniul activitatilor de marketing.
In Ungaria s-au acreditat noi hoteluri de 5 stele; s-a elaborat un program de creare a unei noi imagini;s-au facut propuneri si oferte concrete in cadrul unor tirguri regionale pe domeniul turistic.
Factori pozitivi ai activitatii promotionale, in Italia sint: o mai apropiata colaborare intre regiuni; integrarea activitatilor promotionale in programele regionale; prezenta unor parteneri privati in activitatile guvernamentale cu caracter regional, iar ca factori negativi: saracia fondurilor destinate activitatilor promotionale; reducerea temporara a personalului ENIT in strainatate.
Malta constituie o permanenta prezenta la tirgurile internationale si alte intruniri cu caracter turistic si organizeaza conferinte cu personal care lucreaza in domeniu.
Polonia a desfasurat numeroase campanii promotionale in Germania, Italia si Franta prezentind la tirgurile internationale oportunitatile de investitie in domeniul turistic. De asemenea, dispune de centre promotionale in strainatate. Exista si factori negativi: cheltuieli guvernamentale promotionale prea mici; schimbarea prea lenta a imaginii de destinatie turistica in tarile vestice.
In Romania s-au inregistrat unele progrese in domeniul activitatii promotionale datorate unei mai mari atentii acordata acesteia, imbunatatirii imaginii politice si turistice a tarii noastre in strainatate (editii speciale in NEWSWEEK si PARIS MATCH), implicarii sporite a agentiilor nou infiintate de turism in activitatile de marketig din strainatate ,stabilitatii politice si sociale, imbunatatirii calitatii serviciilor. Totusi Romania are de suferit din cauza lentei dezvoltari a sectorului privat, bugetului mic pentru marketing si promovare, implicarii inca slabe a agentilor turistici importanti in promovarea calatoriilor in Romania.
Slovenia s-a preocupat de infiintarea unor noi birouri de reprezentare in strinatate si de participarea la tirguri internationale, dar mai trebuie sa lupte cu : lipsa unei imagini fidele si originale in presa straina; fondurile insuficiente pentru promovare.
In Republica Slovaca se pune accentul pe: mentionarea in cataloagele internationale de turism; participari la expozitii si conferinte de presa;
organizarea de programe de marketing cu ajutorul jurnalistilor straini care o viziteaza; crearea unor centre de informare in domeniu. Sint insa, si citiva factori negativi: inexistenta actiunii de promovare la nivel de stat; insuficienta finantare a participarii la tirgurile extra europene.
Spania are numeroase precupari in domeniul marketingului pentru promovarea sporita a unor noi articole si servicii si participarea la numeroase tirguri internationale, preocupari infrinate de posibilitatile private insuficiente, lipsa cooperarii intre sectoarele public si privat.
Elvetia dispune de mai multe mijloace financiare la dispozitia Biroului de Turism National pentru activitati de promovare prin mass-media, incurajeaza clientela trditionala care o pastreaza, in mod constant, ca destinatie de vacanta (Germania, Olanda, Belgia).
Turcia isi desfasoara politica de promovare in domeniul turistic prin gazduirea a numeroase congrese internationale si conventii (Istambul si Antalya), prin participari la tirguri si expozitii, campanii publicitare in mass-media pe 20 de piete importante, prin publicarea si distribuirea de diverse materiale promotionale in 6 limbi de circulatie internationala, invitarea si gazduirea a unor membri mass-media, reprezentanti ai industriei turismului, organizarea in strainatate a numeroase actiuni 'Ziua/Seara Turciei', publicarea de articole si interviuri in presa internationala, organizarea proiectului promotional ECO (Festivalul zapezii, Beysehir,Seydisehir). Intre factorii negativi se afla atacurile teroriste si cresterea cu 3-5% a TVA-ului in serviciile hoteliere, restaurante, cluburi de noapte, cazinouri, discoteci.
