Turismul balnear in romania

TURISMUL BALNEAR IN ROMANIA

Romania are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romanesti in momentul de fata contin "peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie intreaga de resurse minerale unice sau foarte putin raspandite pe plan european: mofetele din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol". Cele mai importante statiuni asigura tratarea afectiunilor reumatice, cardio-vasculare, respiratorii, precum si a numeroase tulburari ale sistemelor digestiv si nervos, tratarea unor probleme dermatologice si ginecologice.

1 Prezentarea potentialul natural si antropic pentru turismul balnear

Existenta resurselor naturale terapeutice pe teritoriul Romaniei a fost factorul principal al amenajarii statiunilor balneare iar diversitatea lor a format de-a lungul timpului oferta turistica balneara romaneasca. In categoria factorilor naturali de cura se regasesc urmatoarele: "- ape minerale si termale, clasificate dupa proprietatile fizico-chimice ale acestora

Tabelul nr 2 CLASIFICAREA APELOR MINERALE SI TERMALE DE PE TERITORIUL ROMANIEI

Sursa Gabriela Tigu, op citita, p 90

-namoluri terapeutice;

Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora. Tratamente cu namoluri se practica in statiunile "Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna."

-gazele terapeutice

In tara noastra, zona Harghita-Caliman este foarte bine cunoscuta pentru emanatiile gazoase numite mofete. Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna sunt statiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat in spatii amenajate."Solfatarele reprezinta emanatii naturale de gaze unde gazul carbonic include si hidrogen sulfurat.In judetele Covasna si Harghita exista emanatii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice in Europa."

-lacuri terapeutice

Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine naturala, iar 27% antropice.Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se impart in trei categorii distincte:lacuri de liman; lacuri de campie;lacuri din masivele de sare. Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol. Lacurile de campie sunt "Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slanic, Ocnele Mari, Cojocna"

-salinele, prin cantitatea mare de aerosoli pe care o contin sunt foarte benefice unor afectiuni respiratorii. Cele mai renumite saline le intalnim la Praid, Slanic Moldova, Targu Ocna, Slanic Prahova.

-plante medicinale, crescute in anumite zone ale tarii care au rol medical dar si cosmetic;

-factori climatici, utilizati in cadrul climatoterapiei; temperatura aerului, volumul de aerosoli, altitudinea, curentii de aer pot contribui la refacerea psihica si fizica a organismului;

Toti acesti factori naturali de cura exista si sunt utilizati in statiunile balneare de pe intreg teritoriul tarii. Acestea se afla in principalele zone naturale ale Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, dar si in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice.

Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale. Se cuvine sa amintim urmatoarele statiuni balneare ale Carpatilor Orientali:Vatra Dornei, Sangeorz Bai, Borsa, Durau, Borsec, Baile Tusnad, Covasna, Lacul Rosu, Slanic-Moldova, Cheia, Slanic Prahova, Sovata. Statiuni balneare de importanta nationala din zona Carpatilor Meridionali sunt : Calimanesti-Caciulata,Baile Olanesti, Baile Govora, Voineasa, Baile Herculane. Statiunile balneare din Carpatii Occidentali si zona Sub-Carpatilor sunt: Geoagiu-Bai,Moneasa, Stana de Vale, Baile Felix si Baile 1 Mai . Alte statiuni situate in zonele de campie sau deal bogate in izvoare minerale cu proprietati terapeutice sunt Lacul Sarat din preajma Brailei si Amara de langa Slobozia.

2 Echipamente si servicii  

1. Structuri de primire

Echipamentele de cazare reprezinta cea mai importanta componenta a unui produs turistic in general datorita faptului ca aceasta asigura satisfacerea unor necesitati fundamentale: odihna si igiena. In ultimul timp, odata cu diversificarea industriei hoteliere, unitatile de cazare indeplinesc si functii de alimentatie, comunicatii, divertisment, informatii, comunicatii, lucru s.a. In momentul de fata "ponderea cazarii reprezinta circa 50 la suta din pachetul de servicii, alimentatia publica 40 la suta, iar serviciile de tratament doar zece la suta." In ceea ce priveste evolutia bazei materiale de cazare, aceasta a evoluat odata cu dezvoltarea turismului balnear in Romania. La inceput existau simple unitati de cazare si alimentatie, pentru ca ulterior sa se ajunga la complexe de mari dimensiuni, realizate conform conceptului "totul sub acelasi acoperis'.

Asa cum se poate observa in tabelul de mai jos, in anul 2003, erau in total 356 unitati de cazare in statiunile balneare, pentru ca 4 ani mai tarziu, in 2007, acestea sa creasca cu cateva zeci, ajungand la 380. Pe parcursul anilor, numarul unitatilor de cazare de 2, 3 si 4 stele a crescut, cele de 1 stea fiind din ce in ce mai putin functionale.

Tabelul nr. 3: STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE IN STATIUNILE BALNEARE, PE CATEGORII DE CLASIFICARE, INTRE ANII 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei-Anuarele statistice ale Romaniei 2003-2007

In privinta camerelor si a locurilor existente in unitatile de cazare din statiunile balneare, acestea au suferit o scadere in randul unitatilor de 1 stea, si o crestere in randul celor de 2, 3 si chiar 4 stele. De aici decurge faptul ca turistii devin din ce in ce mai pretentiosi si mai exigenti in privinta cazarii si a sederii acestora intr-o statiune balneara.

Tabelul nr. 4: NUMARUL DE CAMERE EXISTENTE IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE IN STATIUNILE BALNEARE PE CATEGORII DE CLASIFICARE INTRE ANII 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei-Anuarele statistice ale Romaniei 2003-2007

Tabelul nr 5:NUMARUL DE LOCURI DE CAZARE IN CAMERELE EXISTENTE IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA DIN STATIUNILE BALNEARE PE CATEGORII DE CLASIFICARE INTRE ANII 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei Anuarele statistice ale Romaniei 2003-2007

Per total, capacitatea existenta de cazare in statiunile balneare, este in scadere fata de anii anteriori de la 42189 locuri in anul 2003 la doar 38436 in 2007. Interesul autoritatilor pentru turismul balnear nu mai este la fel de mare, si asta se observa in evolutia pe care o are acesta in Romania in ultimii ani. Cele mai multe locuri de cazare in anul 2007 au fost inregistrate pe litoral( 41,2 %), urmate de municipiile de judet (19%,) alte localitati turistice(14.1 %),statiuni balneare(13, 5)%, statiuni montane (11, 1%), si Delta dunarii cu 1,1%.

Tabelul nr 6: Sursa:Capacitatea de cazare turistica existenta la 31 iulie 2007

Ponderea locurilor de cazare in statiunile balneare a fost in 2006 de 13, 7 % in procente fata de totalul locurilor din zonele turistice ale Romaniei. Aceasta pondere este in continua scadere: astfel in anul 2002 era de 15, 7%, in 2003 de 15, 4%, in 2004 de 14, 8% iar in 2005 de 13, 8.

In ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica in functiune, aceasta a evoluat intr-un ritm descendent, de la 1140757 locuri-zile in anul 2004 la 10520630 locuri-zile in anul 2007. Se poate observa ca in prezent, ponderea cea mai mare o detin tot hotelurile, urmate de vilele turistice si pensiunile turistice urbane. In trecut, campingurile si taberele de copii aveau o pondere ridicata, aceasta scazand foarte mult in ultimii ani. In schimb a crescut numarul hotelurilor pentru tineret, al pensiunilor turistice rurale si al casutelor de vacanta.

Tabelul nr 7:CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA IN STATIUNILE BALNEARE, PE ANII 2003-2007

Locuri-Zile

Sursa:Institutul National de Statistica al Romaniei-Anuarele statistice ale Romaniei 2003-2007

Si in tabelul de mai jos se observa astfel ca hotelul a ramas tipul de unitate de cazare preferat de catre turisti in statiunile balneare, acesta capatand pe zi ce trece ponderi din ce in ce mai semnifictive in detrimentul celorlalte forme de cazare( de la 55,9% in anul 2003 la la 57,4 % in ultimul an). In urma hotelului, vilele turistice , popasurile si motelurile sunt frecventate cel mai des de catre turisti. Casutele de vacanta cu 12, 8%, pensiunile turistice urbane si rurale cu 21, 1% si respectiv 17,5% sau cabanele cu 15,4 % detin ponderile cele mai mici in petrecerea unui sejur intr-o statiune balneara. In ciuda acestui fapt pensiunile turistice urbane si cabanele au cunoscut o crestere evidenta fata de anul 2006 de la 0% si 6,7% la 21,1% si respectiv 15,4% in 2007. Daca in 2003, hotelurile pentru tineret nu erau frecventate, acum acestea au un indice de utilizare de 34,7%.

Tabelul nr:8:INDICI DE UTILIZARE NETA A LOCURILOR DE CAZARE TURISTICA PE TIPURI DE

STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE CAZARE PE ANII 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei -Anuarele statistice ale Romaniei 2003-2007

1. Structuri de alimentatie

In statiunile si localitatile balneare din tara noastra, alimentatia imbraca toate formele specifice acestui sector, de la restaurante si restaurante pensiune, la baruri, autoserviri, bufete, cofetarii si patiserii. Acestea sunt fie integrate in unitatile de cazare turistica, fie sunt autonome. In ultimii ani, tendinta celor mai multe unitati de cazare( hotelurile, vilele si pensiunile in special) a fost incorporarea unitatilor de alimentatie in incinta acestora, oferind un pachet turistic complet.

2 Structuri de tratament

Bazele de tratament reprezinta elementul principal in realizarea tratamentului sau curei balneare. In cadrul acestora sunt utilizati in scopuri terapeutice diferiti factori naturali precum ape minerale, namoluri terapeutice, gaze terapeutice, asociati cu diferite proceduri ca kinetoterapie, fitness, masaje, terapia cailor respiratorii, aerosolarii, s a m d.

In ceea ce priveste baza de tratament din tara noastra, aceasta dispune in prezent de o "capacitate de peste 1100000 de pacienti pe an, in statiunile de interes international putandu-se efectua aproximativ 95.000 de proceduri din care 48000 proceduri majore". Corespunzator modului de efectuare al tratamentului, se disting: structuri de tratament atat in cura interna, prin crenoterapie, (Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Sangeorz-Bai, Slanic Moldova, Buzias) si aerosoli dar si in cura externa prin, kinetoterapie, gimnastica medicala, bai, mofete si impachetari cu namol. O componenta deosebit de importanta a structurilor de tratament constituie aparatura medicala, care influenteaza in buna masura aprecierea turistilor asupra serviciilor medicale prestate in statiunile balneoclimaterice.

In privinta procedurilor si tratamentelor, acestea se regasesc sub forme diverse in statiunile balneo-climaterice si sunt efectuate prin intermediul unor instalatii pentru:

-bai calde sau reci cu ape din izvoarele termale sau din lacuri in statiunile: Amara, Bazna, Borsec, Buzias, Slanic Prahova, Sovata ;

-aplicatii de namol prezente in : Amara, Bazna, Covasna, Govora, Sarata Monteoru, Sangeorz, Slanic Prahova, Sovata, Vatra Dornei ;

electro si hidroterapie prezente in toate statiunile ;

-inhaloterapie prezenta in statiunile: Buzias, Covasna, Slanic Moldova, etc;

-kinetoterapie prezenta in statiunile: Buzias, Calimanesti, Caciulata, Govora, Baile Herculane,

-bazinele deschise cu ape minerale termale (Geoagiu Bai, Baile Felix, Baile Herculane)

-curele subterane pentru asm in salinele si strandurile unde se pot face bai reci si aeroterapie (Tusnad, Sovata, Sarata Monteoru, Pucioasa).

-cure gerovital in Amara, Baile Felix, Eforie, Baile Herculane, Mangalia, Saturn

-cure antistres in Amara, Baile Felix, Baile Herculane, Mangalia, Pucioasa, Saturn

-fitness la Amara, Eforie Nord, Mangalia, Ocna Sugatag, Puciasa

-masaj la Amara, Baile Felix, Lacul Sarat, Pucioasa, Baile Herculane

-tehnica reiki in Covasna

-acupunctura la Baile Herculane

Cele peste 160 de statiuni balneare ofera ingrijiri medicale sub asistenta unor cadre specializate.Principalele recomandari terapeutice pentru fiecare statiune sunt prezentate in tabelul de mai jos :

Tabelul nr 9 : RECOMANDARI TERAPEUTICE IN STATIUNI BALNEARE

Sursa: Teleki Nicolae, Munteanu Laviniu, Bibicioiu Sorin, Romania Balneara, Editata de O.P.T.B.R., Bucuresti, 2004

Din nefericire, lipsa investitiilor din ultimii 20 de ani a facut ca o parte din centrele de tratament sa devina necorespunzatoare. In unele statiuni acestea sunt uzate, neingrijite, deteriorate sau chiar inchise. Aceste probleme ridica mari semne de ingrijorare privind evolutia turismului balnear romanesc si principiile de dezvoltare ale acestuia.

3. Structuri de agrement

Alaturi de cazare, alimentatie si tratament, agrementul este o componenta importanta a ofertei balneoturistice, determinanta pentru cresterea gradului de atractivitate in zona turistica. Din pacate atat in statiunile balneoturistice, dotarile de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt in marea lor majoritate corespunzatoare.

In statiunile balneo-climaterice baza de agrement este orientata pe: mijloace si echipamente de agrement sportiv de tipul bazinelor de inot termale neacoperite, a piscinelor acoperite, terenuri de sport, complexe de fitness, saune, amenajarea domeniului schiabil., mijloace destinate distractiei: cluburi de agrement, cazinouri, sali de jocuri mecanice, parcuri de distractie, cinematografe, cultural artistice etc.

Un sondaj privind preferintele turistilor in Sovata pentru diverse forme de agrement a reliefat ca 22,1 % dintre turistii romani chestionati prefera practicarea unor sporturi in aer liber, 19, 6 % isi doresc organizarea de drumetii si excursii in imprejurimi, 12,5 % sunt atrasi de jocurile mecanice si plimbarile cu minicarul, 23 % sunt interesati de vizionarea unor spectacole. In privinta turistilor straini, acestia prefera plimbarile de agrement( 39%), excursii in imprejurimi (21, 7%), serile distractive in restaurant( 19,6%), practicarea sporturilor(15%).

4.Infrastructura

Transportul aerian, reteaua de drumuri si caile ferate ce permit accesul in statiune cu mijloace diferite de transport, structurile de tratament, cazare, alimentatie si zonele de promenada, depind in mare masura de nivelul de dezvoltare economica a zonei in care se afla statiunea si de incadrarea statiunii in cadrul celor de interes national, local sau zonal. Infrastructura reprezinta una din cele mai mari probleme cu care se confrunta turismul romanesc in general.

Agentia Nationala de Turism a decis ca pana in 2008 sa aloce aproape 90 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii din statiunile de tratament balnear (utilitati, parcuri, iluminat public etc). Banii vor fi alocati catre consiliile judetene. Asadar, pentru relansarea acestor obiective pe "soseaua" turismului romanesc, vor fi necesare finantari atat din partea privatilor (in hoteluri), cat si din partea statului (in infrastructura).

3 Circulatia turistica

Turismul balnear romanesc a cunoscut de-a lungul anilor o evolutie oscilanta, determinata de schimbari economice, sociale dar si politice. Situatia acestuia s-a produs diferit de la an la an dupa cum este prezentata in urmatorul tabel:

Cu toate ca situatia turismului balnear nu este una foarte buna, turistii romani prefera inca sa vina la tratamente in statiunile romanesti, numarul acestora crescand usor de la 674 mii in 2003 pana la 742 mii in 2007. Ponderea turistilor straini in numarul de sosiri este evident mult mai mica decat cea a turistilor romani, insa acestia pastreaza totusi un ritm constant in totalul sosirilor.

Tabelul nr 10: NUMARUL TOTAL DE SOSIRI IN STATIUNILE BALNEARE IN PERIOADA 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica -Anuarele statistice ale Romaniei pe anii 2003-2007

Tabelul nr 12: NUMARUL TOTAL DE INNOPTARI IN STATIUNILE BALNEARE IN PERIOADA 2003-2007

Sursa: Institutul National de Statistica -Anuarele statistice ale Romaniei pe anii 2003-2007

Tabelul nr 13 -Sursa:Institutul National de Statistica -Anuarele statistice ale Romaniei pe anii 2002-2006

In procente fata de total, dupa principalele zone turistice ale Romaniei,in anul 2007, numarul total de innoptari a avut o pondere de 26, 4%, fata de anul 2003 cu 32, 7%, 2004 cu 30%, 2005 cu 28,9 %, si 2006 cu 28, 7%. Se observa astfel o usoara scadere de la an la an. Cele mai multe innoptari in anul 2007 au fost inregistrate in municipiile de judet( 32%), urmate de litoral cu 19,7%, statiunile balneare cu 26, 4%, statiunile montane cu 10, 8%, alte localitati turistice cu 10, 4% si Delta dunarii cu 0, 7%.

In privinta sederii turistilor in statiunile balneo-climaterice, turistii romani sunt cei care detin ponderea cea mai importanta. Din 2003, durata medie a sederii a scazut de la cifra de 8,9 la 7, 5 in 2007. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul turistilor straini veniti: daca acestia in 2003 isi petreceau in medie 4,2 zile in 2007 au preferat sa stea in medie 4, 3 zile.

Tabelul nr 12 : DURATA MEDIE A SEJURULUI IN STATIUNILE BALNEARE IN PERIOADA 2003-2007

Sursa : Institutul National de Statistica-Anuarele statistice ale Romaniei pe anii 2003-2007

4 Preocupari

Turismul balnear pare in cel mai mare declin in prezent, desi reprezinta o alternativa pentru sanatate. El se adreseaza nu numai celor cu probleme de sanatate, ci, tot mai mult, celor activi, prinsi in vartejul agitat al vietii. Pentru refacerea organismului, combaterea stresului si mentinerea unui tonus pozitiv, practicarea unui turism de prevenire a bolilor si de refacere a organismului in statiuni balneoclimaterice este nu doar o recomandare, ci si o necesitate.

Reprezentantii patronatelor din domeniul balnear sunt extrem de nemultumiti de  investitiile facute in acest domeniu. Foarte multe baze de tratament din statiunile balneare nu au mai avut nici un fel de imbunatatire din 1980, in schimb 'au fost modernizate doar statiunile care s-au privatizat, cum ar fi Herculane, Felix, Tusnad, Buzias" Pana acum turismul balnear a fost sustinut prin sindicate si prin casele de pensii, pe bani putini si subventionat. Incepand cu acest an, subventiile vor fi eliminate, iar turismul sindical urmand sa scada, pentru ca nu este incurajat in Uniunea Europeana." In extrasezon, pana anul acesta, circa 75-89% dintre turisti veneau prin sindicate si prin casele de pensii, iar in plin sezon, respectiv iarna si vara, aproximativ 50%"

Turismul balnear romanesc si autoritatile in domeniu trebuie sa rezolve punctele slabe fara de care oferta turistical nu va putea fi foarte curand competitiva fata de oferte similare din tarile UE. Aspectele negative ale turismului balnear sunt, tn primul rand, infrastructura, apoi promovarea care in momentul de fata se face numai prin autoritatea de resort, iar clasicul 'Hai la bai' nu va mai fi in masura sa ne aduca clienti. Parteneriatele public-privat nu functioneaza deocamdata, iar personalul este imbatranit.Ca puncte tari ale turismului balnear romanesc raman factorul natural, valoarea istorica si valoarea actului medical.        

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, centrele de tratament sunt obligate sa investeasca masiv, astfel incat sa nu mai existe clasificari de o stea sau doua stele la nici un hotel din statiune. Statiunile de tratament vor beneficia de fonduri nerambursabile. Finantarile vor putea fi accesate prin doua programe operationale. 'Primul urmareste accelerarea cresterii economice a tuturor regiunilor, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate. Valoarea fondurilor totale din acest program ajunge la 578 de milioane de euro .Al doilea program, "Cresterea competitivitatii economice", dispune de 131 de milioane de euro pentru perioada 2007 - 2013." Integrarea ii va obliga pe patronii hotelurilor din statiunile balneare sa-si regandeasca planurile de afaceri. Daca pana acum s-a profitat de faptul ca turistii veneau cu bilete subventionate de stat, dupa 1 ianuarie 2007, acest lucru nu mai este valabil, din simplul motiv ca statul nu va mai acorda subventii.

O noua tendinta este de schimbare a conceptului activitatii de turism balnear prin noile concepte de spa si wellness. Se incearca renuntarea abordarii clasice a utilizarii infrastructurii si a organizarii activitatii, dedicata initial aproape exclusiv varstei a treia, prin mutarea accentului catre o alta categorie sociala, cea a populatiei active. Deplasarea interesului spre intretinerea si mentinerea societatii populatiei active, pentru prevenirea imbolnavirilor si reducerea cheltuielilor asigurarilor de turism.

* *

Statiunile balneoclimaterice autohtone se pregatesc pentru a oferi turistilor programe cat mai variate, modernizandu-si baza materiala specifica, investind in pregatirea personalului si diversificarea modalitatilor de agrement. Asta, pentru ca 40% din resursele balneare ale Europei, din apele minerale ale batranului continent, se gasesc la noi in tara.

Investitiile facute pana acum, indreptate atat spre infrastructura mare - hoteluri, restaurante, baza de tratament, cat si spre modernizari sau achizitii noi de aparatura si echipamente, precum si spre un domeniu foarte important si anume pregatirea personalului au fost greoaie si insufieciente, fapt care a condus la un declin al turismului balnear romanesc.

Cu toate acestea, exista inca un puternic segment de turisti spre care se concentreaza toata oferta balneara si anume persoanele de varsta a treia. Insa, tendintele moderne, de fractionare a concediului in vacante mai scurte, cu un continut puternic de destindere si refacere, programele de Wellness, au condus la prefigurarea unei cereri a populatiei de toate varstele, doritoare de refacere fizica dar si psihica, de prevenire a imbolnavirilor sau de tratare a unor boli.