Previziuni asupra turismului regional

Previziuni asupra turismului regional

1.Cresteri prevazute si confirmate pentru sosirile din anul 1994.

OMT a coordonat o activitate cercetare a 'Tendintelor turismului in 1994 si previziuni in 1995'. Raspunsuri la aceasta tema s-au primit de la cele mai importante piete turistice europene. S-a cerut prezentarea unor previziuni de crestere a numarului de sosiri si sejururi in 1995 si clasificarea acestor tendinte pe urmatoarele categorii:

a) crestere puternica;

b) crestere moderata (medie);

c) stagnare;

d) descrestere moderata;

e) descrestere puternica;

Rezultatele sunt prezentate in Anexa,(tabelul nr. 7).

Principala cauza a ratei relativ scazute de crestere trebuie privita prin prisma volumului mare de activitate turistica inspre si dinspre Europa.

Un procent de crestere reprezinta aproximativ trei milioane de sosiri in Europa sau de excursii extraeuropene. Un procent din cresterea turismului in regiunile cu rata inalta de crestere (ca previziune) ar insemna un numar relativ mic de sosiri.

2. Previziunile ratelor de crestere a sosirilor si sejururilor.

Statele central-europene prevad o crestere moderata concretizata intr-un interes mai mare pentru vacante scurte si vizite de o zi.

Europa de Sud inregistreaza o crestere accentuata reprezentata mai ales de Spania care urca pe locul al doilea in topul mondial al sosirilor, dar si de Croatia si Slovenia aflate in plina afirmare in domeniul turistic. In celelalte tari ale Europei de Sud se prevede o crestere moderata de sosiri si sejururi.

In Europa de Vest, Austria si Elvetia inregistreaza scaderi moderate la sosiri si sejururi in timp ce Franta si Germania nu asteapta schimbari importante.

Europa Est-Mediteraneana prevede o crestere moderata la sosiri si sejururi, singura care ar putea incalca aceste previziuni fiind Turcia, o tara nesigura datorita terorismului.

In Europa de Nord, Finlanda raporteaza o crestere puternica a sejururilor. Alte date despre zona nordica nu sunt disponobile, totusi se poate estima o crestere mergind de la moderata spre puternica, reflectind atractia exercitata de mediul nepoluat si de politica turistica abila.

3. Previziuni de crestere pentru pietele emitente.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite in principal chiar de tarile europene care detin o pondere de 70% din sosirile turistice in 1994.

Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta a aceleiasi regiuni.

In urma unor studii efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), asupra sosirilor sub aspectul originii fluxului turistic a reiesit ca Orientul Indepartat a furnizat cele mai optimiste estimari comparativ cu statele europene cu piete saturate, competitia dura si crestere economica relativ lenta.

Europa Centrala si de Est inregistreaza o crestere puternica, avind ca origine statele vestice (Germania, Franta, Austria). Calatoriile lungi din SUA sunt asteptate sa se inmulteasca.Turismul intra-est-european se estimeaza ca va stagna. Germania, Franta si Olanda sunt estimate ca piete de origine in extindere.Turistii din Japonia vor avea o mica crestere numerica pentru destinatiile europene traditionale.

4. Principalii factori cu care se confrunta cresterea turismului in 199

Nivelul mai ridicat al activitatii turistice in 1994-1995 valabil pentru majoritatea statelor europene s-a datorat iesirii din recesiunea anilor anteriori si stabilizarii economice.

Cercetarea prezenta a inclus si intrebarea cu privire la cele mai importante nevoi cu care se va confrunta turismul european in 1995 prezentate in Anexa, tabel nr.9.

Principalele probleme care rezulta in urma analizarii raspunsurilor la aceasta intrebare sunt:

- un climat mai competitiv din care sa rezulte contributii sporite la acapararea unor piete;

- infrastructura turismului este supusa presiunii perioadelor de aglomerare sau chiar deteriorarii in cazul scaderii cererii;

- schimbari in deprinderile si preferintele consumatorilor care necesita o atentie deosebita din partea agentiilor turistici;

- fragmentarea, farimitarea industriei turismului conduce la scaderea cooperarii intre diversele sectoare ale turismului;

- Cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a rezidentilor si a nonrezidentilor;

- Imbunatatirea imaginii globale, in mod special a statelor central si est-europene;

- degradarea raportului calitate pret la diferite destinatii din Sudul Europei;

- lipsa fondurilor adecvate pentru promovare si marketing;

Tendinte de crestere pentru anul 2000 si dupa.

Previziunile privind dezvoltarea turismului pe 10-20 de ani are drept cuvint cheie cresterea. Toate fortele care actioneaza in acest sector vizeaza acest scop.

Analiza privind evolutia viitoare a turismului trebuie sa se sprijine pe studierea structurilor cererii si ofertei existente si pe studierea prospectiva a evolutiei previzibile a fluxurilor in raport cu analizele prospective ale economiei mondiale.

Evolutia viitoare a cererii turistice internationale va depinde de factorii economici generali si de factorii specifici sectorului turistic.

Dintre factorii generali pot fi mentionati:

- cresterea economica, care determina in mare parte locurile de munca si veniturile;

- cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a rezidentilor si nonrezidentilor;

- repartitia care determina evolutia puterii de cumparare a clientilor;

Intre cresterea economica si cresterea turismului international exista o corelatie care poate fi explicata, pe de o parte, prin influenta cresterii asupra locurilor de munca, pe de alta parte, prin influenta creserii asipra veniturilor in special salariale. O crestere economica insuficienta poate avea o influenta negativa asupra cererii turistice.

Evolutia cursului de schimb valutar are consecinte din ce in ce mai importante asupra pietei internationale a turismului. Din 1976 si de la instaurarea oficiala a sistemului monetar international (SMI) al ratelor de schimb flotante, nu mai exista limita in variatiile lor. Intr-adevar, ratele de schimb nu mai sunt supuse numai deciziilor guvernelor, ci rezulta din functionarea pietei schimburilor valutare.Aceasta transformare a SMI a condus la o profunda rasturnare a raporturilor de schimb.

Perioada 1989-1993 poate fi clasificata printre cele in care variatiile cursurilor de schimb au avut cea mai mare importanta asupra turismului intrnational prin scaderea dolarului si scaderea numarului turistilor americani.

Deoarece nu se poate prevedea evolutia viitoare a ratelor de schimb nu se stie exact influenta sa viitoare asupra turismului international.

Politicile de repartitie a Produsului National Brut au fost profund modificate de la accentuarea crizei economice incepind cu 1991, in consecinta aceasta politica are tendinta de a privilegia investitiile intreprinderilor, in dauna consumului familiilor, fie ca bunuri de durata, sau de servicii, in special turistice.

In aceste conditii, una din datele de baza privind viitorul imediat al pietei internationale a turismului este faptul ca, in afara unei rasturnari imprevizibile de tendinte nu trebuie sa ne asteptam la un nou val de turism de masa care ar rezulta dintr-o redistribuire a puterii de cumparare in profitul familiilor. Se prevede mai degraba o mai mare selectare a cererii turistice care rezulta, pentru consumatori, din necesitatea de a efectua alegeri bugetare, inclusiv a cheltuielilor turistice.

Efectele celor trei principale variabile macro-economice: rata de crestere, rata de schimb si repartitie -se completeaza deci pentru a orienta viitorul cererii turistice catre o limitare cantitativa si necesitatea unei reinnoiri calitative.

La fel se intimpla si cind se analizeaza factorii pur turistici ai acestei cereri si anume:

- marimea duratei si numarul de vacante;

- preturile produselor turistice;

- dereglementarea transportului aerian;

Marimea duratei si numarul de vacante este unul din factorii esentiali ai evolutiei cererii turistice. Vacante mai numeroase, dar si mai scurte si repartizate pe cvasi-totalitatea anului, in mod inegal, bineinteles, impun necesitatea de a adapta produsele turistice la aceasta noua cerere. Rezulta o modificare a perioadelor si a caracteristicilor de extra-sezon si sezon mediu. Preturile produselor turistice trebuie adaptate la noua cerere turistica, mai ales pentru sejururi scurte.

Dereglementarea transporturilor aeriene, cu scaderea preturilor pe care o provoaca, influenteaza cererea turistica creind o concurenta intre destinatii apropiate si departate, de exemplu intre statiunile de ski din Europa si plajele Africii sau ale Marii Caraibilor.

Aceasta evolutie a avut consecinte importante pentru turismul intra-european prin initiativele luate de Comunitatea Europeana, mai ales pentru a liberaliza transportul aerian in Europa in perioada 1991-199

Fata de aceste evolutii, care determina viitorul cererii turistice, oferta turistica trebuie sa se adapteze si sa propuna produse care sa corespunda noilor necesitati ale cererii.

Viitorul ofertei turistice internationale, si deci a sectorului profesional al turismului, va depinde de facultatea sa de a raspunde exigentelor noilor dificultati ale cererii, adica posibilitatii sale de a inova si de a permite adaptarea ofertei la cerere in patru domenii principale: produsele turistice; cazarea; transporturile; formarea si gestiunea.

Adaptarea ofertei turistice la o cerere mai selectiva presupune crearea si valorificarea a numeroase produse noi.

Multe dintre ele vor corespunde trecerii mentionate de Gilbert Trigano, care spune ca 'turismul evolueaza de la civilizatia lui <<a avea>> la civilizatia lui <<a fi>>, adica de la cantitativ la calitativ. Nu exista nici o indoiala ca tarile europene dispun de foarte numeroase atuuri pentru a reusi trecerea.

Diversificarea foarte mare a patrimoniului cultural, arheologic, artistic, asociata cu bogatiile naturale, mai ales litoralul, constituie un avantaj foarte important. Pentru a deveni determinant e necesara stabilirea unei strategii de valorificare sistematica, creind produse turistice specifice ce corespund cererii: turismul de week-end si de 'mici vacante'; turismul de afaceri; turismul cultural; turismul virstei a treia; 'turismul de sanatate' si 'repunere in forma' etc.

In domeniul cazarii, evolutia ofertei turistice va fi cea mai rapida si cea mai profunda, atit in individual, cit si in colectiv.

In ce priveste domeniul cazarii individuale, evolutia actuala a cererii turistice se refera tot mai mult la hoteluri moderne, usor accesibile, la preturi avantajoase. Fata de aceasta cerere crescinda, numeroase lanturi hoteliere, mai ales in Franta, au creat noi produse hoteliere axate pe imbunatatirea comfortului, avind in contrapartida o crester puternica a productivitatii, obtinuta printr-o diminuare a suprafetelor utilizate si printr-o reducere de personal. Acestea vor asigura o crestere a rentabilitatii, o adecvare a ofertei la cerere si o puternica progresie a acestor noi hoteluri in detrimentul hotelariei traditionale.

Pentru cazarea colectiva, trebuie sa se raspunda la cererea de loisir integrat: cazare, restaurant, sporturi, jocuri, animatie, dupa caz in cadrul turismului lucrativ sau al turismului social.

Transporturile aeriene, si transportul rutier au si vor avea influenta asupra turismului international. Punerea in exploatare a noi avioane va permite atragerea de clientela, si mai ales, largirea cererii, favorizind venirea turistilor ce provin din orase mijlocii si regiuni mai indepartate. Aceasta adaptare a ofertei de transport trebuie sa permita o mai buna utilizare a posibilitatilor oferite prin extinderea duratei sezonului turistic.

Pentru transporturile rutiere, ameliorarea calitatii si confortului autocarelor, asociata cu extinderea retelei de autostrazi in Europa, permite multiplicarea produselor destinate mai ales tinerilor si 'virstei a treia', indeosebi pentru operatorii care vor putea sa se doteze cu echipamentele cele mai adecvate, sa ofere tarife competitive si servicii de marketing eficace.

Scaderea pretului petrolului deci si a carburantilor lichizi poate contribui la cresterea sensibila a fluxurilor turistice intra-europene, mai ales daca tarifele autostrazilor sunt stabile sau daca s-ar stabili gratuitatea.

Daca Europa ar adopta metoda canadiana a suprimarii taxelor de trecere de indata ce investitia a fost amortizata, turismul intra-european ar cunoaste o dezvoltare importanta. Traficul rutier intra-european va fi considerabil facilitat din momentul in care se va generaliza utilizarea cartilor de plata straine, admise in marea majoritate a unitatilor comerciale si prestatoare de servicii.

In ce priveste formarea profesionala, aceasta trebuie sa fie adaptata noilor exigente a meseriilor din turism, cu trei obiective principale:

- formarea tehnica, mai ales plecind de la scolile hoteliere si de turism, care integreaza ansamblul noilor tehnologii si echipamente, ce nu inceteaza sa se modifice uneori radical;

- formarea in domeniul gestiunii, prin utilizarea sistemelor informatice in activitatile turistice;

- formarea superioara de inalt nivel, destinata sa aduca sectorului turistic cadrele de conducere cu inalta calificare care-i sunt indispensabile.

Revenind la perspectivele turismului mondial si regional pentru perioada 1990-2010, conform studiului O.M.T., rezulta ca vom asista la o crestere a sosirilor pina la 661milioane pe an la nivelul anilor 2000 si in conditiile unei rate de crestere de 3,5% pe an in prima decada a secolului 21 se vor inregistra 937milioane sosiri in anul 2010. Astfel nivelul sosirilor se va dubla intre 1990-2010.

Europa va continua sa fie cea mai apreciata destinatie turistica cu un numar de 476miloane de sosiri turisti pentru anul 2010, cu 192milioane mai mult decit in 1990.

Tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane)

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

Cresterea preconizata pentru diferitele subregiuni europene are in vedere calatoriile lungi in Europa Centrala si de Est si in Europa Mediteraneana (pornind de la nivele scazute), calatoriile lungi in Europa de Sud, excursii intraregionale in regiunea Mediteranei, calatoriile lungi spre Europa de Vest si intraregionale catre Sud si Europa Centrala.

Nordul Europei va avea cea mai lenta rata de crestere in turismul local cu destinatie indepartata si intraregional.

Europa -tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane)

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

S-au exprimat si indoieli cu privire la posibilitatea atingerii acestor rate de crestere date fiind conditiile concrete ale recesiunii pe piata turistica in deceniul '90 si a necesitatii unor investitii considerabile care sa contribuie la sporirea sosirilor.

In prima jumatate a anilor '90 rata medie de crestere (1990-1995) a fost de 2,2%.

Europa va trebui sa faca fata in perioada urmatoare concurentei ''noilor tari turistice'', inspecial a noilor tari industrializate din Asia: Hong- Kong, Singapore, Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud, care conform previziunilor vor inregistra o dezvoltare accentuata, dublindu-si numarul de sosiri in anul 2000.

Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene limitindu-se la un turism intra-regional european de apropiere.

In acest caz tarile europene risca sa reprezinte dupa anul 2000, trecutul turismului international, in timp ce tarile din Asia de Sud-Est, Pacific si Marea Caraibelor sa reprezinte noile piete in curs de dezvoltare.

Doua obiective principale sint deosebit de importante pentru a permite tarilor Europei sa-si pastreze si poate sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea si productivitatea.

Procentajul sosirilor intra-regionale

19902000 2010

Cea mai inalta medie de crestere a activitatii economice in Asia de Est si Pacific este prevazuta sa produca o crestere a calatoriilor intraregionale mai mare ca oriunde.

Daca vom analiza procentajul sosirilor in cele sase regiuni ale lumii pina in anul 2010 vom observa ca intervin schimbari semnificative

Turism international

Perspective regionale si globale 1990-2010

Rata medie

TaraSosiri de turisti anuala deCote globale (%)

(milioane)crestere (%)

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

Europa cu volumul sau mare de trafic international va ramine cea mai importanta regiune, dar contributia sa la turismul international este preconizata sa scada de la 62% in 1990 la 51% in 2010.

Celelalte zone ale lumii isi vor pastra contributia la turismul international aproximativ la acelasi nivel cu exceptia Asiei de Est care va inregistra un salt spectaculos de la 11% in 1990 la 20% in 2010.

Statistica studiului trebuie tradusa in termeni de strategii si programe. Indiferent de natura publica sau privata a unui sector, informatia statistica este utila numai folosita in imbunatatirea produselor, serviciilor, modalitatilor de activitate, pentru a anticipa nevoile consumatorului si a obtine profit.

Acest proces presupune oportunitati si obstacole deopotriva, dar nu probleme.

Obstacole:

-rate mai mici de crestere;

-competitie intensa;

-mai mare constientizare a problemelor turismului;

-tehnologii de coordonare a pietelor;

-cresterea factorului global, dominanta multinationala;

-barierele politice;

-limite ale infrastructurilor si facilitatilor;

-dezvoltarea si innoirea transportului aerian;

-pregatirea resurselor umane;

-cerinta pentru valoare si calitate.

Concluzii

Turismul european in contextul actualei evolutii economice

Desi turismul international si-a continuat global progresia, el a intrat intr-o perioada marcata de multe incertitudini. Dinamismul actual al turismului ramine fragil, efectele mecanismelor economice, in special monetare necesitind intotdeauna un termen de reactie de circa 6 luni. In aceste conditii, viittorul pietei europene a turismului depinde tot mai mult de factorii calitativi.

Fata de cresterea limitata a acestei piete a turismului, este din ce in ce mai necesar sa se dezvolte: o mai buna adaptare a produselor pietei; turismul de afaceri (congrese, voiaje stimulente, simpozioane, etc.); turismul sportiv si cultural (manifestari sportive, produse noi); turismul de sejururi scurte (mai ales week-end); turismul virstei a treia, printr-o adaptare nediscriminatorie a produselor oferite; turismul de sanatate. De asemenea, este necesar sa se promoveze caracterizarea dezvoltarii turismului prin calitate, competitivitate si originalitate.

Pentru a asigura dezvoltarea durabila a turismului european, este tot mai necesar sa se adopte programe economice, destinate a constitui veritabile filiere de turism in cea mai mare parte a tarillor industrializate si in curs de dezvoltare.

Trei axe principale de dezvoltare pot fi degajate din analiza actuala a sectorului turistic si din perspectivele de dezvoltare internationale, pentru sectorul turismului international:

-urmarirea unui raport calitate-pret competitiv si deci, a unor mai bune productivitati;

-diversificarea produselor turistice;

-multiplicarea efectelor de antren.

Dezvoltarea unei veritabile 'filiere a turismului' presupune ca produsele turistice sa prezinte avantaje comparative in termeni de competitivitate si de raport calitate-pret. Cea mai mare parte a tarilor dispun, intr-adevar, de dotari factoriale, in resurse turistice naturale, deosebit de importante. Totusi, punerea in valoare a acestor resurse naturale nu permite, in multe cazuri, sa se degaje

avantaje comparative suficiente; astfel ca oferta tarilor traditionale turistice suporta din ce in ce mai mult concurenta 'noilor tari turistice', in special a noilor tari industrializate din Asia: Singapore, Hong Kong, Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud. Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene limitindu-se la un turism intra-regional european de apropiere: francezi, belgieni, italieni, elvetieni, germani in Spania sau belgieni,britanici,germani si italieni in Franta.In acest caz, tarile europene risca sa reprezinte, dupa anul 2000, trecutul turismului international, in timp ce tarile din Asia de Sud-Est, din Pacific si din Marea Caraibelor sa reprezinte noile piete in curs de dezvoltare. Doua obiective sint deosebit de importante pentru a permite tarilor Europei sa-si pastreze si,poate, sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea si productivitatea.

Industria turistica este o industrie de manopera si in acelasi timp, o industrie grea. Foarte adesea eforturile de investitie in sectorul turistic nu au fost suficiente. Este cazul numeroaselor regiuni de litoral din Franta, Spania, Italia,insulele grecesti. Rezulta o imbatrinire prematura a unitatilor de cazare, hoteliere, si imposibilitatea de a stabili masuri de reabilitare si de renovare.Ameliorarea calitatii infrastructurilor de primire si cazare presupune stabilirea unei politici active pentru:

-incurajarea investitiilor de calitate, atit din punctul de vedere al constructiei, cit si al continutului cultural al proiectelor de urbanism;

-favorizarea formarii profesionale pe ansamblu de factori de turism;

-stabilirea de montaje financiare adaptate.

Urmarirea unei calitati superioare a produselor si infrastructurilor turistice nu trebuie sa provoace o diminuare a competitivitatii internationale. Pentru aceasta, cresterea productivitatii intreprinderilor turistice este indispensabila. Acceste cresteri de productivitate sint posibile, ele depinzind de introducerea de noi tehnologii. Acesta este cazul hotelariei, cu implantarea de noi lanturi de 2 sau 3 stele.

Lanturile hoteliere, a caror dezvoltare se realizeaza in principal prin sistemul de franciza hoteliera, permit asocierea initiativei individuale cu efectele de grup. Cresterea productivitatii, gratie unei amenajari arhitecturale adaptate si introducerii de noi tehnologii, si anume pentru primire, restauratie si plata, permite reducerea considerabila a necesarului de forta de munca.

Cresterile de productivitate permit industriei hoteliere situate in tarile cu salarii mari sa ramina competitiva in raport cu concurenta internationala. A rezultat o neta imbunatatire a competitivitatii, ceea ce a dus la cresterea rezultatelor turistice de ansamblu, cum s-a intimplat, de exemplu, in Franta unde incasarile din turismul international depasesc pe cele ale Spaniei si Italiei in 1994 si in 199

Viitorul turistic al tarilor industrializate depinde mult de politica de diversificare a produselor turistice. Intr-adevar, daca este incontestabil ca turismul balnear ramine baza frecventei turistice, trebuie sa constatam ca, in numeroase regiuni, pragurile de saturatie maxima au fost depasite si ca orice noua dezvoltare a numarului de turisti trbuie sa se axeze cu prioritate pe alte zone cu amenajare turistica. De aceea este necesara o politica activa de creare de noi produse turistice, cit si de noi circuite comerciale.

Aceasta diversificare a produselor turistice nu corespunde, in general, dezvoltarii unui produs traditional de turism care exista, de altfel, in mod obijnuit. Din contra, trebuie propuse produse turistice sofisticate pentru clientela cu putere de cumparare ridicata, produse axate pe: repunerea in forma si sanatate; accesul la ansambluri acvatice; protectia si revalorificarea mediului.

Impactul turismului asupra dezvoltarii economice in principalele tari turistice nu tine in general de adevaratele strategii de filiere. Rezulta ca efectele directe si ihdirecte ale turismului asupra altor sectoare de activitati economice, in principal agricultura si industria, sint insuficiente. Fata de acest tip de situatie, se impune stabilirea unei noi politici de turism, bazata pe dezvoltarea de noi piete si noi produse susceptibile sa creasca efectele de antrenare economica a turismului. Aceasta politica necesita mijloace financiare considerabile si mobilizarea de credite cum sint in Europa PIM.(Programe Integrate Mediteraneene ale CEE), care permit hotelierilor candidati la renovare sa finanteze investitii cu o participare a CEE care poate sa atinga 50%. In aceste conditii, dezvoltarea unei adevarate filiere de turism pentru tarile turistice poate fi considerata o prioritate. Insa aceasta nu mai este de conceput intr-un cadru strict national. Ea trebuie sa implice un grup de tari receptoare dar si emitatoare de turism, si in consecinta poate sa devina unul din motoarele esentiale ale cooperarii mediteraneene Nord-Sud.

Turismul romanesc in contextul evolutiei economice europene

Integrarea turistica europeana, proces in curs de realizare, are ca scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor. In acest scop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: imbunatatirea controlului si a formalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian; protectia mediului; perfectionarea pregatirii profesionale; cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului.

Ramura economica de mare miza si cu importante disponibilitati, turismul romanesc isi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat, in profunda si complexa restructurare.

Reusita revenirii turismului ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse suplimentare (transferul geografic de resurse), echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajarea teritoriului, si de ce nu, reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala.

Optimismul care sta la baza ideii relansarii rapide a turismului romanesc este intretinut desigur de luarea in consideratie a unor avantaje comparative, care vizeaza:

- oferta turistica, complexa variata si generoasa prin:

- componenta sa naturala: peisaje spectaculoase, configuratie geografica, conditii meteorologice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica a unor factori naturali (ape minerale, namoluri curative, componenta aerului etc.), flora si fauna.

- componenta antropica (vestigii de cultura si civilizatie, monumente si abiecte de arta laica sau religioasa, muzee, elemente de etnografie si folclor de mare originalitate).

Cele doua componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turismului romanesc, premize ale practicarii tuturor formelor de turism: de sejur (litoral, munte cura), vinatoare si pescuit, aventura, turism itinerant cu valente culturale, turism profesional etc.

Caracterul de unicat si originalitate al multora dintre resursele emanate (Delta Dunarii, Manastirile din Bucovina etc.) sporesc sansele unei valorificari superioare ale ofertei.

Preturile si tarifele mult mai reduse fata de tarile cu oferta similara si,mai nou unificarea acestora, constituie si alte motivatii in alegerea Romaniei ca destinatie.

Racordarea turismului romanesc la circuitul turistic international presupune capacitatea acestuia de a primi si satisface o cerere straina care are deja gusturi si obiceiuri foarte exigente de confort, securitate, calitate a echipamentelor si serviciilor.

Normele de referinta, sunt deci cele internationale si pot in materie de cazare, alimentatie, tehnologie etc. sa cunoasca diferente considerabile.

Din acest punct de vedere, subliniem dezavantajele, de aceasta data, generate de:

- volumul si calitatea necorespunzatoare ale structurilor de primire (echipamente de cazare uzate, lipsa de confort si igiena a multora dintre ele, plaje neingrijite, insuficienta si varietatea redusa a dotarilor de agrement, amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna, slaba diversitate a programelor de agrement si de animatie etc.)

In motivatia alegerii Romaniei ca destinatie turistica, centrul de greutate il reprezinta elementele atractive ale ofertei, cele functionale fiind acceptate ca suport pentru a beneficia de primele creind adesea nemultumiri.

- calitatea factorului uman- ca o componenta a cadrului de materializare a productiei turistice- ridica si ea probleme, remarcindu-se aici insuficienta numerica a personalului, lipsit in multe cazuri si de o pregatire profesionala corespunzatoare, de solicitudine si amabilitate;

- situatia necorespunzatoare a celorlalte componente ale sectorului tertiar, unele dintre acestea constituind premise si factori ai dezvoltarii turistice, contribuind la constituirea ei (servicii de transport, de ocrotire a sanatatii etc.). Modernizarea infrastructurii (drumuri, autostrazi, cale ferata, mijloace de transport), este esentiala, ea mijlocind si facilitind de fapt accesul turistului la oferta;

- problemele de poluare - dat fiind ca turistul occidental este din ce in ce mai ingrijorat de actualizarea insecuritatii de orice forma si face caz din orice ar

putea atenta la sanatatea sa, mai ales in conditiile in care lipsa preocuparilor ecologice in regimurile comuniste a fost indelung condamnata.Aspectul apelor curgatoare sau al Marii Negre, calitatea apei potabile, uneori intretin aceasta angoasa si constituie prilejul de alarmare pentru turist;

- convulsiile sociale si instabilitatea politica din ultimii ani au contribuit decisiv la deteriorarea continua a imaginii tarii si a turismului romanesc.

Tot ca un aspect negativ, legat de fenomenul turistic pe fondul labilitatii mediului natural, economic si social romanesc, in perioada de tranzitie, amintim efectele inflationiste generate de consumul turistilor straini cu o putere mai mare de cumparare, ca urmare a unei cresteri speculative a preturilor in sezon, produse de consum curent devenind mai putin accesibile populatiei locale.

In vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjuncturale de ansamblu, cit si a celor intrisece domeniului turistic, se impun actiuni coordonate in urmatoarele directii:

- continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii plenare a spiritului concurential, creativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului turistic;

- intreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, a echipamentelor de agrement, in vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre calitatea prestatilor, echipamente si tarife;

- in ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivele generale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriile disponibilitati, trebuie constientizata necesitatea unei conduite profesionale corespunzatoare exigentei impuse de 'vocatia sociala' a turismului;

- initierea unei politici promotionale active, chiar agresive si complexe, in toate formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tuturor materialelor publicitare grafice, impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin in actuala etapa, acestia fiind mai in masura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa intretina o activitate promotionala adecvata;

- integrarea in structurile europene, ca necesitate a inscrierii ofertei turistice romanesti in oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romanesc, a 'controlarii' actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prin asocierea in diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta in strainatate, proiecte comune privind construirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.

Dincolo de problema de timp, consideram ca optiunea manageriala in turismul romanesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient in acest sens si nu in ultimul rind, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane si intelectuale.

Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sint inca modeste si, in nici un caz, nu sint la nivelul cerut de standardele de competitivitate. Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe citeva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare si a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratamentul traditional; orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%),in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatinii, Maramuresului, Paring s.a.; dezvoltarea turismului de vinatoare, avind in vedere diversitatea formelor de relief din Romania care atrage dupa sine si o diversitate a faunei, ca si infrastructura existenta, adecvata acestei forme de turism, respectiv cabane de vinatoare si drumuri de acces la fondurile de vinatoare, in conditiile respectarii reglementarilor care limiteaza perioadele permise pentru vinatoare;tinind cont ca acest segment al ofertei turistice se adreseaza in primul rind oamenilor cu venituri mari si foarte mari, rezulta de aici efecte majore in ceea ce priveste volumul incasarilor din turism, precum si al amplificarii imaginii de destinatie turistica pentru Romania; dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic; deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al

tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere, a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni; organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; desfaasurarea unui turism pe baze ecologice, atit in aceasta zona turistica, adevarat unicat european, cit si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale.

Diversele fluctuatii care afecteaza situatia internationala de circa 15 ani nu pot ocoli sectorul turistic, unul dintre cele mai expuse si mai sensibile. Efectelor imediate de instabilitate monetara- care penalizeaza tarile cu moneda forte si le avantajeaza de o maniera adesea efemera pe cele care cunosc o depreciere relativa- vin sa li se adauge amenintarile unei accentuari in domeniul turismului a tendintelor protectioniste. Agravarea deficitului schimburilor externe poate in sfirsit sa determine anumite tari ca Franta, in anul 1983, de exemplu, sa stabileasca un sever control al schimburilor, avind drept consecinta o reducere a iesirilor de turisti.

OPT PUNCTE DE STRATEGIE

PENTRU INDRUMAREA GUVERNELOR SI INDUSTRIEI TURISMULUI

ELABORATA DE ORGANIZATIA MONDIALA A TURISMULUI

1. Creati noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementele de baza si resursele fiecarei tari.

2. Atrageti comunitatile locale in programele de dezvoltare a turismului - altfel nu veti reusi.

3. Cultivati cooperarea intre factorii administrativ si executiv pentru a-si intelege unul altuia nevoile si aspiratiile.

4. Creati valoare inlaturind taxe impovaratoare, indepartind si supraveghind inflatia preturilor.

Investitii in mediul natural pentru a avea controlul unor practici distructive si a incuraja conservarea si protectia mediului.

6. Promovati profesionalismul si eliminati amatorismul educind capitalul uman.

7. Imbunatatiti competenta turistilor determinindu-i sa aprecieze serviciile oferite si sa-si imbogateasca experienta si satisfactia.

8. Nu scapati din vedere nici un minut activitatile de marketing si promotionale:

- folosirea unor tehnici optime de marketing.

- alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati.

- orientarea precisa spre grupe de consumatori care sa constituie un cistig de piata.

Tabelul nr. 1                                      Anexa.

TENDINTE ALE SOSIRILOR INTERNATIONALE DE TURISTI

IN EUROPA ( Sursa OMT, Tourism Market Trends, 1985-1994)

Sosiri turisti (000) % schimbari fata de Cuantumul de piata

anul precedent % din Europa

Tabelul nr. 2                                      Anexa

TOPUL DESTINATIILOR SOSIRI TURISTI INTERNATIONALI

(EXCLUZIND TURISTII DE CITEVA ZILE)

In Europa

In afara Europei

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 -1994.

Tabel nr. 3                                          Anexa.

TOPUL VENITURILOR

Incasari din turismul international (exceptind transportul)

In Europa

In afara Europei

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 - 1994.

Tabel nr. 4                                          Anexa

TOPUL CHELTUIELILOR PENTRU TURISM

Cheltuieli pentru turismul international

(excluzind transportul international)

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Tabel nr. 5Anexa

PRIMELE 20 DE DESTINATII TURISTICE

DIN EUROPA

(excluzind vizitele de o zi)

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

(1) fosta Cehoslovacia

(2) fosta URSS

Tabel nr.6 Anexa

TURISTII EUROPEI DE PE PRINCIPALELE PIETE EMITATOARE

Tendinte de crestere 1985-1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Tabel nr.7 Anexa

CRESTEREA PROGNOZATA PENTRU SOSIRILE

DE TURISTI IN EUROPA 1995

Europa Centrala si de Est

Europa de Sud

Europa de Vest

Europa Est-Mediteraneeana

Europa de Nord

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Nota:Crestere mare: mai mult de 5%;

Crestere moderata: intre1% si 5%;

Stagnare:+1% / -1%;

Descrestere moderata: intre -1% si -5%.

Tabel nr.9 Anexa

SCIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995

Tabel nr.9 (continuare)

SCHIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995

Sursa : OMT, Tourism market Trends 1985-1994

Tabel nr.8Anexa

PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR -1995

Europa Centrala si de Est

Europa de Nord

Europa de Sud

Tabelul nr.8 (continuare

PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR-1995

Europa de Vest

Europa Est-Mediteraneeana

CE=unitati turistice colective; TF= sosiri de turisti internationali la frontiera

VF=sosiri de vizitatori internationali la frontiera

Sursa: OMT, Tourism market Trends 1985-1994