Raport de Cercetare

Evaluarea potentialului turistic, strategia de dezvoltare si amenajare turistica a Regiunii de Dezvoltare V Vest si promovarea ofertei turistice in plan transfrontalier si international

Tip A, nr.1094/2004

Proiectul ,,Evaluarea potentialului turistic, strategia de dezvoltare si amenajare turistica a Regiunii de dezvoltare V Vest si promovarea ofertei turistice in plan transfrontalier si international" a facut parte dintr-o expertiza stiintifica mai ampla, care si-a propus sa aprofundeze cercetarile asupra dezvoltarii regionale in Romania, cu privire speciala asupra fenomenului turistic si a strategiei de dezvoltare turistica a regiunii, de lansare a ofertei turistice pe piata turistica europeana si in plan transfrontalier. Aceasta a propus o larga colaborare internationala, initiata de universitatile din Tübingen, Angers si Timisoara, la care au aderat apoi universitatile din Szeged si Novi Sad.

Prezentul proiect realizeaza o sinteza a realizarilor geografiei romanesti si a altor scoli europene sau americane care studiaza fenomenul turistic in toata complexitatea sa, precum si experientele unor tari din UE, in dezvoltarea durabila a turismului, fiind un proces de lunga durata, elaborat pe baza unor riguroase si stiintifice strategii si politici coerente de promovare a turismului.

Pe baza unui set de indicatori economici regionali, sa efectuat o analiza a activitatilor turistice. Analiza este, in general pozitiva, ceea ce determina si o dezvoltare a turismului tot intr-o directie pozitiva. Gradul potential al dezvoltarii turistice a destinatiilor este asociat cu gradul de valorificare si de accesibilitate. Cele trei componente majore ale dezvoltarii modelului turistic sunt: resursele turistice de baza, piata si caracteristicile sociale (resursa umana) si fizice (infrastructura generala si turistica ). Acesti factori se interconditioneaza si indica potentialul de dezvoltare turistica a regiunii ca o zona de destinatie pentru turismul intern si international.

Cercetatorii din echipa - pe baza datelor colectate, a chestionarelor bine structurate, cu intrebari inchise - au intocmit mai multe studii de caz, iar prin analize SWOT, au incercat sa gaseasca oportunitatile de dezvoltare a turismului, obiectivele tinta, coreland aceasta dezvoltare cu cea economico-sociala a regiunii, initierea unei noi zonari turistice a regiunii, urmata de ierarhizare a zonelor, subzonelor si a arealelor turistice. In regiune exista numeroase areale protejate (rezervatii naturale, 3 parcuri naturale si 4 parcuri nationale, din care un parc national inclus in Rezervatia Biosferei si (P. N. Retezat) si unul bilateral Parcul natural Portile de Fier (cu Serbia-Muntenegru),iar turismul trebuie dimensionat la capacitatile de suportabilitate a mediului inconjurator si a arealelor naturale protejate, precum si mentinerea biodiversitatii si a geodiversitatii, ca necesitate. De asemenea, s-a analizat studiul de conservare si pastrare a patrimoniului cultural-national, a obiceiurilor si traditiilor etno-folclorice ale zonelro, pastrarea elementelor arhaice autentice in asezarile rurale din cele patru judete ; premisa a dezvoltarii turismului rural si a agroturismului, precum si o revigorare a traditiilor mestesugaresti precum si a productiei diversificate artizanale - o sansa reala pentru satele noastre, dezvoltarea integranta a spatiului rural, baza pentru progresul economic al acestor asezari, cu respectarea principiilor etnice care ocrotesc cultura si mediul ambient al acestor arii de destinatie turistica. S-a analizat impactul turismului in zonele defavorizate si convertirea zonelor afectate grav declinului industrial, prin promovarea si sustinerea initiativelor antreprenoriale locale.

Echipa de cercetare a prelucrat secvential datele statistice - matematice, transpunerea prin cartografierea computerizata, proband metodologia utilizata si punerea bazei de date intr-o forma utilizabila public. Tehnicile de lucru utilizate de catre cercetatorii din echipa, se refera la activitatile turistice, evaluarea cantitativa si calitativa a potentialului, la indicatorii circulatiei turistice, ierarhizarea zonelor turistice, gradul de atractivitate al resurselor turistice, la aportul diverselor tipuri de analiza: diacrona, sincrona, corelativa, factoriala.

Aplicand acestea s-au finalizat obiectivele proiectului:

inventarierea si ierarhizarea resurselor turistice atractive naturale si antropice;

inregistrarea fluxurilor turistice interne si internationale; traseele de tranzit;

cooperarea turistica transfrontaliera trilaterala cu Serbia si Ungaria;

elaborarea studiilor de caz;

promovarea unor produse unicat pe piata interna, dar mai ales cea internationala a Europei Centrale si Vestice: Defileul Dunarii, Calea fierului banatean; turismul ecologic in cele 4 parcuri nationale si 3 parcuri naturale, turismul de afaceri si reuniuni, turismul rural, turismul etnic, turismul sustenabil;

directii in conceptia de amenajare si dezvoltare a turismului, prin modernizarea infrastructurii specifice;

integrarea europeana a turismului din aceasta regiune prin dezvoltarea unui turism durabil si totodata recuperarea pietelor turistice de dinainte de anul 1989 si prospectarea de noi piete pentru oferta turismului din aceasta regiune.

Prin tema luata in studiu sa constituit si o baza de date, de informare deosebit de utila pentru toate lucrarile din domeniul turismului si va pune la dispozitia Agentiei de Dezvoltare Regionala - Timisoara pentru Regiunea % Vest, celor patru Agentii de Dezvoltare Economico-Sociala din cadrul Consiilor Judetene: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis, Camerelor de Comert, Industrie si Agricultura din cele patru judete, agentiile de mediu din aceste judete, factorii politici, administrativi si de decizie.

Metodologia cercetarii. Am aplicat o strategie de cercetare multifazica, in care prima faza este reprezentata de analiza situatiei existente. Pe parcursul acesteia, am studiat diferitele elemente ale ofertei turistice (resurse, infrastructura(. In faza urmatoare am examinat, prin metoda anchetei, apoi pe baza datelor si a informatiilor rezultate din primele doua faze, se trece, in faza a treia, cu ajutorul analizei SWOT, la analiza punctelor slabe si tari pe care se pot construi strategii de dezvoltare.

Pe parcursul acestor faze, prin metoda analizei documentelor, am evaluat datele diferitelor surse statistice, datele obtinute astfel au fost corelate cu datele rezultate din anchete, in scopul obtinerii unei imagini cat mai reale. Pe baza analizei documentelor am definit: resursele turistice existente in Regiunea de dezvoltare 5 Vest; potentialul turistic al fiecarei localitati; nivelul de dezvoltare al infrastructurii; respectiv datele fundamentale ale circulatiei turistice (intensitatea acesteia, locul de provenienta a turistilor, durata medie de sedere, etc.).

In cadrul analizei fenomenului turistic din Regiunea Vest a Romaniei s-a luat in discutie, la nivelul de categorii de factori, situatia existenta, atat pe ansamblu regiunii, cat si pe mari zone functionale declarate in functie de o serie de criterii specifice. In cadrul acesteia au fost evidentiate varietatea potentialului turistic natural, diversitatea patrimoniului turistic antropic precum si stadiul actual al structurilor de primire. In functie de toate acestea au fost surprinse principalele posibilitati si directii de dezvoltare ale turismului, atat sub aspectul categoriilor cat si pe areale geografice din Regiunea 5 Vest.

A urmat o cercetare detaliata - a doua faza de analiza - a fiecarei componente cu impact turistic, la nivel de unitate adminitrativ- teritoriala elementara (comuna, oras), astfel incat sa se poata face o ,,radiografie" precisa a situatiei reale existente, pe baza unui sistem de indicatori cuantificabili, astfel incat sa poata face o proiectie obiectiva a posibilitatilor de dezvoltare viitoare.

S-au luat in considerare cele trei mari grupe de factori apartinand cadrului natural, antropic si bazei materiale. Fiecareia dintre acestea, considerate ca participare cu greutate egala in dezvoltarea turismului.

In studiile care s-au efectuat au fost identificate elementele fondului turistic, resursele atractive, a fost analizata baza de cazare, circulatia turistica, identificarea tipurilor si formelor de turism din spatiul analizat, principalele zone si subzone turistice, oferind o sinteza a disfunctionalitatilor constatate in acest domeniu al turismului, precum, si propunerile care sa reduca sau sa solutioneze disfunctionalitatile constatate.

Disfunctiile care rezulta din desfasurarea si localizarea spatiala a fenomenului turistic pot fi sintetizate in felul urmator: disfunctii legate de turismul de sfarsit de saptamana, disfunctii legate de turismul cultural, disfunctii legate de turismul montan si cel balnear, disfuncti legate de turismul itinerant cu valente culturele etc.

Propunerile vizeaza micsorarea si reducerea treptata a disfunctiilor amintite, prin modernizarea cailor de transport, realizarea unei baze de date spatiale generale, care sa contina si straturile specifice informatiilor teritoriale din domeniul turismului si pregatirea unei retele din reactualizarea continua a acesteia; elaborarea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii de comunicatii si transporturi; modernizarea si dezvoltare bazei de cazare, initierea si sustinerea actiunilor de restaurare a obiectivelor turistice antropice foarte valoroase; realizarea unei baze de cazare in interiorul zonei montane; promovarea ecoturismului in parcurile nationale, naturale, in arealele protejate si in zone salbatice, impadurite; revitalizarea statiunilor balneare: Calacea, Buzias.

Operationalizarea conceptului de dezvoltare ne conduce la un evantai de concepte utilizate in teoria si practica dezvoltarii, si anume: strategii, politici, programe si proiecte de dezvoltare. Toate acestea trebuie insa precedate de o analiza-diagnostic a teritoriului.

Demersul strategic va trebui sa permita a se adauga la indispensabilul diagnostic al fortelor si al slabiciunilor sistemului practicat, o viziune pe termen mediu si lung. Ceea ce se asteapta cel mai mult de la o asemenea abordare strategica este o evaluare a potentialitatilor turismului in raport cu pietele si cu concurenta ceea ce permite partenerilor sa opereze alegerile de dezvoltare in deplina cunostinta de cauza si sa stabileasca prioritatile pentru a concentra mijloacele publice de interventie asupra sectoarelor celor mai promitatoare.

Formularea strategiilor de dezvoltare a turismului reprezinta o etapa fireasca ce urmeaza analizei - diagnostic si a carei sarcina consta in a stabili obiectivele prioritare pe care se vor axa apoi actiunile concrete prevazute in programe. Strategiile cuprind masurile si zonele prioritare de interventie.

Politicile, in special cele de dezvoltare turistica reprezinta un element important al politicii economice pe care o formuleaza si o pune in aplicare puterea politica prin programul politic de guvernare.

Programele de dezvoltare a turismului pornesc de la obiectivele dezvoltarii turismului stabilite prin strategiile si politicile in acest domeniu si cuprind ansamblul actiunilor, masurilor si mijloacelor prevazute a fi utilizate pentru realizarea obiectivelor dezvoltarii turismului pe un anumit teritoriu.

Obiectivele principale ale dezvoltarii turismului se refera la promovarea resurselor locale de atractie, prin:

incurajarea turismului local la mica distanta;

reabilitarea si dezvoltarea obiectivelor turistice;

promovarea altor forme de turism ( turism rural-agrotiurism, turism de reuniuni,congrese si afaceri, turism de aventura, turism de proximitate, turism etnic, turism religios si ecumenic etc. )

Euroregiunea DKMT - un nou orizont pentru dezvoltarea turismului

Pozitia geografica o recomanda in mod deosebit pentru dezvoltarea turismului. Avantaje care rezulta din aceasta pozitie:

vecinatatea cu trei tari;

contracte, legaturi vechi cu zonele limitrofe;

situarea pe mari axe europene: Nord-Sud; Est-Vest;

existenta a doua aeroporturi cu regim international (Timisoara si Arad ) ;

apropierea de o serie de capitale: Belgrad, Zagreb, Budapesta, Bratislava, Viena - precum si un numar important de alte centre, zone de o mare afluenta de turisti;

mari posibilitati pentru un turism de tranzit;

importante posibilitati de cooperare in cadrul Euroregiunii DKMT in organizarea in comun a diferitelor forme de turism, manifestari culturale, artistice, evenimente artistice;

valorificarea in acest scop a unor forme organizatorice, structuri, institutii deja existente, precum si a experientei acumulate in decursul timpului;

accelerarea proceselor de integrare, de dezvoltare a cooperarii transfrontaliera in domeniul turismului.

Activitatea de cercetare a reusit sa indeplineasca toate cele trei obiective de baza avansate in propunerea de proiect:

1.     Identificarea, inventarierea si evaluarea resurselor turistice dupa tipurile si formele de turism, a structurilor de primire si a infrastructurii turistice din Regiunea de dezvoltare Vest.

2.     Strategia de dezvoltare durabila a turismului in Regiunea 5 Vest.

3.     Promovarea unor noi forme si tipuri de turism: de reuniuni, de afaceri, rural, ecoturism, transfrontalier, motivational, toate ca o componenta a dezvoltarii turismului durabil si pentru stimularea spiritului antreprenorial si atargerea investitorilor.

Atingerea obiectivelor generale s-a facut prin indeplinirea unui set complex si interrelational de obiective specifice, dupa cum urmeaza:

Evaluarea potentialului de pozitie a Regiunii de dezvoltare, in contextul marilor piete turistice din Europa Centrala si de Sud-Est;

Evaluarea contextului economic si social-cultural actual in care evolueaza cele patru judete din Regiunea de dezvoltare 5 Vest si a relatiilor si a turismului transfrontalier din cadrul Euroregiunii D.K.M.T.;

Evaluarea factorilor de favorabilitate si restrictivitate, a riscurilor componentelor de sustinere din spatiul Regiunii de dezvoltare 5 Vest;

Diegnoza componentelor de actiune si interactiune (populatia, valorile cultural-istorice, asezarile umane, depozitele unui patrimoniu antropic) care mobilizeaza resursele regionale.

Evaluarea potentialului principalelor componente derivate (infrastructura generala, infrastructura turistica, economia, structurile sociale, calitatea factorilor de mediu) ale regiunii;

Realizarea zonarii turistice a Regiunii de dezvoltare 5 Vest.

Fig. 1 - Cadrul natural si potentialul turistic al Regiunii V Vest

Activitatile de cercetare s-au esalonat pe parcursul a doi ani si au cuprins urmatoarele etape:

Etapa I, anul 2004:

Elaborarea unui model de lucru fundamentat stiintifico-teoretic si metodologic;

Achizitionarea si colectarea datelor oficiale statistico-turistice, necesare derularii cercetarii;

Impactul activitatilor turistice in zonele defavorizate; Turismul ca o alternativa a dezvoltarii economici. Studiu de caz.

Etapa a II-a, anul 2005

Analiza SWOT;

Studii de caz relevante a 4 statiuni balneare, Baile Herculane, Geoagiu-Bai, Buzias si Moneasa) si la 3 statiuni montane (Semenic, Muntele Mic si Straja);

Realizarea unor chestionare aplicate in toate zonele turistice ale Regiunii 5 Vest;

Evaluarea fluxurilor turistice interne si internationale si capacitatea de suport a mediului;

Realizarea de studii - proiecte pentru organizarea parcurilor tematice dupa modelul Europarcurilor;

Prelucrarea datelor statistice, redactarea textului in baza analizei stiintifice si elaborarea studiului final.

Toate activitatile de cercetare s-au derulat pe doua faze, dupa cum urmeaza:

Faza I sau faza fundamentarii teoretice si metodologice a studiului.

stabilirea nivelului conceptual si metodologic al cercetarii pe plan international si national a fenomenului turismului contemporan;

a fost pusa la punct metodologia de lucru;

au fost inventariate si ierarhizate resursele atractive ale cadrului natural si antropic, structurile de primire, infrastructura balneara a statiunilor de interes local sau regional;

au fost reunite studiile si materialele elaborate anterior de catre membrii echipei si de alti specialisti (economisti, biologi, politicieni) care au preocupari in contextul temei proiectului, a organizarii spatiului turistic, a strategiei de dezvoltare si amenajare turistica.

S-au intreprins mai multe activitati pentru achizitionarea datelor statistice oficiale necesare finalizarii proiectului. In acest sens, s-a accesat baza de date ale celor patru Directii Judetene de Statistica, a Agentiilor de dezvoltare Economico-Sociala din cadrul Consiliilor Judetene ale celor patru judete din Regiunea de dezvoltare 5 Vest si a Agentiei de Dezvoltare Regionala din Timisoara, au fost cumparate Anuarele si Breviarele turistice elaborate, periodic, de catre Institutul National de Statistica din Bucuresti, a fost achizitionata de la Institutul National al Monumentelor Istorice (I.N.M.I.) - Lista Monumentelor Istorice si Culturale aprobata prin hotarare guvernamentala.

S-au finalizat 6 studii de caz in zonele defavorizate: Bocsa - Ocna de Fier - Dognecea si Anina din Judetul Caras-Severin, Tomesti - Margina si Nadrag din Judetul Timis, Brad, Hunedoara si Petrosani din Judetul Hunedoara si Timisoara - ca o zona efervescenta, centru turistic european, pol de impulsie economica in regiune alaturi de municipiul Arad si centru de coordonare si pol competitiv in dezvoltarea turismului in Euroregiunea D.K.M.T.

Faza a II-a a insemnat continuarea documentarii de teren, indeosebi in statiunile balneare si cele montane in parcurile nationale si naturale pentru a urmari presiunea turistica asupra mediului, in mediul rural cu pensiuni agroturistice s-au aplicat chestionare; de asemenea s-a propus perimetrul Geoparcului din Tara Hategului - cel al dinozaurilor pitici. Au urmat prelucrarea materialului, cuantificarea si codificarea datelor culese. S-a realizat zonarea turistica a Regiunii 5 Vest, analiza SWOT, stabilirea zonelor, subzonelor, arealelor si centrelor turistice si stabilirea ariilor dinamice, a celor efervescente si a ariilor in declin turistic. Evaluarea oportunitatilor, a atuurilor si a obstacolelor in calea dezvoltarii turistice si a colaborarii si cooperarii transfrontaliere in domeniul turismului, determinarea si ierarhizarea fluxurilor turistice au conturat in linii mari forma finala a cercetarii.

Regiunea de dezvoltare 5 Vest este considerata din punct de vedere economic o regiune ,,emergenta", cu rezultate economice superioare mediei nationale, situata adesea pe locul al doilea (Timisoara) dupa capitala, Bucuresti.

Regiunea a beneficiat de-a lungul timpului de oportunitatea existentei si dezvoltarii unei diversitati culturale, care a generat un potential turistic antropic de o mare bogatie si diversitate.

Regiunea dispune de un potential turistic al cadrului natural si un fond turistic antropic de nivel ridicat, cu numeroase resurse turistice cu caracter de unicat pentru Romania

Regiunea 5 Vest am analizat-o ca un sistem teritorial functional, cu toate componentele sale si relatiile stabilite cu sistemele turistice invecinate, rezultand in final o ierharhizare a formelor de turism ce pot fi practicate :

1.     Turism recreativ si de drumetie montana;

2.     Speoturism;

3.     Ecoturism;

4.     Turism de congrese si afaceri;

5.     Turism curativ (balnear si climateric);

6.     Turism cultural;

7.     Turism rural;

8.     Turism industrial;

9.     Turism etnic;

10.  Turism cinegetic.

Coordonatele strategiei de dezvoltare a turismului au fost conturate dupa ierharhizarea prioritatilor, a tuturor necesitatilor recreativ-curative, a oportunitatilor de dezvoltare si a prioritatilor antreprenoriale.

Amenajarile turistice integrate la nivel interjudetean, interregional si transfrontalier.

Proiectul a contribuit la dezvoltarea resursei umane inalt calificate. Astfel, tinerii doctoranzi, in peroada derularii grantului au trecut din stadiul II in stadiul III de pregatire, fiind in faza redactarii tezelor de doctorat. Doctoranzii au intreprins cercetari in cadrul temei proiectului de grant, iar rezultatele obtinute vor fi valorificate in tezele de doctorat: Ramona Isfanescu- initiativele antreprenoriale in turism; amalizele SWOT referitaore la managementul statiunilor turistice; Sorin Pavel- integrarea in circuitul turistic a resurselor turistice de factura antropica din Municipiul Arad si imprejurimi; Ancuta Catalina- analiza resurselor geosistemului; analize SWOT pentru zonele defavorizate si analiza fluxurilor turistice; Soroceac Mihaela- resursele climatice; clima ca resursa atractiva si bioclimatul statiunilor turistice.

I. Turismul religios si ecumenic in Regiunea V Vest

Potentialul turistic religios din regiunea V Vest se bazeaza pe urmatoarele caracteristici: revelatii ale unor divinitati; locurile de nastere ale unor mari personalitati religioase locale; spatii consacrate ritualurilor (sanctuare, catedrale, biserici); asezari religioase izolate sau semi-izolate destinate misticilor (manastirile, schiturile, sihastriile); locurile de inmormantare etc.

1. Factorii determinanti

Dintre factorii care determina practicarea turismului religios banatean amintim:

a.     Potentialul natural al zonelor cu semnificatie mitologico-religioasa:

-munti sacri (vf. Gugu)

-ape cu potential tamaduitor.

b.     Potentialul cultural-istoric

-stilurile arhitectonice ale constructiilor religioase (gotic, baroc, rococo etc.)

-vechimea istorica si/sau evenimentele istorice a unor edificii religioase (razboaie, negocieri ale unor conflicte).

c.      Traditiile religioase: vindecari, magie alba etc.

d.     Capacitatea de atractie, gradul de polarizare si puterea de impact asupra vietii religioase

e.     Gradul de informare (ilustrate, pliante, site-uri de internet).

f.      Resursele financiare, cifrele de afaceri

g.     Amenajarea si baza materiala necesare pelerinilor si celorlalti turisti (spatii construite, corturi etc.)

h.     Conditiile politice si juridice (Mecca este interzisa non-musulmanilor)

2. Tipurile de turism religios

Tipurile de turism religios din Banat decurg din criteriile dupa care realizam clasificarea respectiva. Principalele criterii pe baza carora putem analiza tipologia turismului religios banatean sunt urmatoarele:

1. Dupa natura convingerilor religioase

-turismul ortodox (la manastirile Sangeorge, Bocsa, Timiseni, Prislop etc.)

-turismul catolic (la biserica Sf. Maria Radna)

-turism protestant

b. Dupa ritmicitatea fluxurilor turistice:

-sezonier (in functie de evenimentele si festivalurile cuprinse in calendarele religioase)

-saptamanal (in special in week-end: sabatul evreiesc, sabatul sambatarilor si duminicile crestinilor)

-sporadic (in functie de buget si de timpul turistilor laici).

c. Dupa numarul de turisti: turism mediu; microturism (cu o accesibilitate sau o popularitate reduse).

d. Dupa extinderea spatiala: turism religios international, national, regional si local.

e. Dupa perioda de timp: hibernal, estival, de tip week-end si permanent.

f. Dupa gradul de organizare: organizat (pentru marile obiective turistice religioase), semiorganizat si neorganizat.

g. Dupa tipul de turisti: religios si laic.

3. Obiective turistico-religioase din Mitropolia Banatului

Intre obiectivele de factura turistico-religioase din regiunea V Vest mentionam locurile de pelerinaj si monumentele de arta si arhitectura religioasa.

a. Manastirile si bisericile - locuri de pelerinaj

Biserica catolica Maria Radna este una dintre cele mai grandioase edificii arhitectonice catolice din sud-vestul tarii si are hramul Sf. Maria. Atrage in principal turisti catolici, dispunand de un numar apreciabil de locuri de cazare (circa 200 locuri). Cel mai activ pelerinaj la acest obiectiv turistic il prezinta si astazi deplasarea carasovenilor (fig. 3). Din cele sapte sate carasovenesti se organizeaza la nivel bisericesc deplasarea pe parcursul a trei zile spre Maria Radna. Traseul este urmatorul: Carasova-Resita-Racovita-Brestovat-Lipova-Radna, dureaza trei zile, avand asigurata cazarea pelerinilor la diversi cetateni din Racovita (prima noapte) si Brestovat (a doua noapte).

Schitul Sf. Ilie de pe Muntele Mic apartine satului Borlova, comuna Turnu Ruieni si se incadreaza in randul schiturilor cu un important pelerinaj de Sf. Ilie. Nu sunt posibilitati de cazare, decat in modul in care turistii se organizeaza prin aducerea unor corturi. A fost ctitorit intre anii 1939-1940 de Uzina Electrica Timisoara, dar corpul de chilii a fost dat in folosinta in perioda comunista celor de la Salvamont din Caransebes. Reinfiintata in 1990, grupurile organizate de pelerini pot ajunge la schit cu telescaunul, sau cu autovehicolele intrucat drumul Borlova-Muntele Mic este amenajat.

Schitul Sf. Ilie de pe Semenic apartine comunei Valiug si dispune de putine locuri de cazare, dar pelerinii au posibilitatea accesului si la baza de cazare a Complexului turistic Semenic. Pelerinii provin in special din zona Resitei si a Depresiunii Bozovici, dar si din alte areale banatene. Biserica de lemn a fost construita intre 1945-1946, inchisa in anii 80 si reinfiintata dupa 1990. In ultimul deceniu s-au construit mai multe chilii.

Manastirea Timiseni apartine comunei Sag si are hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul. Este o manastire recenta, din 1944, iar pelerinii provin in special din judetul Timis. Serviciile religioase se tin in capela imobilului. Cladirile noi cuprind o biserica (construita la 1968), chilii, ateliere de tesatorie si de pictura as icoanelor. Dispune de 15 locuri de cazare a pelerinilor.

Manastirile Sangeorge si Saraca sunt situate la sud de orasul Gataia, si sunt foarte vechi (secolele XVI-XVII).

Sangeorge este un loc de pelerinaj al sarbilor si carasovenilor din Banat, iar Saraca un spatiu preferat de populatia banateana ortodoxa. Manastirea Sangeorge apartine satului Birda (judetul Timis) si dateaza din 1623, ctitorita pe stil vechi de despotul Ioan Brancovici, cu pictura interioara de la 1803, cu icoane si gravuri de secol al XVIII-lea. Dispune de o biserica, un conac si un singur calugar, care oficiaza inclusiv slujba de Sf. Gheorghe.

Saraca este amplasata in satul Semlacu Mic, si dateaza din secolele XIII-XIV. Calugarii franciscani raportau ca manastirea este o aparatoare a schismaticilor. In timpul lui Iosif al II-lea trece in proprietata statului si la 1782 este cumparata de Ioan Ostoici. Din 1934 revine sub conducerea Episcopiei Caransebesului si in perioada 1948-1987 are statutul de parohie. Biserica e considerata monument istoric, cu o arhitectura in stil bizantin, picturile datand din sec. al XVI-lea. Pelerinii in numar mare sunt cazati aproape in intregime, datorita largirii capacitatilor de cazare dupa 1996.

Manastirea Ciclova Montana este catolica si atrage numerosi pelerini catolici de hramul Sf. Maria, atat din Banat cat si din strainatate. Dispune de o biserica, chilii si este legata in partea sa nordica, deluroasa, printr-o poteca a pelerinilor, de localitatea Carasova.

Manastirea Crisan (Vaca) se afla in satul cu acelasi nume, la 4 km de Tebea, in judetul Hunedoara, si atrage turisti de Sf. Maria din Tara Motilor, Depresiunea Zarandului si Depresiunea Petrosani. Dateaza din perioada Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan (1784-1785) si este formata dintr-o biserica, o resedinta de vara si chilii.

Manastirea Prislop se remarca prin pelerinajul de Sf. Ioan Evanghelistul a celor sositi din localitatile apropiate (mai ales Hateg), dar si din intregul spatiu geografic al Tarii Hategului. Construita in sec. al XIV-lea in localitatea Silvasu de Sus, a fost incendiata de generalul Bukow in anul 1762, si restaurata de mai multe ori pana in prezent. Din 1976 functioneaza ca manastire de maici si a avut o insemnatate istorica si spirituala in viata romanilor hategani. Asezamantul monahal cuprinde si un seminar teologic monahal pentru maici si fetele laice.

O serie de manastiri atrag turisti in numar mai mic. Dintre acestea mentionam: Hodos-Bodrog, Bocsa-Izvor, Ciclova Montana, Romanesti, etc.

Manastirea Hodos-Bodrog, manastire de calugari, este amplasata in comuna Felnac, judetul Arad si atrage pelerini la hramul bisericii (Intrarea Maicii Domnului in Biserica). Prima atestare documentara dateaza din 1177, ca o continuare a vechii manastiri de la Cenad (pe Mures) datata din jurul anului 1000. Biserica actuala seamana arhitectonic cu bisericile Curtea de Arges, Tismana si Cozia, datand din sec. al XII-lea. Ea a fost construita pe locul unei biserici de lemn. Pictura din naos si altar dateaza din sec. al XVI-lea, dispunand de o colectie bogata de carti vechi, icoane, obiecte de patrimoniu din secolele XIV-XIX. Fiind aproape de Mures, a fost supusa adeseori inundatiilor. Posibilitatile de cazare reduse nu sunt suficiente uneori pelerinilor.

Alte areale de pelerinaj, dar cu o manifestare mai putin intense, sunt Bocsa-Izvor si Izvorul Miron (comuna Tomesti). Manastirea de la Bocsa a fost construita la 1905 si dispune de un atelier de tesut covoare din 1933, o colectie de carte veche, chilii si ateliere de croitorie si pictura pe sticla. In fiecare an, de Sf. Ilie, sunt atrasi circa 200 pelerini din imprejurimi. O parte a maicilor de la Bocsa au format la 1997 schitul Brebu, transformat in manastire in anul 2000, si avand 10 locuri de cazare.

Manastirea Izvorul Miron din satul Romanesti, comuna Tomesti, atrage pelerini pe 20 iulie 1991, de Sf. Ilie. Construita in 1931, a suportat ample amenajari: un paraclis, chilii, o biblioteca, spatii de cazare si o colectie de arta veche bisericeasca.

Manastirea Calugara din Ciclova Montana este amplasata pe Valea Calugarului, toponim ce reflecta continuitatea ctitoriei de calugari in acest loc. Dateaza din 1860 si cuprinde o capacitate de cazare de numai 10 locuri, necesare pelerinilor sositi de hramul Acoperamantul Maicii Domnului.

Manastirea Nera din Sasca Montana a fost infiintata recent, in anul 1992 si atrage un numar redus de pelerini de Sf. Parascheva. Dispune de chilii, o biserica si un laborator de plante medicinale pe terenul manastirii. Posibilitatile de cazare sunt reduse la doar 8 persoane.

Populatia sarba dispune de posibilitati de pelerinaj si la manastirile dunarene sarbesti Bazias, Zlatita si Cusici, toate datand din sec. al XIII-lea, dar si la Bezdin - judetul Arad. Manastirea Bazias a fost reconstruita in sec. al XVII-lea de Sf Sava, dar a fost adeseori jefuita. Biserica este pictata in anul 1860, cuprinde chilii, dar nu este locuita. Turistii care doresc sa o viziteze se adreseaza Parohiei Moldova Veche, iar de hramul Schimbarea la Fata (19 august pe stil vechi) pelerinii sarbi sosesc in numar restrans.

Manastirea Zlatita, din satul cu acelasi nume, comuna Socol, dateaza din sec. al XVIII-lea, dar a fost ctitorita initial de Sava Nemanici in anul 1225.De Sf. Sava(27 ianuarie) preoti din Protopopiatul Socol slujesc putinilor pelerini sarbi.

Manastirea Cusici dateaza din sec. al XVII-lea si a fost construita initial de Sf. Sava in 1225. In prima duminica din septembrie sosesc pelerini de praznicul Soborul sfintilor sarbi.

Manastirea Bezdin, situata la 4 km nord-est de satul Munar, comuna Secusigiu, dateaza din 1539 si este locuita de o singura calugarita de etnie sarba. Are biserica, staretie si chilii. Dupa traditie, aici ar fi fost o alta manastire, distrusa in 1242 de tatari (Vlasie, M., 2002, p. 332). Pelerinii sunt doar sarbi din satele muresene Sampetru Mare, Gelu, Secusigiu etc.

b. Monumentele de arta si arhitectura de factura religioasa

In categoria turismului religios sunt incluse si deplasarile turistilor pentru vizitarea monumentelor de arta si arhitectura de factura religioasa. In randul acestora pot fi incadrate si marea parte a manastirilor unde se efectueaza pelerinaj (Manastirea Sf. Maria - Dealul Popilor, cartier Radna, oras Lipova, Biserica romano-catolica Sf. Maria - Ciclova Montana, oras Oravita, etc.), dar si alte biserici si manastiri deschise vizitelor turistice, dintre care mentionam:

Judetul Arad se remarca printr-o ridicata atractie turistica la Manastirea "Sf. Simion Stalpnicul" - Gai (1760-1762 din municipiul Arad), Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (12745-1754) din municipiul Arad, Biserica evanghelica luterana (1906) din Arad, Catedrala Romano-catolica (1902-1904) din Arad, Biserica ortodoxa sarba "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (1698-1702) din Arad, Biserica "Pogorarea Duhului Sfant" (sec. XVI), troita (1827) din localitatea Dezna, Biserica "Nasterea Nascatoarei de Dumnezeu" (1760) din localitatea Halmagiu, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1388, 1797, 1928) din Lipova.

In judetul Caras-Severin vizitatorii romani si straini ar putea fi integrati intr-un circuit turistic la urmatoarele obiective: Biserica romano-catolica (1828) din Anina, Biserica "Nasterea Maicii Domnului" (sec. XVIII) din satul Bania, Biserica "Sf. Arhangheli" (1836) din Berzasca, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1778) din satul Brosteni (oras Oravita), Biserica "Sf. Gheorghe" (1739) din Caransebes, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (sec. al XVIII-lea) din satul Ersig (comuna Vermes), Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1834) din satul Carnecea (comuna Ticvaniu Mare), Biserica "Pogorarea Sfantului Duh" (1770) din satul Lapusnicu Mare, Biserica Adormirea Maicii Domnului" (1781) din Oravita, Biserica "Prooroc Sf. Ilie" (1755) din Oravita, Biserica ortodoxa sarba "Sf. Sava" (sec. XVI) din satul Parneaura (comuna Socol), Biserica "Sf. Dumitru" (1783) din Teregova, Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (1780) din Obreja, Biserica "Invierea Domnului" (1722) din Ticvaniu Mare, Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" (1800) din satul Valea Mare (comuna Farliug).

Judetul Hunedoara este deosebit de atractiv prin urmatoarele obiective specifice: Manastirea franciscana (biserica si claustrul din sec. XVII) din municipiul Deva, Turnul bisericii vechi ortodoxe (1700) din Deva, Manastirea franciscana (cu biserica si claustrul din sec. XV) din satul Baia de Cris, Biserica Parvestilor "Pogorarea Sf. Duh" (sec. XVIII) din satul Barisor (comuna Baru), Biserica "Sf. Nicolae" (sec. XVI) din satul Barsau (comuna Harau), Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XIV) din satul Criscior, Biserica de lemn Sf. Nicolae" (sec. XVIII) din satul Curechiu (comuna Bucuresci), Biserica de piatra "Sf. Nicolae" (sec. XIII) din satul Densus, Biserica "Arhanghelul Mihail" (sec. XIII) din satul Gurasada, Biserica "Sf. Nicolae" (1458, 1634, 1828) din municipiul Hunedoara, Biserica reformata (sec. XVIII) din Hunedoara, Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului" (sec. XVIII) din satul Lapugiu de Jos, Biserica "Sf. Nicolae" (1400) din satul Lesnic (comuna Vetel), Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Lunca Motilor (comuna Baia de Cris), Biserica "Inaltarea Domnului" (sec. XVIII) din satul Nucusoara (comuna Salasu de Sus), Biserica reformata (sec. XIV) din municipiul Orastie, Biserica Luterana (1820) din Orastie, Biserica "Pogararea Sf. Duh" (sec. XIV) din satul Ostrov (comuna Rau de Mori), Biserica reformata (sec. XIV) din satul Rapoltu Mare, ruinele Bisericii romanesti (sec. XV) din satul Rachitova, Biserica "Sf. Nicolae" (1417) din satul Ribita, Biserica Nemestilor" (sec. XVII) din satul Salasu de Sus, Manastirea Prislop si Biserica Sf. Treime" (1654) la 3 km sud de Silvasu de Sus (oras Hateg), Biserica "Sf. Gheorghe" (sec. XIV) din satul Sanpetru (comuna Santamarie Orlea), Biserica reformata (sec. XIII) din Santamarie Orlea, Biserica veche "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XIII) din satul Strei, oras Calan, Biserica Cnezilor Candea (sec. XIV) din satul Suseni (comuna Rau de Mori).

In judetul Timis mai frecventate turististic sunt: Domul romano-catolic (1736-1774) din Timisoara, Catedrala mitropolitana "Sfintii Trei Ierarhi" (1936-1946) si Biserica veche sarbeasca "Sf. Nicolae" (1792-1796) si Biserica ortodoxa sarba (1744-1748) - toate in Timisoara. Ar trebui integrate in circuitele turistice si alte obiective-monument, precum: Biserica "Sf. Nascatoare de Dumnezeu" (1779) din satul Beba Veche, Biserica "Invierea Domnului" din satul Belint, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XVIII) din satul Capat (comuna Racovita), Biserica ortodoxa sarba "Maica Domnului" (1794-1796) din Comlosu Mare, Biserica de lemn "Cuvioasa Parascheva" (1794) din Curtea, Biserica de lemn "Nasterea Domnului" (1754) din satul Dragomiresti (comuna Stiuca), Biserica de lemn "Sf. Dumitru" (sec. XVII) din satul Dubesti (comuna Ohaba Lunga), Biserica romano-catolica bulgara "Sf. Maria" (1804) din Dudestii Vechi, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1741) din satul Grosi (comuna Margina), Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XVIII) din satul Olosag (comuna Stiuca), Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva" (1814) din satul Poieni (comuna Pietroasa), Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" (1784-1785) din satul Povergina (oras Faget), Biserica de lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" (sec. XVIII) din satul Romanesti (comuna Tomesti), Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (sec. XVIII) din satul Zolt (comuna Fardea).

Dintre monumentele si ansamblurile de arta si cu valoare memoriala prezentam: Crucea de piatra inchinata preotilor martiri din noiembrie 1918-aprilie 1919- in parcul din spatele Primariei Arad, statuia "Sf. Ioan Nepomuk" (1729)- municipiul Arad, troita lui Ioan Buteanu si a altor revolutionari de la 1848 (construita la 1934) din Gurahont, troita revolutionarilor de la 1848 pe valea Banestilor si monumentul inchinat eroilor neamului (1933) din Halmagiu, Cimitirul eroilor (1916-1918)- Caransebes, crucea comemorativa - prima slujba religioasa din prima etapa de colonizare a svabilor (1773) la Steierdorf- Anina, Troita de lemn (1942-1945) din satul Almas Saliste (comuna Zam), crucea memoriala (1916-18) din Balsa si in Banpotoc (comuna Harau), cimitirul memorial de razboi (1916) din satul Baru Mare, crucea memoriala (1916) - sat Boholt, com. Soimus, troita de lemn (1916) - sat Boiude Jos, com. Gurasada, crucea memoriala (1916)- sat Borz, com. Branisca, cimitirul comemorativ (sept. 1944)- Brad, cruce memoriala 81916, 1942-1945)- sat Bretea Mare, com. Ilia, cruce memoriala (1916)- bretea Romana, com. Bretea, troita (1784) din satul Buces, cimitirul memorial (1916, 1942-1945) din Deva, troita (1784) din satul Mihaileni (comuna Buces), troita (1916, 1942) din Geoagiu Bai, monumentul comemorativ (1916) din Lonea (oras Petrila), cimitirul memorial (1944) din Orastie, cimitirul memorial (1916), cimitirul comemorativ (1916) si mormantul lui Avram Iancu din Tebea. In Timisoara se remarca un mare flux de turisti care viziteaza zilnic Statuia Sf. Maria si Sf. Ioan Nepomuk" (1756) din Timisoara si Monumentul "Sf. Treime" (1740)-Timisoara.

Nu lipsite de importanta sunt muzeele: Muzeul judetean Arad, Expozitia de arta medievala, Muzeul de carte veche romaneasca a Episcopiei Romane-Arad, Muzeul de arta si etnografie din Lipova, Muzeul Banatului montan, Muzeul judetean de etnografie si a Regimentului de Granita, Muzeul etnografic Orastie, Muzeul Padurenilor de la Poienita Voinii, Muzeul Banatului din Timisoara, colectia de arta veche si carte veche religioasa - Mitropolia Banatului, Muzeul de istorie, etnografie, arta plastica si istoria culturii-Lugoj, Colectiile muzeale din Buzias, Lenauheim, Sannicolau Mare, Deta, Liebling, etc.

Fig. 2. Principalele curente de pelerinaj de pe teritoriul Mitropoliei Banatului

II. Timisoara, centru de coordonare si pol competitiv

in dezvoltarea turismului din DKMT

Aproape toate modelele turistice consacrate (Campbell, Greer si Wall, Miossec, Cocean etc.) pun accentul doar pe rolul orasului de nucleu emitator de turisti. Pe buna dreptate, de altfel, deoarece arealele cele mai efervescente de sejur turistic sunt animate de marile aglomeratii urbane.

Subliniem, insa, ca centrele urbane nu doar emit, ci si atrag turisti, indiferent de marimea lor (metropole, orase mari, mijlocii, mici), in functie de patrimoniul de care dispun si de favorabilitatea pozitiei lor. Cei mai puternici absorbanti de fluxuri turistice sunt, de fapt, la nivel mondial, marile orase, care exceleaza prin patrimoniul lor cultural, prin calitatea peisajelor urbane, prin complexitatea si calitatea serviciilor oferite unei clientele diverse.

Ce fel de centru turistic este si poate deveni Timisoara? C

are sunt factorii externi favorizanti? Care sunt atuurile potentialului turistic propriu? Ce oportunitati ii ofera regiunea pe care o polarizeaza? Cum poate fi stimulata circulatia turistica prin interactiunea cu ceilalti poli urbani din cadrul DKMT?

1. Timisoara, un oras privilegiat de pozitia sa geografica?

Pozitia geografica in vestul Romaniei confera orasului Timisoara elemente specifice de potential natural si antropic, cu o remarcabila personalitate, si influenteaza relatiile pe care acesta le tese cu celelalte orase romanesti sau cu marile centre urbane ale Europei. Asezat la 560 km distanta fata de capitala Romaniei, Bucuresti, orasul Timisoara este cel mai mare centru urban din vestul tarii, cu evidente functii macroteritoriale si cu cea mai larga arie de influenta directa (5000 kmp), dupa capitala. Prin functiile sale complexe, orasul polarizeaza insa un teritoriu mult mai extins, fiind totodata si cel mai mare centru economic si cultural-stiintific al Regiunii de dezvoltare Vest a Romaniei. In relatie cu aceasta, aici se concentreaza 26% din populatia urbana, cca 30% din productia industriala, 37% din activitatile comerciale si numeroase institutii de invatamant superior, grupand aproape 70% din studentii regiunii.

Bine pozitionat in cadrul unei retele urbane intens polarizate (se afla la mai putin de 600 km de 10 capitale europene), prin interactiunea cu care poate fi stimulata dezvoltarea sa social-economica, Timisoara a stiut sa valorifice o serie de oportunitati de pozitie, care decurg din:

situarea la jumatatea distantei dintre doi mari poli urbani ai Europei central sud-estice, Bucuresti si Budapesta, mai aproape de cel din urma;

statutul de poarta de legatura intre Europa Centrala si Europa de Sud-Est, subliniat inclusiv de situarea sa pe coridorul european nr. 4;

punct de sprijin in relatia dintre Mediterana central nordica si istmul Ponto-Baltic (pe relatia Milano-Venetia - Kiev- Sankt Petersburg. Aceasta a permis afirmarea aeroportului international Timisoara ca a doua poarta aeriana a tarii, dupa capitala, deservit de numeroase companii aeriene care il pun in legatura cu 25 de orase europene, cele mai multe din Italia;

pozitia la o distanta nu prea mare de "dorsala europeana" (numita si "banana albastra"), din interactiunea cu care beneficiaza de un plus de vizibilitate si de investitii straine;

dezvoltarea intr-o regiune cu vechi traditii antreprenoriale, renumita inca din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea pentru spiritul mercantil al locuitorilor sai, perpetuat pana in prezent;

statutul de principala supapa de legatura a Romaniei cu "lumea libera" (Occidentul) in ultimele decenii ale regimului comunist, care a dat un plus de cosmopolitism, o mai mare diversitate a reprezentarilor si deci un mediu mai fertil pentru initiativa si responsabilitate decat in restul tarii.

Intensa ventilare demografica, economica si de idei favorizata de aceasta pozitie geografica, alaturi de experientele social-economice complexe la care l-a expus istoria sa moderna si contemporana au permis orasului Timisoara sa se afirme ca un centru novator, deschis, tipic european.

2. Timisoara, un oras agreabil si interesant, intr-o regiune atractiva pentru turisti?

Care ar fi, deci, principalele atuuri ale Timisoarei, dar principalele obstacole care stau in calea unei mai puternice atractivitati turistice?

Dintre atuuri, mentionam:

dimensiunea multiculturala evidenta (patrimoniu, deschidere, colaborare si competitie multiculturala traditionala). Chiar daca diminuata substantial in ultimele decenii prin plecarea majoritatii etnicilor germani (svabii) si reducerea ponderii altor minoritati (maghiara, sarba, bulgara etc.), multiculturalitatea continua sa fie o trasatura caracteristica orasului si regiunii sale de sprijin. Aceasta ii confera un plus de deschidere catre acceptarea celuilalt, catre intelegerea si asimilarea selectiva a diverselor practici sociale si economice, minoritatile respective reprezentand in acelasi timp si solide punti de legatura cu tarile lor de origine;

mentinerea in intravilan a unor zone urbane cu peisaj agreabil, valoros (spatii verzi, arhitectura bogata) care contribuie la cresterea atractivitatii orasului si la consolidarea imaginii sale de marca;

statutul de pol regional de dezvoltare, favorizat de optiunile strategice luate la nivel national si regional (UE) in realizarea investitiilor infrastructurale de rang international sau a celor de productie si servicii;

dispune de al doilea mare aeroport international al Romaniei si cel mai important din regiune, dupa cel de la Belgrad;

mare si complex centru universitar si intelectual, cu servicii in curs de ameliorare;

administratie locala deschisa pentru investitiile in turism si fiabila in optiunile de dezvoltare;

costurile inca modeste ale fondului funciar, ale imobiliarului si ale mainii de lucru, ramase atractive pentru investitorii straini.

relatii bune in teritoriul de sprijin, atat la nivelul regiunii cat si al DKMT.

Exista insa si o serie de obstacole care pun in pericol sau obstructioneaza evolutia social-economica ascendenta, coerenta, a orasului si ii afecteaza atractivitatea:

pozitia intr-o zona de campie, cu potential turistic natural relativ redus;

dezvoltarea urbanistica haotica, care depaseste mijloacele de sustinere si acompaniere ale puterii publice locale;

amploarea lucrarilor de reabilitare infrastructurala care blocheaza multe din axele urbane importante, accentueaza gradul de poluare si dau senzatia de insalubru;

lipsa de coordonare a optiunilor de echipare infrastructurala intre orasul Timisoara si comunele vecine;

calitatea modesta a infrastructurilor de transport spre obiectivele turistice;

standardele sub normele europene ale majoritatii capacitatilor turistice din afara orasului; servicii turiste nediversificate;

bilantul demografic natural traditional negativ si imbatranirea demografica accentuata a regiunii de ancorare a Timisoarei;

vecinatatea inca dificila cu Uniunea Serbia-Muntenegru, ca urmare a efectelor de ecou ale starilor conflictuale din spatiul fostei Iugoslavii: razboi, embargou economic, apoi izolare internationala, mai recent vize obligatorii la trecerea frontierei de stat (incepand din 2004);

mediocritatea dimensiunii culturale a vietii urbane locale.

In aceste conditii, Timisoara trebuie sa-si orienteze oferta de polarizare turistica nu numai la spatiul vestic al Romaniei, ci si la cel transfrontalier, prin interactiune constructiva cu ceilalti poli economici ai euroregiunii DKMT. Dispune Timisoara de argumente interne suficient de convingatoare in acest sens?

3. Timisoara, oras vechi si nou, Ğ Mica Viena ğ

Principalele atractii turistice ale Timisoarei se concentreaza in orasul vechi, cu numeroase obiective arhitecturale, cu spatii protejate, parcuri etc, dar si cu dotari pentru anumite forme de turism modern, cum este cel de afaceri. Chiar organizarea interna a orasului este armonioasa, putand constitui in sine un element de atractie. Astfel, dupa 1716, Casa de Habsburg a reconstruit orasul din temelii, dupa un plan radiar-concentric, cu areale interne in trama rectangulara (cartierele vechi: Cetate, Fabric, Elisabetin, Josefin etc.), de unde si supranumele de "Mica Viena", evocat in scrierile mai vechi, insa prezent si astazi in constiinta localnicilor. Conceputa ca un oras polinuclear coordonat de cartierul Cetate, Timisoara a evoluat atat spre exterior cat si spre interior, in tendinta de a umple treptat spatiul dintre nucleele principale (Cetate, Fabric, Elisabetin-Josefin), ocupat de terenuri virane si suprafete agricole. Planul initial a fost pastrat, iar noile cartiere s-au inscris in conceptia de ansamblu, radiar-concentrica. A rezultat astfel o zonificare urbana mozaicata, in cadrul careia se impune prin potentialul sau turistic ansamblul format din cordonul de parcuri si spatii verzi care flancheaza raul Bega, la care se leaga cu usurinta toate nucleele orasului vechi. Pe de alta parte, orasul nou tinde sa se schimbe, alaturi de cartierele de blocuri din perioada socialista conturandu-se liniile urbanismului modern.

4. Patrimoniul istoric, resursa sau obstacol?

Exista in prezent cel putin doua conceptii contradictorii legate de patrimoniul arhitectural al Timisoarei si de valorificarea acestuia. O prima conceptie este aceea de a pastra intacte cladirile monument si spatiile protejate, inclusiv din perspectiva functionalitatii lor. O a doua conceptie este cea conform careia patrimoniul trebuie adus la zi, in sensul de a-i conferi utilizari compatibile cu interesele si activitatile actuale ale populatiei. Ambele conceptii au aparatori si critici. Fiecare insa ascunde o serie de pericole: in primul caz, pericolul principal este acela al degradarii continue a patrimoniului si al "iesirii" sale treptate din aria de interes a vietii urbane; in cel de al doilea, exista pericolul ca interventiile pentru viabilizare sa degenereze in schimbarea totala a trasaturilor initiale si, deci, in iesirea obiectivelor respective din sfera valorilor de patrimoniu. Pe de o parte, puterea publica, locala sau nationala, nu are resurse suficiente pentru refacerea si intretinerea unui patrimoniu atat de bogat cum este cel protejat in Timisoara. Pe de alta parte, acesta se concentreaza in inima orasului si este de neconceput ca zona centrala (cartierul Cetate, dar si nucleele cartierelor Iosefin, Fabric si, punctual, Elisabetin) sa continue sa se degradeze, tinzand spre abandon.

Aplicarea unor proiecte de revitalizare a centrului istoric, inclusiv cu sprijin financiar european, dar care ar urma sa tina cont de particularitatile culturale ale populatiei actuale (in masura sa le asigure perpetuarea functionala) este solutia cea mai viabila pentru salvarea unui patrimoniu valoros, de care multe din celelalte orase ale Romaniei de azi nu mai dispun (vezi N. Popa, 2000, p. 94-95). O serie de reusite ale procesului de reabilitare urbana pot fi citate in cest sens (cladirea Teatrului National si strada Alba Iulia, zidurile cetatii din zona Bastion, ansamblul arhitectural din spatiul vechiului bazar, cladirea Muzeului de Arta, Spitalul de Dermatologie etc. Exista insa si nereusite, cel mai frecvent rezultate din miza economica extraordinara a terenurilor pozitionate in centrul orasului, care genereaza dispute greu de rezolvat (Abatorul, Cazarma "U" etc.).

5. Marile piete ale Timisoarei: un patrimoniu multicultural pus in valoare

Municipiul Timisoara dispune de cateva piete urbane emblematice, cu semnificatii profunde pentru locuitorii sai. Acestea au o contributie importanta la imaginea de marca pozitiva de care se bucura orasul. Este vorba in primul rand de Piata Victoriei (numita de localnici si Piata Operei), de Piata Unirii, la care se adauga Piata Libertatii, Piata Traian, Piata Balcescu si Piata Maria, alaturi de alte locuri centrale mai vechi sau mai noi, cu rol polarizator local. Cele mai multe din pietele emblematice ale orasului au fost conturate urbanistic in secolul al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX. Intre acestea, cea care are incarcatura simbolica cea mai bogata pentru populatia actuala a Timisoarei este Piata Victoriei. Desavarsirea ansamblului arhitectural care o flancheaza este relativ tarzie si s-a incheiat in anii '60 ai secolului trecut, dupa inaugurarea catedralei ortodoxe si completarea frontului imobiliar de pe latura sud-estica. Vast dreptunghi, din capetele caruia se deschid cateva din marile bulevarde ale orasului, piata este dominata de doua din cele mai puternice simboluri ale Timisoarei: Catedrala Ortodoxa Romana si cladirea Teatrului National si Operei Nationale din Timisoara. Alte simboluri monumentale puncteaza mediana pietei, intre care simbolul latinitatii (Lupa capitolina), monumentul inchinat eroilor revolutiei din 1989 si fantana arteziana. Urmare a conturarii sale treptate, piata este relativ compozita din punct de vedere arhitectural: laturile lungi sunt dominate de arhitectura baroc de la sfarsitul secolului XIX, cu palate somptuoase, dar si cu plombe cubiste specifice imobilelor de la mijlocul secolului XX; capetele de perspectiva revin celor doua embleme amintite, una in stilul neogotic al arhitecturii ecleziastice moldovenesti (catedrala), cealalta in stilul brancovenesc al arhitecturii muntenesti (arcul de triumf care adaposteste intrarea si balconul Operei). Din punct de vedere urbanistic, Piata Victoriei a fost desavarsita la sfarsitul anilor '80, cu putin timp inainte de caderea regimului comunist. Atunci au fost scoase liniile de tramvai (deviate pe trasee ocolitoare), iar intreaga suprafata a pietei a fost consacrata spatiilor verzi si circulatiei pietonale. In scurt timp, aceasta piata avea sa devina simbolul rezistentei anticomuniste si al luptei pentru libertate: aici s-au reunit zecile de mii de timisoreni, incepand cu 16 decembrie 1989, pentru a protesta impotriva dictaturii; pe scarile Catedralei s-au inregistrat primele victime ale aparatului comunist de represiune; din balconul Operei a fost proclamata Timisoara "oras liber de comunism", primul din Romania. Piata Victoriei a reprezentat in acele zile inima si creierul intregului oras, zeci de mii de timisoreni umpland zilnic pana la refuz spatiul pietei, intr-o tulburatoare demonstratie de curaj, solidaritate si vizionarism. Spiritul Timisoarei este, de aceea, strans legat de Piata Victoriei si de simbolurile sale. Pozitia de culoar de legatura intre mari bulevarde si strazi cu circulatie pietonala intensa, intre obiective social-culturale si comerciale cu mare forta de atractie, in vecinatatea celor mai frumoase parcuri ale orasului, accentueaza functia polarizatoare a pietei, care este permanent animata de fluxuri de populatie.       

Un al doilea loc central emblematic al Timisoarei este Piata Unirii, care marcheaza nucleul cetatii si al cartierului omonim. De forma patrata, piata este inconjurata de unul din cele mai valoroase ansambluri arhitecturale din orasele Romaniei, cu aspect tipic central-european. Dominant este barocul, dar se remarca si cladiri neoclasice, jugendstil, chiar rococo, intr-un dialog inchegat armonios, ca o simfonie. Cele mai importante cladiri care o innobileaza prin simbolistica lor sunt Catedrala romano-catolica (1736), Catedrala ortodoxa sarba (1748) si Palatul Baroc (1733-1754). Ramasa oarecum in marginalitate (in ciuda centralitatii sale), ca urmare a faptului ca marile artere ale circulatiei pietonale actuale nu o intersecteaza, Piata Unirii face de cativa ani obiectul unei atentii speciale, in dorinta de a o transforma intr-un centru de referinta nu doar din punct de vedere istoric si arhitectural, ci si sub raport functional. Dezvoltarea in perspectiva a noului complex universitar aflat in vecinatatea sa nordica imediata poate contribui la cresterea rolului acestei piete in viata urbana a Timisoarei, cu atat mai mult cu cat intregul ansamblu de strazi care o inconjoara este prevazut sa fie transformat in spatiu pietonal, cu functie predominant comerciala.

Si celelalte piete din cartierele istorice fac obiectul unor interventii urbanistice complexe, in masura sa le puna mai bine in evidenta personalitatea si sa le sporeasca atractivitatea. Este cazul Pietei Traian din cartierul Fabric, important nod al transportului urban timisorean, careia i se refac integral structura si compozitia suprafetei, piata marcata de biserica ortodoxa sarba Sfantu Gheorghe. Este, apoi, cazul Pietei Balcescu, din cartierul Elisabetin, dominata de impunatoarea biserica catolica, cu stilul sau neogotic tarziu (1919), al Pietei Maria, cu biserica reformata si locul de unde a pornit miscarea revolutionara in decembrie 1989, respectiv al Pietei Al. Mocioni, ambele din cartierul Iosefin, cu profilul pronuntat oriental al vechii catedrale ortodoxe romane din Timisoara.

Din pacate, viziunea urbanistica a cartierelor mai noi acorda prea putina importanta conceptului de piata publica, fie ca este vorba de cvartalele de blocuri construite in deceniile sase-noua ale secolului XX, fie de cartierele de vile si pavilioane individuale de dupa 1990. Ca urmare, acestea contribuie masiv la bilantul teritorial si demografic al orasului, dar in foarte mica masura la conturarea personalitatii sale si aproape deloc la suma de imagini emblematice care il definesc. Iar o schimbare a acestei optici nu pare a se intrezari, fapt care tinde sa penalizeze forta de atractie turistica a orasului.

6. Timisoara - centru pentru turism de afaceri si comercial

Rolul Timisoarei de centru polarizator regional s-a consolidat, totusi, prin inmultirea numarului de centre de afaceri, suprafete expozitionale, hoteluri, sali de conferinte etc. Prin arhitectura lor moderna, acestea contribuie la innoirea punctuala a peisajului urban, iar prin functiile indeplinite, la promovarea valorilor economice si culturale ale regiunii de vest a Romaniei. Aceasta tendinta este accentuata de cresterea traficului international pe Aeroportul "Traian Vuia" din Timisoara (peste 350 mii pasageri anual), devenit principala poarta de intrare a oamenilor de afaceri din diverse tari ale Europei, interesati de potentialul economic al Banatului.

Rolul polarizator al unui oras este in relatie directa cu intensitatea functiei sale comerciale. Chiar daca in orasul modern s-au impus si alte functii cu rol centralizator, comertul continua sa fie un puternic generator de atractivitate. In sectorul comercial al Timisoarei s-a inregistrat o dinamica remarcabila, strans legata de deschiderea externa a orasului, de cresterea veniturilor locuitorilor sai si de consolidarea functiilor sale de polarizare regionala.

Principala mutatie inregistrata in sfera comertului tine de cresterea mobilitatii spatiale a clientilor, ceea ce a permis inmultirea numarului de magazine mari, situate spre periferiile orasului sau in spatiile interstitiale eliberate de alte utilizari. Primele aparute au fost magazinele Terra, Euro si Kapa, grupate in vechile cladiri ale unor unitati comerciale cu ridicata, ce functionau inainte de 1989, formand un veritabil cartier comercial. Rezultat al initiativei locale, acestea sunt tot mai puternic concurate de oferta unor lanturi comerciale internationale, care au impanzit treptat orasul ori si-au stabilit locatiile la periferie (Profi cu capital francez, Bila cu capital austriac, Metro, Selgros cu capital romano-german, Liedl si Kaufland cu capital german s.a.). La sfarsitul anului 2005, se adauga complexul Iulius Mall Timisoara, cu capital romanesc, localizat in pozitie pericentrala, in partea de nord-est a cartierului Cetate, apreciat ca fiind unul din cele mai mari complexe de acest tip din Europa de Sud-Est, cu o suprafata totala de 12 hectare si spatii comerciale de 73 000 mp.

7. Timisoara: infrastructurile de cazare in plina expansiune

Amplificarea rolului polarizator al orasului si cresterea diverselor forme de turism, indeosebi a celui de afaceri, este atestata si de extinderea capacitatilor de cazare turistica. De la cele circa 15 unitati de cazare existente in 1989 (din care unele au iesit din circuitul turistic), s-a ajuns in 2005 la peste 50 de hoteluri, pensiuni, moteluri etc., cu o capacitate maxima de peste 3000 de locuri (tabelul 1), aproape dublu fata de capacitatea de cazare existenta in oras in 1989.

Tabelul 1. Structura capacitatilor de cazare din Timisoara, in functie de vechime (2005)

(Sursa: ancheta personala)

O amploare deosebita a luat-o constructia de hoteluri mici si de pensiuni turistice, localizate mai ales in cartierele vechi ale Timisoarei sau in cartierele de case, cu ambient agreabil (spatii verzi etc.), alaturi de cele localizate central sau in lungul axelor de legatura cu aeroportul international Traian Vuia din Timisoara.

8. DKMT - o regiune transfrontaliera multipolara, cu potential turistic insuficient valorificat

Atractia turistica a Timisoarei, ca si a celorlalti poli de interes din regiune, poate fi ameliorata prin practicile transfrontaliere si prin intensificarea colaborarii in cadrul euroregiunii DKMT. S-ar putea astfel pune in valoare mai bine potentialul turistic complementar de care dispune fiecare din componentele teritoriale nationale ale euroregiunii. Exista cateva trasee transfrontaliere generoase, cum sunt, de exemplu, cele care unesc cei patru poli principali de dinamism social-economic ai euroregiunii (Timisoara, Szeged, Novi Sad si Arad). Alte trasee locale sau transfrontaliere prezinta de asemenea potentiale turistice specifice, remarcabile: in lungul Dunarii, al Tisei, in lungul Crisului Alb sau al Muresului, in lungul Barzavei sau al Streiului, in ariile montane, in ariile protejate etc. Punerea lor in valoare nu se poate face eficient decat impreuna, pentru ca numai astfel cererea regionala poate ajunge la "greutatea specifica" necesara functionarii rentabile a capacitatilor existente si la modernizarea serviciilor turistice.

De asemenea, promovarea ofertei turistice a euroregiunii poate fi mult mai eficienta decat promovarea realizata doar separat, pe fiecare componenta nationala. Aceasta nu elimina actiunile de promovare realizate la diverse scari, de la nivel individual si local, pana la cel institutional, euroregional, national si international. Colaborarea intre agentiile turistice din Serbia, Romania si Ungaria, intre autoritatile responsabile de organizarea, reglementarea si promovarea institutionala a turismului din cele trei tari devine astfel indispensabila. Euroregiunea poate constitui nivelul de interconectare a actiunii tuturor acestor actori.

In intreg acest ansamblu, Timisoara dispune de atuuri remarcabile pentru a-si consolida rolul de polarizator regional in sfera turismului. Principalele sale argumente constau in ponderea demografica a aglomeratiei sale urbane (350 mii locuitori), in pozitia relativ avantajoasa fata de arealele naturale si centrele urbane cu mare potential turistic (Muntii Banatului, Muntii Retezat, Muntii Apuseni, orasele mari din sud-estul Ungariei si din Voievodina) si, mai ales, existenta aeroportului international Timisoara, cu potential de deservire pentru intreaga euroregiune. Rezolvarea problemelor de trecere a frontierei, indeosebi in relatiile cu Serbia-Muntenegru, ramane vitala pentru dezvoltarea turismului euroregional si pentru valorificarea potentialului polarizator al Timisoarei.

III. Analiza SWOT. Statiunea Baile Herculane (jud. Caras-Severin)

IV. Evaluarea potentialului turismului in contextul dezvoltarii intra-regionale in sud-vestul Romaniei

Contextul teritorial creat de globalizare si de constructia europeana obliga regiunile sa isi amplifice capacitatea concurentiala, ale carei componente fundamentale sunt coerenta si avantajele comparative. Nivelul pertinent de abordare a acestora este nivelul intra-regional, la care se raporteaza problemele de amenajare teritoriala, planificare si strategii de dezvoltare.

Importanta pe care turismul a cunoscut-o incepand din a doua jumatate a secolului al XX-lea, pe plan economic si social il consacra ca element central al acestor strategii. Adesea considerat ca panaceau universal, turismul trebuie privit, de fapt, in ecuatia mai larga, a sistemului turistic.

A. Factori de favorabilitate nespecifici

1. Pozitie si localizare geografica. Favorabilitate fizico-geografica si de interconectare.

Regiunea analizata corespunde vechii regiuni istorice a Banatului. Deoarece parti mai mici din aceasta au revenit Serbiei si Ungariei, in urma Tratatului de la Trianon, regiunea e numita, in genere, Banatul Romanesc. Banatul romanesc reproduce - in mic - armonia si proportionalitatea reliefului Romaniei. Cadrul fizico-geografic este in general favorabil umanizarii si activitatilor economice, clima fiind temperat-continentala (temperatura medie anuala de 9-11°C, precipiatii medii anuale de 600-1200 mm/an), cu topoclimate adaptate treptelor mari de relief si unele conditii locale in mod special favorabile

Localizarea sa geografica deschide regiunea la fluxuri transfrontaliere de diverse tipuri, inclusiv umane. Frontiera, insa, nu este suficient de permeabila: exista doar 3 puncte de frontiera, ceea ce determina o strangulare a traficului si o conditionare stricta a traseelor.

Infrastructura de transport prezinta cea mai mare densitate din tara, asigurand conectarea cu celelalte regiuni ale tarii si dinspre vestul, centrul si sudul continentului. Un element cu valente importante pentru accesibilitatea regiunii este prezenta Aeroportului International Timisoara, precum si proiectele privind coridoarele europene.

2. Factori de natura socio-umana si institutionala

Regiune romaneasca integrata succesiv in structuri politice apartinand maghiarilor, turcilor, austriecilor, Banatul a dobandit o identitate aparte, definita de heterogenitate etnica, culturala, confesionala. Aceasta asigura societatii prezente deschiderea necesara unui spatiu de primire turistica. De asemenea, fluxurile alogene stabilite aici, provenind din Europa Centrala au oferit regiunii nu doar pitoresc si elemente de cultura materiala, ci si modelul 'culturii dezvoltarii', concretizat prin spiritul de a intreprinde.

Fiind una din cele mai dezvoltate regiuni ale tarii, Banatul romanesc concentreaza o populatie urbana ale carei venituri si stil de viata permit (daca nu chiar impun) practicarea turismului, regiunea fiind destinatia de week-end sau chiar de lung sejur, pentru cei care au resedinte secundare.

Factorii de natura institutionala concura si ei la dinamizarea turismului, in masura in care functioneaza agentii de dezvoltare (Agentia de Dezvoltare V Vest, Agentia de Dezvoltare a Judetului Timis, Agentia de dezvoltare a judetului Caras-Severin) care concep startegii si gestioneaza programe cu finantare europeana.

B. Factori de favorabilitate specifici

1. Resursele turistice

Relieful complex al Banatului, ca si substratul litologic variat si tectonica 'in tabla de sah' asigura un potential turistic natural bogat si deosebit de atractiv. Se remarca urmatoarele elemente:

relief carstic (chei si defilee, pesteri, izbucuri, lacuri carstice);

elemente pitoresti (cascade, stanci cu forme curioase);

relief glaciar;

culmi cu puncte de belvedere;

malurile raurilor si lacurilor;

izvoare de ape minerale;

domenii schiabile;

fonduri cinegetice si de pescuit;

arii protejate.

Resursele turistice culturale sunt, de asemenea, bine reprezentate, ele incluzand:

-monumente si situri arheologice;

-monumente si ansambluri de arehitectura;

-monumente de arta si arhitectura de factura religioasa;

-monumnete si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala;

-valori etnografice si folclorice;

-monumente de istoria tehnicii.

b.    Structurile turistice de primire

In 2004, regiunea analizata detinea o capacitate de cazare in functiune de 3461 mii locuri/zile, ceea ce reprezinta 6,4% din totalul pe tara. Analiza ponderilor fata de totalul nationl ale diferitor tipuri de unitati de cazare evidentiaza cu ponderi mai mari decat media regionala hanurile (31,1%), amplasate in lungul unor axe de circulatie europeana, precum si vilele turistice (8%), mai adaptate cererii modeste, dispersate de-a lungul anului.

Valori sub media regionala prezinta cabanele si taberele de elevi (5,3%, respectiv 4,2%).

Analiza spatiala a capacitatii de cazare in functiune a Banatului romanesc evidentiaza pentru 2004 o usoara predominare a Banatului montan (53,85%), fata de Banatul de campie (46,15%) marea varietate a potentialului turistic din arealul montan fiind aproape egalata de localizarea in arealul de campie a principalului pol regional, Timisoara.

Analizand diferentierile spatiale ale structurii pe tipuri de unitati a capacitatii de cazare in functiune, se constata ca arealul montan detine intaietatea pentru hoteluri si moteluri, cabane tabere de elevi, pensiuni rurale si agroturistice. Arealul de campie revine pe locul I la pensiuni urbane vile, campinguri, hanuri.

Analiza globala a capacitatilor de cazare in functiune pe tipuri de unitati subliniaza concentrarea locurilor de cazare in hoteluri (73,27%), la mare distanta, pe locul al II-lea, urmeaza pensiunile urbane (7,54%). Aceeasi situatie caracterizeaza arealul de campie, caz in care ponderea pensiunilor urbane e, insa, mai mare (11,27%), in vreme ce arealul m ontan prezinta o ierarhie usor diferita, pe locul al II-lea, cu 5,68%, situandu-se taberele de elevi si prescolari.

2. Aspecte privind formele de turism si spatiile turistice

Asa cum rezulta si din datele referitoare la capacitatea de cazare in functiune, se poare aprecia ca potentialul turistic este insuficient valorificat; in arealul nordic al regiunii, se practica mai ales turismul de tranzit, in vreme ce in arealul sudic, carcateristice sunt formele de turism montan, balnear si de week-end.

De subliniat este faptul ca turismul traditional, balnear, rural si de week-end este in declin, datorita urmatorilor factori:

pentru turismul montan: absenta publicitatii, dotarile turistice deteriorate, absenta marcajelor turistice; transport pe cablu defecte si neperformant; absenta infrastructurii de telecomunicatii; cai de acces deteriorate;

pentru turismul balnear: grad avansat de uzura a dotarilor; personal slab pregatit; management neperformant (inadaptare la evolutia structurala a cererii);

pentru turismul cultural: aspectul neintretinut al monumentelor; absenta facilitatilor de acces, dar si a initiativelor de promovare;

pentru turismul de week-end: toti factorii precizati anterior, la care se adauga^absenta retelei de transport public si semnalizarea defectuoasa a siturilor turistice.

In functie de includerea lor in circuitul turistic, precum si de specificul si amploarea amenajarilor, se disting mai multe tipuri de spatii turistice: situri turistice, locuri turistice, orase cu functii diverse, inclusiv turistica, statiuni turistice.

Rezulta ca Banatul nu este o regiune turistica in termeni de continuitate si osupare intensa a spatiului.

La nivelul Banatului se pot identifica urmatoarele zone de dezvoltare potentiala a turismului, cu formele corespunzatoare de turism:

zona de Vest a arealului de campie, al carei specific este dat de: convietiurea a cel putin cinci etnii (romana, sarba, maghiara, germana, bulgara) si deci de un important patrimoniu cultural (obiceiuri, monumente, evenimente), de prezenta zonei viticole de ses Teremia, renumita pe plan international pana nu demult, precum si de potentialul de apa geotermala existenta. Se pot dezvolta, asadar turismul cultural, turismul de agrement si de week-end.

Zona premontana din Nord-Est (a Masivului Poiana Rusca), pentru care specifice sunt: formtiunile carstice (interesante pentru formatiunile si pentru acustica lor), peisajul pitoresc, prezenta unui lac de acumulare (Surduc). Formele de turism potentiale sunt: turismul de vizitare si admirare a zonei montane, turismul rural, agroturismul, turismul pentru practicarea sporturilor nautice si a pescuitului sportiv.

Zona precolinara si colinara centrala (Buzias-Recas-Lugoj): aici sunt prezente izvoare cu ape minerale si o baza de tratament candva renumita, podgorii, ale caror vinuri se comercializeaza in spatiul european. Ttebuie, asadar, relansat turismul balnear si dezvoltat turismul de podgorie sau de degustare;

Zona de sud a campiei (arealul Deta-Banloc), pentru care definitorii sunt doua elemente: castelul cu parcul inconjurator, unde au avut resedinta conducatori politici ai Banatului si ai tarii (pasa de la Timisoara, contele Karacsonyi si regina Elisabeta) si resursele geotermale. S-ar impune, in acest caz, turismul cultural, balnear si de agrement.

Zona colinara din Nord, a carei vocatie turistica deriva din potentialul geomorfologic, cinegetic (cu o gama variata de trofee cinegetice)si piscicol (exista o amenajare de cca 200ha). Formele de turism care pot fi practicate, daca se creeaza conditiile optime sunt: turismul de vanatoare si pescuit sportiv, turismul de week-end, turismul pentru practicarea sporturilor de iarna, turismul de agrement;

Zona central-vestica a Muntilor Banatului, cu atractii turistice naturale deosebite (relief carstic, lacuri, arii protejate, peisaj complex, fond cinegetic, izvoare termale, climat bland, de adapost), dar si atractii de factura antropica de mare valoare: varietate etnica, arhitectura montanistica a localitatilor cu specific minier, linii de cale ferate, primele din tara si printre cele mai spectaculoase din Europa, grandioase manifestari folclorice, monumente arhitectonice si de tehnica populara. Formele de turism practicabile sunt: turism montan si de drumetie, turism de circulatie, speoturism, cicloturism, alpinism, turism rural, turism cultural, turism de vanatoare si pescuit, turism stiintific.

Zona Defileului Dunarii (Portile de Fier), pentru care retinem: lacuri de acumulare, pesteri, arii protejate, cu flora submediteraneana, dar si rezervatii arheologice, vestigii antice si medievale, diversitate etnica, ceea ce face posibile ca forme de turism: turismul de circulatie, agrement si sporturi nautice, speoturism, cicloturism, turism de pescuit, turism cultural.

Analiza SWOT pentru dezvoltarea turismului in Sud-Vestul Romaniei

In functie de factorul timp, strategiile de amenajare turistica a Banatului se ierarhizeaza in trei categorii: pe termen scurt (1 - 2 ani), in functie de tendintele cererii turistice sau a unor segmente ale acesteia cu efecte economice imediate; pe termen mediu (3 - 5 ani), in acest interval se continua dezvoltarea si amenajarea inceputa in prima etapa, iar pe termen lung (6 - 10 ani), perioada cand se vor amenaja noi puncte, obiective, statiuni, centre, subzone si zone turistice, baze de agrement sau de tratament balnear, care sa satisfaca o gama variata de motivatii si necesitati ale viitoarei cereri turistice; precum si alinierea ofertei turistice la standardele europene, recastigarea si patrunderea pe noi piete turistice.

Programele strategice de amenajare si dezvoltare turistica sunt legate de zonele si subzonele turistice ale Banatului, programe prioritare de consolidare si dezvoltare a turismului de odihna si recreere, a turismului balnear si promovarea cu insistenta a curei profilactice si a fitness-ului in toate statiunile, promovarea turismului itinerant cu valente culturale si religioase, dezvoltarea turismului rural si agroturismului, a turismului de afaceri si reuniuni, a turismului pentru practicarea sporturilor de iarna, a sporturilor nautice, a turismului stiintific, a speoturismului etc., prin introducerea in circuit a noi arii si valori turistice.

In elaborarea strategiei de dezvoltare si amenajare turistica s-a plecat de la analiza principalilor factori de dezvoltare; evidentierea principalilor disfunctiuni existente in turismul zonal banatean (tabel 1 si fig. 1); stabilinduse functiile turistice ale teritoriului, specifice fiecarui judet, a modalitatilor de valorificare oportuna si conturarea polilor de crestere in domeniul dezvoltarii turismului.

Programele strategice de dezvoltare a turismului se grefeaza pe arealele cu valoroase resurse atrative cum sunt: turismul alternativ preorasenesc: Timisoara, Arad, Resita; turismul alternativ multicultural in Campia Banatului si in Banatul montan; lansarea produsului turistic ,,Calea fierului banatean"; agroturism in zona premontana a Muntilor Poiana Ruscai, in Culoarul Timis-Cerna, in Depresiunea Almajului, Defileul Dunarii, in Muntii Semenicului; turismul pe domeniile schiabile ale Semenicului si Muntelui Mic, turism alternativ si de tratament balnear la Baile Herculane, Buzias, Calacea; turismul alternativ, cinegetic si de pescuit (in toate fondurile de vanatoare si pescuit din judetele Timis, Caras-Severin si din partea sudica a judetului Arad si vestica a judetului Mehedinti); turism etnic si religios; turism transfrontalier in cadrul Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa (D.K.M.T.).

Pentru dezvoltarea turismului in teritoriu este necesara promovarea turistica a axei Banatului: Arad-Timisoara-Lugoj-Caransebes-Orsova sau a variantei Timisoara-Deta-Oravita-Moldova Noua-Defileul Dunarii-Orsova, prin valorificarea localitatilor riveriane cu resurse turistice de mult consacrate si in plan international: patrimoniul arhitectural al Timisoarei, Aradului, Lugojului, Oravitei, Caransebesului, Baile Herculane, podgoriile banatene, vestigiile dacice si romane, patrimoniul tehnic-industrial, cu o vechime de peste 200 de ani, calea ferata Oravita-Anina, sistemele hidrotehnice, baraje ale lacurilor de acumulare; rezervatii naturale, parcuri nationale si naturale; zona carstica banateana, turismul de croaziera pe Dunare etc.

Valorificarea obiectivelor turistice banatene prin dezvoltarea unei armaturi turistice adecvate celor doua culoare transeuropene, prin ridicarea gradului de confort a structurilor de primire existente si amenajarea de noi capacitati de cazare de tipul motelurilor si a formelor agroturistice, conservarea si restaurarea unor vestigii istorice: cetati, turnuri medievale, castre romane, monumente si rezervatii de arhitectura etc.

Elaborarea strategiilor de dezvoltare a turismului precede etapei de analiza - diagnostic, strategii care vor stabili obiectivele prioritare ce se vor axa pe actiunile concrete prevazute in programe, cuprinzand toate masurile ce se impun si regiunile (zonele turistice) de interventie. Abordarea strategica are si rolul de formulare a alternativelor strategice si de solutionare a problemelor dezvoltarii si amenajarii turistice a spatiului geografic.

Programele de devoltare a turismului reprezinta localizarea operationala a strategiilor si politicilor de dezvoltare, protejeaza valorile societatii locale, conserva si mentin particularitatile cultural-istorice ale Banatului.

Fig. 6 - Conceptia de dezvoltare turistica a Regiunii V Vest

V. Analiza SWOT la nivelul Regiunii 5 Vest

Pentru realizarea programelor de dezvoltare si valorificare a potentialului turistic s- a folosit metoda de analiza SWOT.

Puncte tari

Regiunea dispune de valente turistice reprezentative pentru oferta romaneasca, conferindu-i si o valoare turistica pe plan international;

Pozitia geografica in vestul si sud-vestul Romaniei, existenta in cele 4 judete a 14 puncte de frontiera, precum si apropierea de importante piete turistice traditionale vestice - zone emitatoare de turisti (Austria, Italia, Germania) - magistrale rutiere si feroviare care traverseaza regiunea, strabatute de fluxuri turistice internationale si interne, iar prin diversificarea si relansarea ofertei turistice pot fi retinute in acest teritoriu, toate acestea ii sporesc valoarea turistica.

Marea varietate si complexitate de resurse atractive, permit o valorificare printr-o paleta larga de tipuri si forme de turism.

In cadrul Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa (D.K.M.T.), judetele din Regiunea 5 Vest ofera produse turistice inexistente pe teritoriul regiunilor transfrontaliere vecine, surse cu un grad ridicat de atractivitate pentru turistii din Voivodina (Serbia-Muntenegru) si Csongrad (Ungaria): munte, sporturi de iarna, podgorii si crame, statiuni balneoclimaterice, drumetia montana, dond cinegetic si piscicol diversificat si valoros, obiective si momente cultural-istorice si de tehnica industriala, spatiu etnic multicultural, intercultural si confesional, turism rural in zone montane, parcuri naturale, nationale si areale protejate pentru practicarea ecoturismului etc.

climat placut cu influente submediteraneene;

prezenta pe suprafete intinse a padurilor de foioase si conifere, paduri cu functie recreative si paduri seculare protejate.

2 aeroporturi internationale: Timisoara si Arad.

Centre infoturistice in capitalele de judete.

Puncte slabe

cai de acces la obiectivele si statiunile turistice deteriorate si prost intretinute;

management neperformant in unele statiuni turistice;

programe si produse turistice neatractive si cu impact negativ pe pietele turistice internationale; produse sablonard;

slaba dezvoltare si diversificare a agrementului cu referire speciala in statiunile montane pentru practicarea sporturilor de iarna sau cele nautice

Riscuri (amenintari)

degradarea si afectarea resurselor, a obiectivelor turistice, a obiectivelor turistice, a complexelor si statiunilor turistice prin exploatarea excesiva a padurilor din proximitatea acestora.

numeroase monumente istorice si de tehnica industriala se afla intr-o stare de conservare precarA si chiar intr-o deterioare continua, creand o imagine negativa asupra patrimoniului turistic cultural si chiar natural al unor zone turistice;

investitori straini in turism sub nivelul si valoarea resurselor atractive;

se practica o concurenta neloiala, mai mult bazata pe interese de grup si cu profit imediat.

Oportunitati

afirmarea recenta a noi tipuri si forme de turism in regiune; turism etnic - regiunea o zona multiculturala; a turismului rural - zone etnografice de mare originalitate si diversitate; turismul de afaceri, reuniuni si congrese - prin noul centru Regional de Afaceri si Expozitii din Timisoara; turismul industrial - Banatul Montan si Hunedoara; speoturismul in arealele carstice etc.

reconstructia ecologica a zonelor miniere a zonelor defavorizate din cele 4 judete prin dezvoltare si amenajare turistica.

turismul alternativ pentru redresarea zonelor monoindustriale si cele defavorizate.

Fig. 7- Propuneri de amenajare si dezvoltare turistica in Regiunea V Vest

In calitate de director de grant ,in acest moment, coordonez materialele cu rezultatele cercetarii din acest grant, care au fost adunate, iar unele sunt in curs de afi predate, materiale care vor face obiectul unui volum , ce va fi depus la editura Universitatii de Vest in luna aprilie 2006, cheltuielile de tehnoredactare si tiparire fiind suportate din grant.