|
|
|
Posibilitati de dezvoltare a turismului in regiunea de Sud-Vest
Lucrarea de fata, ce urmeaza a fi prezentata, se intituleaza Posibilitati de dezvoltare a turismului in regiunea de Sud-Vest si reprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care inregistreaza schimbari permanente si o evolutie ascendenta. Tema acestei lucrari a prezentat inca de la inceput pentru mine un interes deosebit, datorita caracterului de noutate al acestuia. Turismul in zona olteniei este recunoscuta ca o importanta arie etno-folclorica. Mestesugurile traditionale ocupa un loc important in economia sateasca, fiind reprezentate prin prelucrarea lutului, cioplitul si sculptatul lemnului (Polovragi), dulgherit (Somanesti). Aici sunt si centre reprezentative de ceramica: Horezu, Stefanesti
Turismul reprezinta pentru Romania sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor straini, insa acest lucru este ingreunat de concurenta puternica din partea tarilor vecine si de amploarea problemelor legate de competitivitate. Astfel, promovarea turistica Romaniei trebuie sa se alinieze tendintei internationale de crestere a rolului institutiei nationale de promovare a turismului in activitatea intensiva de promovare, aceasta activitate fiind in prezent subdimensionata, cantitatea de materiale promotionale editate este insuficienta si nu acopera cererea. Situatia este determinata de lipsa unei retele nationale de centre judetene si birouri locale de promovare si informare turistica, a unor brand-uri pe zone si regiuni turistice, de deficientele in acoperirea cu fonduri de la buget a activitatii de promovare interna si internationala, de lipsa asigurarii continuitatii institutionale in domeniul promovarii .O problema de importanta majora a economiei romanesti este reprezentata de gradul diferit de valorificare a potentialului turistic, avand in vedere rolul care trebuie acordat respectirii capacitatii de suport, dar si eliminarii diferentelor economice regionale.
Potentialul turistic al Olteniei este bogat, relieful si resursele naturale constituind premise favorabile practicarii diferitelor forme de turism: balneoclimateric, rural, "aventura montana" (alpinism, speologie).
Regiunea se afla pe locul 2 in Romania, dupa Moldova, din punctul de vedere al numarului de manastiri si lacase de cult.
Desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale - sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara mediei nationale. In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul 'turism social', care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin cheltuieli reduse.
Statiunea Ranca , denumita sugestiv - Sinaia oltenilor , este situata in judetul Gorj , la 18 km de orasul Novaci pe DN 67C , accesul facandu-se numai cu autovehicule .
Statiunea Ranca ( altitudine 1650 m ) situata pe versantul sudic al Muntilor Parang dispune de un potential turistic si sportiv deosebit fiind considerata centrul drumetiilor din Parang : drumetii montane , recreere si odihna , practicarea sporturilor de iarna din luna septembrie si pana in luna mai .
Atractii turistice precum lacuri glaciare : Rosiile , Calcescu , Mija , Lacul Verde , piscurile Parangului precum Carja , Mandra , Stoienita , Setea Mare , Mohorul , Varful Papusa , Parangul Mare , lacurile de acumulare Vidra , Petrimanul si Galbenul din complexul hidrotehnic Lotru , padurile de stejari , mesteceni , brazi si frasini , aerul ozonat , cele doua partii de ski amplasate pe Muntele Cornesu , multe si diversificate trasee turistice fac din aceasta statiune o destinatie deosebit de cautata de turisti la sfarsit de saptamana sau in concediu !
Sa nu uitam ca dupa atata distractie in aer liber mai trebuie sa ne si odihnim . Oferta de cazare este complexa , alcatuita din hoteluri , vile , pensiuni si cabane particulare unde confortul si ospitalitatea predomina !
Situata intr-o zona cu un deosebit
potential turistic, atat pe timp de iarna cat
si pe timp de vara, pensiunea Chesa
Montana se afla in statiunea Ranca, la o altitudine
de 1800m. La 31 de Km de Tg Jiu si 82 Km de Ramnicu Vacea, Statiunea
Ranca are doua partii de schi, ambele pe muntele Cornescu. Una de nivel mediu
si una pentru incepatori, aceasta din urma fiind dotata si cu
teleski si instalatie de nocturna
Recomandari privind dezvoltarea turismului .
1. Realizarea unui studiu de evaluare a patrimoniului turistic rural si posibilitatilor de integrare in sistemului turistic european prin identificarea gospodariilor taranesti ce pot fi introduse in circuitul turistic, in special in zonele etnografice,Valcea, Gorj.
2. Dezvoltarea turismului rural in Romania prin lansarea de agentii de turism virtuale. Prezenta Internetului ofera posibilitatea functionarii in turism a unor operatori turistici virtuali (agentii de turism electronice), care nu dispun de personal, mijloace fixe sau o structura organizatorica fizica, totalitatea operatiunilor de intermediere si gestiune fiind efectuate prin Internet, cat si utilizarea unor centre de rezervare si crearea unor sisteme globale de distributie.
Infiintarea agentiilor de turism virtuale pe Internet schimba morfologia si dinamica turismului rural, realizandu-se un nou concept de afaceri in sfera turismului.
Rezervarile on-line care vor reprezinta unul din segmentele cele mai dinamice ale comertului invizibil pe Internet. Vanzarile directe de bilete reprezinta 60% din volumul de tranzactii ale companiilor de voiaj prin Internet.
Realizarea unei agentii virtuale care va crea potentialul consumator de servicii turistice din sfera rurala cu urmatoarele oportunitati semnificative:
- sa lanseze o cerere personalizata cu ajutorul aplicatiilor electronice de cautari si selectare, care vor identifica ofertele turistice rurale cele mai pertinente;
- sa compare continutul ofertelor mai multor agentii de turism concurente, alegand pe cea care se potriveste cel mai bine cu cerintele si nevoile sale personale;
- sa obtina informatii variate si detaliate (sub forma de text, sunet, imagine statica sau video-clip) despre destinatiile turistice din mediul rural si despre serviciile modulare care sunt disponibile, putand realiza chiar tururi virtuale:
- sa combine el insusi diferitele servicii complementare, intr-un produs turistic integral si adaptat propriilor cerinte;
- sa rezerve sau sa cumpere produsul turistic complet sau diferite servicii modulare complementare.
Experimentarea interactiva a unor tururi virtuale ale unor destinatii turistice din spatiul rural, prin accesarea unor site-uri promotionale pe Internet, poate deveni o atractie complementara care se integreaza in pachetul de oferte turistice rurale. In acest mod, realitatea virtuala nu mai este utilizata doar ca o interfata informationala intre potentialul client si produsul turistic rural, ci ca o posibilitate suplimentara de agrement, de experimentare a noului si ineditului.
3. Un alt factor important pentru dezvoltarea turismului rural il constituie infiintarea de societati private specializate in turismul rural in zone predabile acestei forme de turism precum si acordarea de facilitati fiscale acestor societati.
4. Aprobarea normelor si criteriilor de clasificare pe "margarete" a firmelor si pensiunilor agroturistice.
5. Formarea profesionala pentru turismul rural prin organizarea de actiuni pentru formarea prestatorilor si touroperatorilor pentru turismul rural din intreaga tara. Organizarea de activitati pentru formarea tinerilor din principalele zone etnografice ca ghizi si agenti locali pentru agroturismprecum si cooperarea cu organizatiile internationale din domeniul turismului rural
6. Pregatirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii turistice prin: acordarea de consultanta si asistenta tehnica din partea Ministerului Turismului a asociatiilor si organizatiilor nationale si internationale care activeaza in domeniu; organizarea de manifestari
nationale, regionale si locale pentru prestatorii de servicii agroturistice; atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru practicarea serviciilor agroturistice pe baza normelor si criteriilor elaborate de Ministerul pentru intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turismului si Profesii Libere
(in continuare Minisrerul Turismului).
7. Lansarea pe piata interna si internationala a ofertei turismului romanesc prin organizarea de manifestari si realizarea de materiale promotionale de catre asociatiile si organizatiile nationale ale turismului rural cu sprijinul prestatorilor individuali de servicii turistice, al firmelor specializate si a
agentilor de turism si touroperatorilor din turismul romanesc; organizarea de actiuni de marketing si promovare in cadrul programului promotional al Ministerului Turismului; colaborarea cu firme straine specializate interesate in organizarea de circuite rurale in Europa Centrala si de Est si introducerea ofertei romanesti in catalogul acestora; editarea unui catalog al ofertelor gospodariilor taranesti atestate din zonele etnografice selectionate; crearea unor pagini Web de prezentare a gospodariilor taranesti atestate.
8. Realizarea fondului de date privind unitatile cuprinse in reteaua nationala a turismului rural, prin: crearea unor baze de date care sa cuprinda toate gospodariile in regim agroturistic, clasificarea acestora pe "margarete", pe marimi si dotari.
9. Formarea expertilor in management agroturistic la nivel local, regional si national, precum si continuarea actiunilor de formare a prestatiilor din reteaua turistica rurala si a valorificatorilor
specializati in comercializarea acestui produs, prin: organizarea de cursuri in cadrul Institutului National de Formare si Management pentru Turism;
10. Facilitarea colaborarii intre organismele si organizatiile implicate in dezvoltarea turismului rural din Romania si organisme similare din celelalte tari europene cu un turism rural traditional, prin: sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil, ANTREC etc., care sa promoveze
imaginea zonei sau a gospodariilor respective; participarea la actiuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actiuni organizate pe plan intern.
11. Asigurarea unor facilitati in sprijinul dezvoltarii turismului rural prin: facilitarea accesului gospodariilor taranesti si al intreprinderilor mici de artizanat la credite din fondurile alocate de la bugetul statului; crearea unui fond mutual pentru turismul rural, in vederea acordarii de credite cu dobanzi subventionate si de garantii, gospodariilor taranesti atestate.
Romania are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romanesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba imaginea Romaniei in lume. Pentru aceasta este necesara elaborarea unei politici clare si de perspectiva cu privire la dezvoltarea turismului rural romanesc, in sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esalonate in timp, spre care sa fie dirijate resursele financiare interne si internationale.
