Turismul de litoral

TURISMUL DE LITORAL

1. Analiza situatiei turismului de litoral

1. Capacitate.

La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din statiunile de pe litoral reprezinta 42,7 % din capacitatea de cazare existenta la nivelul intregii tari.

In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare a cunoscut o usoara scadere in statiunile de litoral; in anul 2002 numarul locurilor a fost cu 1,5 % mai mic fata de anul 1999. Ponderea hotelurilor in totalul locurilor de cazare din ultimii ani a fost in medie de 63 %.

2. Circulatie

Numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare din statiunile litorale a inregistrat o crestere in ultimii ani. Astfel, in anul 2002 s-a inregistrat o crestere cu 3,6 % a numarului de turisti si cu 29,1 % a turistilor straini, fata de anul 1999.

Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este prezentata in figurile de mai jos:

Desi, numarul turistilor a crescut, numarul innoptarilor a scazut in anul 2002 datorita reducerii duratei sejurului turistilor romani, de la 6,8 la 6,1 zile.

Aceeasi tendinta s-a manifestat si in randul turistilor straini, al carui numar a scazut la 7,5 % in anul 2002, fata de 8,4 % in anul 2001.

Din totalul innoptarilor pe litoral, 85,1 % sunt in structuri hoteliere. Unitatile de cazare de doua stele detin 57 % din total innoptari, urmate de cele de o stea, cu 21 % si de 3 stele cu 11,6 %.

3. Piata

La nivelul anului 2002, un procent de 24,8 % din innoptarile din Romania sunt in statiunile de pe litoral, din care 17,1 % sunt innoptari ale turistilor straini. Romanii reprezinta 91,6 % din total turistii sositi in statiunile de litoral si realizeaza peste 80 % din numarul innoptarilor.

In cadrul turistilor straini, Germania este pe primul loc, cu 43 % din totalul innoptarilor turistilor straini, urmata de Franta cu 10 % si Italia cu 6 %.

4. Eficienta

Gradul de ocupare in statiunile de pe litoral a fost in anul 2002 de 41,3 %. Structurile hoteliere au avut in acelasi an un grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune, de 47,7 % .

Durata medie a unui sejur este 6,3 zile.

5. Punctele tari ale turismului de litoral

pozitia in teritoriu Dobrogea si Litoralul Marii Negre au o importanta pozitie strategica, politica si economica, fiind situate la interferenta a doua mari zone geopolitice: Europa Central - Estica si Orientala - pe de o parte si Asia de Vest si Sud - Vest, pe de alta parte, ceea ce este benefic si pentru turismul romanesc, care se inscrie in circuitul turistic al Bazinului Pontic. Drumurile europene E 60 si E 87, magistrala feroviara Bucuresti - Constanta, aeroportul international Mihai Kogalniceanu si porturile maritime Constanta si Mangalia inlesnesc accesul si deschiderea turistica spre si dinspre Asia si Europa, cu destinatii dintre cele mai interesante;

relatiile transfrontaliere ce se realizeaza prin cele patru puncte vamale, rutiere, feroviare, maritime si aeriene (Constanta, Vama Veche, Negru Voda, Mihail Kogalniceanu), dar si in cadrul regiunii transfrontaliere Dunarea de Jos;

canalul Dunare - Marea Neagra, ca viitoare artera turistica, in perspectiva amenajarii porturilor locale Cernavoda, Medgidia si Basarabi;

un bogat si valoros potential turistic de litoral, balneo-terapeutic, numeroase vestigii antice grecesti si romane, medievale, monumente religioase, sate cu valoare etnofolclorica deosebita, atractii naturale etc.;

structuri turistice reprezentative pentru Romania ca volum (42 % din reteaua nationala de cazare) si categoria de confort;

noile structuri politice si economice aparute in Bazinul Pontic si interesul pe care il manifesta forurile internationale in aceasta zona; acestea determina optiuni ferme pentru dezvoltarea globala (inclusiv turistica) a Dobrogei si a zonei de litoral la nivelul standardelor internationale, asemenea ariilor costiere europene si mondiale consacrate;

dezvoltarea industriala si comerciala a zonei costiere genereaza o circulatie economica benefica pentru turismul de afaceri;

potentialul agrozootehnic al Dobrogei si valentele etnofolclorice ale localitatilor rurale sunt un suport al turismului in general si al agroturismului, in special;

populatia prognozata si cu precadere cea tanara, reprezinta un alt suport real pentru activitatea de turism;

preconizata dezvoltare economico - sociala Nord - Sud (pe axa Braila - Galati - Macin - Tulcea - Constanta - Vama Veche) si Vest - Est (Cernavoda - Constanta) impune o noua orientare in redimensionarea activitatii de turism la nivelul judetului;

fluviul Dunarea si aria rurala limitrofa, cu resurse turistice naturale si istorice remarcabile va permite dezvoltarea unui nou pol turistic dobrogean.

2.     Punctele slabe

poluarea mediului si procesele de degradare a plajei si falezei tarmului Marii Negre, 'materia prima' de baza pentru turismul de litoral;

absenta unor politici si programe coerente de dezvoltare integrata litoralului romanesc (infrastructura si echipare tehnico-edilitara, protectia si reabilitarea mediului natural si construit etc.);

data fiind ponderea litoralului in economia judetului, se remarca absenta unui program de monitorizare integrata al acestei zone - fragila ecologic si cu posibile repercusiuni negative asupra economiei turismului;

absenta unei politici de dezvoltare economica si turistica unitara a judetului, in cele trei unitati teritoriale specifice: zona litorala, zona centrala si zona dunareana;

oferta de agrement de plaja si acvatica este saraca si dotata cu echipamente si instalatii invechite.

2. Obiectiv specific

Reabilitarea si modernizarea litoralului romanesc si alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din tarile europene avansate.

3. Actiuni strategice

1.     Dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului;

2.     Diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate;

3.     Cresterea atractivitatii si calitatii activitatilor de turism;

4.     Realizarea unui cadru institutional si de organizare adecvata a activitatii de turism (monitorizarea si supravegherea ecologica a tuturor activitatilor economice din zona litorala a Marii Negre);

5.     Protectia mediului si a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologica a litoralului romanesc, prevenirea poluarii si degradarii mediului, masuri pentru stoparea regresiunii liniei tarmului.

4. Masuri pe termen scurt si mediu

a) dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului, pentru a facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/1996 si alte documente, se aproba in acest scop urmatoarele:

realizarea autostrazii Bucuresti - Cernavoda - Constanta si a drumurilor expres: Tulcea - Constanta - Vama Veche, Ramnicu Sarat - Harsova - Constanta si Slobozia - Harsova - Tulcea.

Modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor segmente de cale ferata (Constanta - Mangalia, Medgidia - Tulcea si Medgidia - Negru Voda), precum si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe relatia Bucuresti - Constanta (si eventual, Mangalia);

echiparea turistica a porturilor situate in lungul Canalului Dunare - Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi;

modernizarea aeroportului Constanta - Mihail Kogalniceanu si asigurarea unor facilitati turistice adecvate;

construirea unui pod la Calarasi cu implicatii si in turismul judetului Constanta;

modernizarea punctelor de frontiera Vama Veche si Negru Voda;

b) diversificarea ofertei turistice prin:

Ÿ       consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate - odihna si recreere, cura balneara si tranzit;

Ÿ       promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant cu valente culturale si religioase, turismul rural si agroturismul, turismul de afaceri si reuniuni, turismul specializat (echitatie, stiintific, speoturism, naturism etc.);

Ÿ       diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundari, filmari subacvatice, sporturi, piscine etc.);

c)     modernizarea si extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural:

Ÿ       amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement (Mamaia);

Ÿ       construirea de mini-porturi pentru ambarcatiunile de agrement (Navodari, Eforie Nord, Costinesti, Jupiter, Venus si Vama Veche);

Ÿ       realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip "Aqua Land" (Neptun - Olimp, Costinesti, Venus si 2 Mai);

Ÿ       cresterea atractivitatii generale a statiunilor prin:

imbunatatirea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor si punctelor de agrement;

extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general;

asfaltarea si repararea cailor de acces in statiuni;

eliminarea echipamentelor si dotarilor de agrement invechite si inlocuirea lor cu echipamente moderne;

reamenajarea spatiilor verzi si a gradinilor de agrement (ex: gradina japoneza din statiunea Venus etc.);

Ÿ       cresterea functionalitatii si atractivitatii plajelor prin :

amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan international;

instalarea unor panouri cu informatii privind temperatura (aer, sol, apa), umiditatea, viteza vanturilor etc.;

asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu precadere in zonele mai frecventate;

crearea unui aspect estetico-ambiental corespunzator si dezafectarea tuturor constructiilor si improvizatiilor care afecteaza imaginea plajei;

d) protejarea mediului natural si construit, cu precadere a celui costier care este cel mai predispus degradarii de catre factorii naturali si antropici;

e) integrarea zonei in programele europene si internationale pentru Marea Neagra si in special in politica de dezvoltare a turismului in bazinul Marii Negre, aspect reiterat si in sedinta Adunarii Generale a Comitetului "Dezvoltarea turismului in regiunea Marii Negre" de la Istambul, 23 iunie 1999;

f) accentuarea politicilor promotionale in domeniul promovarii ofertei turistice;

g) dezvoltarea unor actiuni de instruire si informare a populatiei cu privire la relatia turism-mediu si necesitatea protectiei acestuia din urma, inclusiv prin cunoasterea cadrului legislativ specific;

h) dezvoltarea turismului in teritoriu si introducerea in circuit a noi arii si valori turistice prin:

valorificarea optima a resurselor turistice de pe litoralul romanesc al Marii Negre, cu precadere a celor legate de talasoterapie si agrement nautic, prin reabilitarea cu maxima urgenta a celor doua componente de baza ale potentialului turistic - faleza si plaja marii;

promovarea unor noi puncte de atractie de pe litoral: Vama Veche (cura heliomarina, sporturi nautice, agroturism), Istria - Nuntasi (cura balneara, agroturism);

introducerea in circuitul turistic a arealului dunarean al judetului, cu resurse turistice importante pentru diversificarea si promovarea unei oferte ce poate deveni competitiva pe piata turistica romaneasca (pescuit sportiv, vanatoare sportiva, agroturism, odihna si recreere, intr-un peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc.) si crearea de noi poli ai turismului precum: Ostrov - Oltina - Dunareni, Harsova - Topalu - Capidava etc.;

reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene si introducerea lor in circuitul turistic;

promovarea turisticaa axei mediane a Dobrogei - Canalul Dunare - Marea Neagra, prin valorificarea principalelor localitati riverane (Cernavoda si Medgidia) precum si a resurselor turistice de mult consacrate si in afara granitelor (podgoriile, canalul, vestigiile romane si ansamblul rupestru de la Basarabi), situate pe viitoarea autostrada sau pe coridorul IV european;

valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele doua judete Constanta si Tulcea) si dezvoltarea unei armaturi turistice adecvate pe viitorul coridor european nord-sud: Gdansk - Constanta - Salonic (cetatile Macin, Turcoaia, manastirile Uspenia si Vovidenia din judetul Tulcea, situate pe DN 22D si monumentele din judetul Constanta).