Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Clasificari ale serviciilor agroturistice

Clasificari ale serviciilor agroturistice

Avand in vedere complexitatea si diversitatea serviciilor ce se poate regasi la un moment dat in pachetul agroturistic si din nevoia de intelegere a importantei fiecarei componente, a ponderii acestora in pachetul turistic, a caracteristicilor calitative necesar a fi intrunite, a volumului probabil al cererii pentru anumite tipuri de servicii, este utila structurarea acestora, dupa modelul clasificarii serviciilor turistice[1].


In raport cu importanta in consum si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi:



de baza, adica serviciile destinate satisfacerii unei nevoi generale (transport, cazare, alimentatie) sau a unei nevoi specific turistice ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca: vanatoare, pescuit, hipism, schi, etc. si la care turistul nu poate renunta.

complementare ori suplimentare. Acestea vizeaza, in general, fie o mai buna adaptare a prestatiei de baza la nevoile turistilor fie o ocupare placuta, agreabila a timpului liber (informatii, activitati cultural - sportive -organizare sau procurare bilete, inchirieri de obiecte, parcare, supraveghere copii si altele).


Conform Ordinului Ministerului Turismului nr. 510/2002 privind aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice, la toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica este obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, despre care turistii trebuie informati, astfel:

- la unitatile de 4 si 5 stele - cel putin 18 servicii ;
- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii ;
- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii ;
- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii .


In general, in cadrul pachetului turistic ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit insa in functie de continutul formelor de turism practicate; de exemplu, pentru turistii automobilisti, serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau cu rulota, ponderea serviciilor de cazare este nesemnificativa etc.


Tabelul nr. 5.1

Structura consumului turistic pe grupe de servicii


Grupa de servicii

% in structura consumului

1

Transport

20- 25

2

Cazare

≈ 30

3

Alimentatie

≈ 30

4

Agrement

10 -15

5

Alte servicii

5-10

Sursa: R. Minciu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2000


Dupa modul de formulare a deciziei de cumparare a serviciilor agroturistice, se intalnesc:

servicii ferme (cazare, masa), angajate anterior desfasurarii consumului turistic

servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu.


In functie de relatiile financiare dintre prestatori si beneficiari, serviciile agroturistice pot fi:

cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia;

gratuite sau sub forma unor facilitati. Costul lor este fie suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism fie este inclus in pretul prestatiilor de baza, gratuitatea fiind astfel efectiva sau aparenta. Prestatiile gratuite (gratuitati sau scutiri de taxe pentru copii, discount-uri pentru cumpararea de produse, abonamente la serviciile de agrement etc.) au  drept scop stimularea circulatiei turistice.


Dupa natura lor, se poate face delimitare intre:

serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii agroturistice

servicii nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale regionale sau comunale, care se adreseaza in egala masura turistilor cat si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere, asistenta medicala etc.).


SERVICII TURISTICE





Specifice


Nespecifice

De baza


Complementare





Transport

Informare

Transport in comun


Cazare

Organizarea voiajelor


Telecomunicatii


Alimentatie

Intermediere

Reparatii-intretinere


Agrement

Cultural-artistice

Asistenta medicala


Cu caracter special


Igiena si intretinere fizica


Diverse

Distribuirea apei, gazelor, energiei electrice si termice


Model de structurare a serviciilor turistice

dupa Florina Bran si colaboratorii, 1998





[1] Florina Bran, Dinu M, Tamara Simon, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1998