|
|
|
O excursiune stiintifica in Bucegi
Rasfoind, din intamplare, niste Monitoare Oficiale vechi, am dat, cu mirare, peste o pagina, cu care nu ne prea obisnueste gazeta noastra oficiala, si anume:
Dr. Grecescu "Excursiunea stiintifica dela Buceciu' (sic). (Monitorul Oficial No. 50, din anul 1869).
D-rul Grecescu, invatatul botanist, ne povesteste cum a stat la Sinaia, dela 3-21 August, in anul 1868 (vasazica acum 60 de ani!).
In tovarasia lui Fometescu, preparatorul dela gradina botanica, si a pictorului Walch, a erborizat, timp de doua saptamani, pe malurile Prahovei si Pelesului, prin valea Cainelui, a Pietrer-Arse, a Caseriei; ba s'ar fi suit si pe muntele Cumpatul (pana unde nu stim) si in 13 august s'a dus si spre locuinta unui eremit, la o departare de o ora de manastire, locuinta adapostita sub o mare stanca de piatra (cum am zice la Sf-ta Ana).
Din expunerea ce da, nu rezulta ca D-rul Grecescu s'a suit pe Bucegi si nici plantele recoltate nu dovedesc aceasta
Credem interesant sa reproducem aci cateva randuri din acest articol, atragand atentia cetitorilor ca au fost scrise acum 60 de ani si nu de un literat:
"Cine a strabatut poalele Bucecilor, in preajma manastirei Sinaia si in lung, pe calea ce conduce la Predeal, n'a putut trece fara a contempla acele colosale stanci, ale caror varfuri plesuve se pierd in fumul vazduhului, niste adevarate ruine ale revolutiilor primitive ce a incercat planetul nostru.
In aceste locuri, la fiece pas calatorul intalneste multime de parauri cari, esind de sub lespezile reci ale acelor stanci, serpuesc in adancul vailor sumbre si tacute, descind murmurand pe treptele pietroase ale acelor vai, pana ce dau in raul Prahova, care le duce cu sine, spre a racori intinsele campii ale acestui fertil district.
Maestatea si formele bizare ale coamelor acestor munti ce se deseneaza pe azur, vegetatia abundenta si variatia productiunilor cu care natura a voit a favoriza aceste locuri, desteapta admiratia calatorului si-i arata eternitatea naturei.
Aceste locuri, in fiecare an, se investmanteaza cu flori de a-celea care farmeca pana si privirea cea mai tiepasatoare; muschii vegetali acopera cu abundenta stancile umede, pe care gasesc taramul lor propriu; pe ruinele marilor arbori cresc multimea micelor criptogame parasitare; din tarana celor ce au participat odinioare la miscarea vietii, es frumoasele ferege, orobanchele si altele. La piciorul batranilor coniferi, pe cari timpul ii ameninta, se vad tineri brazi ce urmeaza a inlocui pe strabunii lor.
Botanistul, departe de arsita uscata a oraselor si de pulberea lor suparatoare, gaseste aci, cu multumire, in timpul verei, un loc care ii desfasura cu profusiune un vast camp de explorare si de studiu.
Locurile muntilor au un numar mai mare de specii vegetale, pe atat de utile cat si de interesante sub raportul fiziologic si descriptiv al florei unei tari. Coniferii, amentacele si alti arbori padureti se gasesc cu imbelsugare pe coastele muntilor si pe muchiile lor; lichenele, hepaticele si muschii vegetali formeaza intinse si nenumarate tapeturi vegetale pe stancile umede si pe coaja batranilor arbori feregele cele mai varii si interesante, orchideele terestre indigene, faimoase prin colorile si aspectul florilor lor, gentianeele, campannulaceele, cele mai variate, balaele si fragedele orobanche ascunse la radacinile arborilor vechi, in locurile sumbre si umede ale profundelor vai, in fine o multime de plante proprii locurilor de munte, cum si altele cari dela camp au venit sa gaseasca o placuta instalatie in locurile verzi si racoroase ale ingustelor livezi dela munte.
Iata, in trasuri generale, Flora Bucegilor nostri'.
