|
|
|
Exercitiile fizice in Roma Antica
Influenta greaca, caracterul militar, conceptii, institutii si forme de practicare a exercitiilor fizice
Exercitiile fizice si cariera militara la romani aveau acelasi caracter de clasa ca in Grecia. Asfel practicarea exercitiilor fizice reprezenta privilegiul oamenilor liberi. Sclavii care proveneau din randul prizonierilor de razboi, precum si din capturarea populatiilor cucerite aveau acces numai la practicarea exercitiilor fizice cu caracter spectaculos. Acestea reprezentau un mijloc de petrecere a timpului liber a celorlalte grupuri sociale. Din punct de vedere istoric intre greci si romani s-a stabilit o serie de relatii prin intermediul coloniilor grecesti din sudul Italiei (Sicilia) si Etruria. Astfel, romanii au recunoscut gimnastica. Cu toate acestea romanii nu au avut un sistem de educatie fizica sub raport tehnic si organizatoric asa cum l-au avut grecii. Romanii au adoptat exercitii grecesti dar au amplificat caracterul militar al acestora.
Romanii au cucerit Grecia in anul 146 iHr.. Este momentul in care civilizatia greaca influenteaza cultura poporului roman. Daca Roma a cucerit Grecia pe calea armelor, Grecia a cucerit Roma pe calea culturii.
In aceasta perioada gimnastica se afla intr-o perioada de decadere in Grecia, iar atletismul avea caracter profesionist. Exercitiile usoare (alergarea, saritura, aruncarea) erau situate in plan secundar.
Exercitiile in prin plan erau lupta, pugilatul si pancratiul.
Caracterul militar
In perioada republicii adolescentii intrau sub controlul statului pentru asigurarea educatiei militare.(la 15 ani erau preluati de stat, iar la 17 ani deveneau activi in armata).
Principala forta a armatei romane era reprezentata de pedestrime impartita in pedestrime grea si usoara in functie de echipament.
Echipamentul complet de lupta si de aparare consta in sabie, lance, coif la care se completau rezervele de grau, oalele de gatit, uneltele de sapat, stalpii de la palisade.
Exercitiul fundamental era marsul. Marsul se desfasura dimineata in ritmuri diferite. Alte exercitii practicate: alergari pe langa cai, sarituri peste calul de lemn, tragerea cu arcul, calaria, inotul si manuirea sabiei.
Pedestrimea era organizata in 3 linii: linia 1 alcatuita din soldati mai in virsta cu experienta; liniile 2 si 3 erau destinate infanteriei usoare alcatuite din tineri cu arme de aruncare.
Cel mai indragit era inotul folosit in pregatirea militara. Selectia se facea pe criteriul "cine nu stie sa inoate, nu stie sa citeasca".
Conceptii si institutii
Distingem 2 perioade in conceptia romanilor atat in ceea ce priveste dezvoltarea exercitiilor fizice cat si a institutiilor. Acestea sunt:
Perioada republicii
Romanii au avut un sistem de educatie fizica original din punct de vedere organizatoric, metodic si tehnic. Exercitiul fizic si-a pastrat caracterul de clasa, astfel sclavii nu aveau acces la practicarea exercitiilor fizice. Sclavii erau folositi si pregatiti in mod special din punct de vedere fizic pentru a fi aruncati in arenele circurilor oferind spectacole brutale.
Exercitiul fizic in aceasta etapa romana a reprezentat un ideal de decadenta in fapt (paine si circ).
Educatia se realiza in familie si anume pater familia. Adolescentii erau preluati de stat si pregatiti militar, armata constituind obiectivul final al educatiei. Scopul final al educatiei la romani era de a forma oameni cu virtuti, curajosi, puternici, disciplinati.
Perioada influentei grecesti. Se caracterizeaza printr-o imbunatatire a sistemului educational. Se introducea gimnastica si retorica. Concomitent sunt preluate si exercitiile cu caracter militar. Din sistemul grecesc au fost preluate dintre institutii baile, iar exercitiul fizic va trece in plan secund.
Prezenta celor 854 de bai de la Roma dintre care aproximativ jumatate erau bai luxoase pentru petrecaretii bogati in timp ce pentru cealalta jumatate reprezentata de plevei amenajarile acelor bai erau modeste. Cele mai reprezentative bai au fost baile lui Caracciolo considerate ca fiind monumente arhitectonice ale lumii vechi. Se intindeau pe 11 ha accesibile pentru 1600 de persoane si aveau urmatoarele parti componente:
Termele lui Deocletian
Termele cuprindeau bai cu aburi, cada si dusuri. Anexele termelor aveau in componenta gradini si fantani, saloane de odihna. Sali de gimnastica si jocuri, masaj, biblioteci si muzica.
Programul termelor:
sedita de atletism sau joc cu mingea
sauna uscata
bazin cu apa calda, calduta si rece
masaj
ungerea si parfumarea corpului (alypes - personal special care se ocupa de acest moment al prgramului)
plimbari igienice si conversatii
Formele specifice de practicare a exercitiilor fizice in perioada republicii erau reprezentate de pentatlon. Gimnastica a devenit un mijloc de pregatire pentru razboi. Dansul era interzis la romani, iar palestrele si gimnaziile grecesti au fost preluate si construite in mod identic. Jocurile pentru romani ocupau un rol deosebit. Jocurile se practicau cu obiecte:
follis (minge mare cu aer batuta cu pumnul, cu bratul sau cu racheta)
trigonul (minge mica asemanatoare cu cea de tenis). Jocul se desfasura intre 2 echipe cu 3 jucatori asezati in triunghi.
Pagaenica (minge mare pentru lucratorii campului)
Harpestrum (minge asemanatoare cu cea de handbal alcatuita din piele umpluta cu fulgi, faina sau pamant)
Treptat dintre gimnazii au ramas numai palestrele pe care le-au transformat in bai.
Luptele cu gladiatorii au luat locul intrecerilor atletice grecesti.
Cauzele decaderii vietii publice si private:
Teatrul a devenit util pentru reprezentatii scenice, circul pentru cursele de cai si care, iar amfiteatrul grecesc pentru luptele cu gladiatorii.
Zilele in care se practicau jocurile reprezentau zile de sarbatoare (in timpul imparatului Augustus 70 de zile pe an, in timpul imparatului Traian 123 zile, iar incepand cu sec III se practica 175 zile pe an).
Jocurile se desfasurau in functie de antotimpuri:
in luna aprilie aveau loc jocurile megalitice cu caracter religios (Zeitei Cibela)
mai: aveau loc jocurile florare cu caracter teatral (Zeita Flora)
iulie: jocurile apolinare inchinate Zeului Apolo (aveau caracter scenic la care se adaugau intrecerile de cai si care)
septembrie: constau in intreceri de cai si care precum si luptele de calarie intre nobili. Circus Maximus (lupte sangeroase)
Venationes reprezenta un macel cu violente animale.
Hoplomachia era o lupta cruda care se organiza intre gladiatori (erau din randul sclavilor, a prizonierilor si erau instruiti in cazarmi speciale de catre un maestru)
Aristocratia romana conducatoare a exagerat caracterul spectacular al jocurilor, astfel prin placerea jocurilor aristocratia romana a reusit in mod deliberat sa atraga atentia maselor nemultumite intr-o directie nepericuloasa a evolutiei problemelor psiho sociale cu care se confrunta sclavagismul.
