|
|
|
Baletele lui Mihail Jora
Mihail Jora se indreaptǎ cǎtre domeniile Terpsichorei, manifestand convingerea cǎ baletul trebuie si poate sǎ devinǎ caracteristic romanesc. "Ne trebuie o artǎ coregraficǎ, afirmǎ el, care sǎ fie alcǎtuitǎ din dansatori romani, care sǎ danseze pe muzicǎ scrisǎ de compozitori romani, subiectele extrase din viata romaneascǎ si miscǎrile sǎ aibǎ caracter popular romanesc".
In anul 1932 el prezintǎ Operei Romane, in genul scurt dansat de Diaghilev, baletul intr-un act"La Piata". Personajele sunt caracterizate prin peisaje muzicale sugestive, compozitorul folosind un larg diapazon de redare a tipurilor de mare diversifitate. Lirismul, senzualitatea, caricaturalul, poezia si grotescul se imbina in muzica lui Mihail Jora intr-un tot unitar si perfect. Sub aparenta unei lucrǎri pur descriptive, Mihail Jora a prezentat o satirǎ contra moravurilor societatii burgheze. Coregrafia a fost realizatǎ de Anton Romanowski, iar rolul principal a fost interpretat de Elena Penescu-Liciu. Anton Romanowski si Vera Carally au pus bazele trupei de balet a Operei Romane , iar prima maestrǎ de balet romancǎ a fost Floria Capsali, a cǎrei activitate incepe in 1938. Ea reorganizeazǎ trupa de balet, o mareste si incurajeaza tineretul, formand de asemenea perioada activitatii sale in care pune in scenǎ Carnavalul de Schumann, "Coppelia" de Delibes si "Cutia cu jucǎrii" de Debussy. In 1939 Florica Capsali pune in scenǎ la Opera Romanǎ"Nuntǎ in Carpati"de Paul Constantinescu. Baletul acesta este o suitǎ coregraficǎ plinǎ de pitoresc si voiosie, in care se evoca obiceiuri de nunta din lumea satelor de munte ale Moldovei. Fecundul autor al baletului "La piata"prezinta in 1941 la Opera Romanǎ, o lucrare inspiratǎ dintr-o perioadǎ agitatǎ a trecutului romanesc, "Demoazela Mǎriuta".
Mihail Jora a reflectat in aceastǎ lucrare aspecte din timpul revolutiei de la 1848 din tara noastrǎ. Coregrafia compusǎ de Floria Capsali cu multa fantezie si umor concorda cu continutul literar si muzical al baletului. In anul 1943 compozitorul Zena Vancea, dupa o asteptare de aproape 10 ani, fiindca lucrarea fusese terminata in 1934, asistǎ la punerea in scena la Opera Romana din Bucuresti, a baletului sǎu "Priculiciu", premiera ce a avut loc in seara de 3 aprilie 1943, in coregrafia lui Floria Capsali. In credintele populare rǎspandite prin Banat, priculicii sunt niste fiinte supranaturale, care, o data cu lǎsarea serii, apar prin pǎduri si sate, ating calea calatorilor si produc nenorociri si pagube. La Opera Romanǎ activitatea coregraficǎ se extinde, si in programul unei singure seri se introduce baletul expresionist:"DMorte"de Wilkens, "Invitatie la vals"de Weber si"Demozela Mǎriuta"de Mihail Jora.
