|
|
|
TERORISMUL IN ROMANIA
La sfirsitul anului 1995, Directorul Agentiei Centrale de Informatii a Statelor Unite (CIA), John Deutch, a preconizat ca, in urmatorul deceniu, este de asteptat o crestere pe plan mondial a actelor de tip terorist. 'Regret ca am ajuns la concluzia ca va exista o crestere cutremuratoare a terorismului in urmatorii zece ani, nu numai impotriva americanilor, ci in intreaga lume', a afirmat el, la 20 decembrie 1995, in fata Comitetului pentru Informatii al Camerei Reprezentantilor din Congres. La 8 octombrie 1997, administratia americana a anuntat ca 30 de grupari straine au fost considerate drept 'organizatii teroriste'. Pe aceasta lista se afla citeva organizatii palestiniene, doua grupari israeliene, separatistii iranieni membri ai Mujahedin-e Khalq si rebelii Tamil din Sri Lanka. Aceasta a fost elaborata in concordanta cu prevederile unei legi care a intrat in vigoare in 1996 si care interzice finantarea sau acordarea de ajutor material acestor grupari. Actul normativ american mai stipuleaza refuzarea acordarii de vize membrilor celor 30 de organizatii si cere institutiilor financiare americane sa blocheze fondurile apartinind acestor grupari.
Cele 30 de organizatii declarate teroriste de SUA sint: - Organizatia palestiniana Abu Nidal (ANO) - Grupul filipinez Abu Sayyaf (ASG) - Grupul Islamic Armat(GIA) - algerian - Secta Aum Shinrikyo (Aum) - japoneza - Euzkadi Ta Askatasuna (ETA) - basca - Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei - factiunea Hawatmeh - Miscarea Islamica de Rezistenta Hamas - palestiniana - Gruparea Harakat ul-Ansar (HUA) - pakistaneza - 'Partidul Domnului' - Hezbollah - libanez - Grupul Islamic Gama'a al-Islamiyya (IG) - egiptean - Armata Rosie Japoneza (JRA) - Gruparea egipteana al-Jihad - Gruparea evreiasca Kach - Gruparea evreiasca Kahane Chai - Khmerii Rosii - Cambodgia - Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) - 'Tigrii tamili' (LTTE) - Sri Lanka - Frontul Patriotic al Disidentilor 'Manuel Rodriguez' - chilian - Organizatia Mujahedinilor Khalq - iraniana - Armata Nationala de Eliberare - columbiana - 'Jihadul Islamic - factiunea Shaqaqi - Frontul de Eliberare a Palestinei - factiunea Abu Abbas - Frontul Popular pentru Eiberarea Palestinei (PFLP) - Frontul Popular pentru Eiberarea Palestinei - Comandamentul General (PFLP-GC) - Fortele Armate Revolutionare din Columbia (FARC) - Organizatia Revolutionara '17 Noiembrie' - greaca - Partidul/Frontul Popular Revolutionar de Eliberare (DHKP/C) - turc - 'Lupta Populara Revolutionara (ELA) - greaca - 'Calea Luminoasa' (Sendero Luminoso, SL) - peruviana - Miscarea Revolutionara Tupac Amaru (MRTA) - peruviana.
Prima lista a statelor care sustin terorismul, elaborata de autoritatile americane, in urma unui mandat primit din partea Congresului, a fost data publicitatii in 1979. De atunci, singurul stat care a fost retras de pe aceasta lista, in 1982, datorita interventiei presedintelui american din acea perioada, a fost Irak-ul, dar a fost trecut din nou pe lista, la o luna dupa atacul asupra Kuweit-ului, din august 1990. Yemenul de Sud a fost retras de pe lista dupa unirea cu Yemenul de Nord, in 1990. La 1 mai 1997, pentru al treilea an consecutiv, Departamentul de Stat a dat publicitatii o lista cu sapte tari care sustin terorismul, si anume: Cuba, Iran, Irak, Libia, Coreea de Nord, Sudan si Siria. Departamentul de Stat a afirmat ca mai multe dintre aceste state nu au fost implicate direct in acte de treorism international (definite ca violente premeditate, motivate politic, impotriva unor tinte care nu pot riposta, efectuate de subgrupuri nationale sau agenti clandestini cu scopul de a influenta opinia publica). Aceste state nu au legaturi directe cu organizarea actelor teroriste, dar ofera adapost sigur pentru organizatiile teroriste. Coreea de Nord adaposteste un numar mare de membri ai Armatei Rosii Japoneze, in timp ce Sudanul ofera terenuri pentru taberele de antrenament ale mai multor grupari, printre care se numara si gruparea palestiniana Hamas si cea pro-iraniana Hezbolah. Departamentul de Stat american considera ca Iranul este singurul stat 'implicat in planificarea si executarea actelor teroriste de propriii agenti sau de catre altii'. Irakul nu a revenit inca la 'potentialul terorist' detinut inainte de razboiul din Golf, dar isi reface incet retelele de informatii. Terorismul practicat de Libia a fost drastic redus datorita sanctiunilor instituite de ONU, dupa inculparea, in luna noiembrie 1991, a celor doi cetateni libieni, care au detonat o bomba aflata in cursa Pan Am 103, deasupra localitatii Lockerbie, din Scotia, in 1988.
La 16 decembrie 1997 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat o conventie ce prevede intensificarea eforturilor internationale pentru combaterea terorismului. Delegatul american la ONU, Richard Rosensttock, a apreciat aceasta conventie drept 'un progres considerabil inregistrat in cadrul eforturilor comunitatii internationale pentru combaterea terorismului'. Documentul aprobat de reprezentatii celor 185 de state membre solicita autoritatilor 'sprijinirea anchetelor, a procedurilor criminale si a extradarilor' in cazul atentatelor teroriste comise cu explozibil, cu substante chimice sau biologice. Rezolutia a fost propusa anul trecut de Statele Unite, care doresc astfel sa previna incidente de felul celor de la Lockerbie in 1988 sau de la World Trade Center din New York, in 1993. Propunerea americana a fost sustinuta si de grupul tarilor puternic industrializate (G8) la Denver.
Si statele Uniunii Europene au decis sa coopereze in lupta impotriva terorismului. Ministrii de Justitie si de Interne din tarile membre ale UE, au hotarit sa instituie un sistem de schimb de informatii, sa reduca diferentele rezultate din sistemele lor judiciare si sa colaboreze in scopul implementarii unei conventii asupra procedurilor de extradare. 'Terorismul nu poate fi combatut intr-un mod eficient prin actiuni izolate si prin mijloacele individuale ale fiecarui stat', se arata intr-o declaratie comuna a statelor UE, din 15 octombrie 1995.
Dupa revolutia din 1989, statul roman a inceput sa fie preocupat de crearea unui cadru legal pentru combaterea terorismului. La 29 iulie 1991, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea Nr. 51 privind siguranta nationala a Romaniei. Conform articolului 3, literele i), j) si l), constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei : actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte, atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace si initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii. Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii prevede la art. 6 ca, prin unitatile sale, SRI-ul executa activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a terorismului, executa interventia antiterorista asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale, asigura protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum si a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, concura la realizarea protectiei antiteroriste a demnitarilor gardati de Serviciul de Protectie si Paza, in situatia cind acestia sint vizati de amenintari cu acte de terorism, poate asigura protectie antiterorista si altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.
La 4 aprilie 1995, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a avizat proiectul de Lege privind prevenirea si combaterea actelor teroriste, elaborat de Ministerul de Interne. La 5 aprilie 1995 Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala a Camerei Deputatilor a dat aviz favorabil propunerii legislative privind introducerea in Codul Penal a infractiunii de terorism. Conform articolului nou propus in Codul Penal - numerotat 324: 'Fapta de a pune in pericol persoana umana sau alte valori importante prin amenintare cu mijloace de distrugere, in scopul comiterii unor infractiuni sau promovarii unor interese, indiferent de natura acestora, constituie infractiunea de terorism si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani. Daca pericolul aratat in aliniatul precedent priveste un grup de persoane, o colectivitate sau membrii izolati ai acesteia aflati in imposibilitatea de a se apara, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii. Folosirea de mijloace care au dus la degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare in intregime sau in parte a unor valori importante, prin explozii, incendii sau prin orice alt mod care constituie pericol public sau daca prin aceste mijloace s-a adus atingere integritatii corporale sau vietii cetatenilor, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 25 de ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea totala a averii. Avizul CSAT asupra Legii Anti-terorism a iscat o serie de controverse asupra acestui subiect, in legatura cu necesitatea aparitiei unei astfel de reglementari legislative. Senatorul PDSR Vasile Vacaru, presedintele Comisiei de supraveghere a SRI, a declarat ca 'nu avem nevoie acum de o lege anti-tero', deoarece actele sanctionate de proiectul de lege se regasesc in Codul Penal. 'Singura diferenta o reprezinta cuantumul pedepsei', a declarat Vacaru. Crearea unei Brigazi 'anti-tero' in cadrul Ministerului de Interne are ca scop preluarea pazei la ambasade, care, pina acum, era asigurata de trupele din subordinea SRI. 'Paza ambasadelor va fi efectuata de jandarmi, in timp ce actiunile anti-teroriste cad in sarcina Serviciului Roman de Informatii', a mai spus Vasile Vacaru. Si presedintele Comisiei de aparare a Senatului, Radu Timofte, a declarat ca in proiectul de lege pentru pedepsirea actelor teroriste 'nu se regaseste nimic din ceea ce este si trebuie sa constituie specificul actului terorist'. In schimb conducerea IGP considera absolut necesara aprobarea Legii antitero deoarece evolutia ascendenta a actelor teroriste in intreaga lume justifica acest lucru. Conform datelor centralizate de Serviciul Pirotehnic din cadrul Inspectoratului General al Politiei, in prima parte a anului 1995, s-au inregistrat 50 de atentate si tentative de atentat, dintre care 16 in Europa, 20 in Asia, 11 in Africa si 3 in America. Cele 50 de evenimente (22 de atacuri armate si 28 de atentate cu bombe) s-au soldat cu 288 de morti si 766 de raniti, fata de perioada similara a anului trecut, cind s-au produs 46 de atentate soldate cu 178 de morti si 153 de raniti. In Romania cel mai tragic atentat a avut loc in municipiul Suceava, pe 9 martie 1995, cind explozia unei bombe artizanale, plasata sub un autoturism, a provocat moartea cpt. (post-mortem) Mihai Alupoaie si ranirea grava a cinci persoane. De asemenea, in aceasta perioada s-au inregistrat peste 130 de false atentate cu bombe. In acest context, aparitia Legii antitero era considerata imperios necesara de catre specialistii IGP. Conducerea PL'93 isi exprima temerea ca proiectul de lege contra terorismului ar putea legaliza abuzurile autoritatilor. La 18 aprilie 1996, Senatul a ratificat Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, prin care este reglementata procedura extradarii persoanelor care sint cautate pentru acte de terorism. Conventia stabileste infractiunile care sint considerate acte de terorism - printre care capturarea ilicita de aeronave, rapirea, luarea de ostateci sau infractiunile care au ca obiect folosirea de bombe, grenade sau rachete - si care nu pot fi considerate infractiuni politice. Romania a formulat si o rezerva la aceasta Conventie, prin care se prevede dreptul de a refuza extradarea in legatura cu orice infractiune care ar putea fi considerata politica. O asemenea rezerva a fost formulata si de alte 14 state din Europa de Vest.
Directorul Serviciului de Protectie si Paza (SPP), generalul Dumitru Iliescu, declara la 29 aprilie 1996, ca in Romania s-au creat punti de legatura intre organizatiile teroriste din Europa, Asia si Orientul Apropiat. Pozitia geografica, conditiile concrete existente in Romania pot fi avute in vedere de promotorii terorismului, fenomen aflat in expansiune la scara mondiala, a apreciat generalul Iliescu. 'Terorismul a avut permanent nevoie de baze logistice, de spatii adecvate pregatirii misiunilor', a declarat directorul SPP. Interesul pentru o anumita zona decurge din scopul actiunilor viitoare, a aratat directorul SPP, si pozitia geografica a Romaniei, aflata la rascrucea unor importante rute intercontinentale, o poate face atractiva. Generalul de divizie Stan Stingaciu, comandantul Trupelor de jandarmi, considera, la 11 iulie 1998, ca, in Romania, fenomenul terorist este 'atipic'. El a declarat ca pe teritoriul romanesc actioneaza cel putin opt grupari teroriste, in Romania fiind prezente in mod constant sursele unor potentiale acte de terorism-diversionism. Printre organizatiile teroriste care 'merita a fi luate in considerare', Stingaciu a enumerat: 'Fratii musulmani', Hezbollah, 'Frontul de Vest', 'Abuu-Nidal' si FDLP, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), gruparile 'Siikh', organizatii teroriste occidentale ('2 iunie', 'Brigazile Rosii', Ordinea Nova', IRA, ASALA), si unele structuri de tip mafiot ('triadele' chinezesti, racketii ucraineni, familiile mafiote italiene sau autohtone). 'Fratii musulmani' sint coordonati de la Viena si sunt gruparea care si-a creat mai multe asociatii cu caracter profesional cultural sau religios, cum ar fi Sindicatul studentilor arabi din Cluj-Napoca, Asociatia 'Semiluna', Asociatia de prietenie romano-araba din Bucuresti. Gruparea Hezbollah are membri constituiti in echipe preocupate de stringerea fondurilor din activitati comerciale legale si ilegale. Senatorul PAC Stefan Radoff a cerut, la 11 martie 1996, in plenul Senatului, expulzarea membrilor sau simpatizantilor Hamas de pe teritoriul Romaniei, in urma mortii a sapte muncitori romani intr-un atentat terorist care a avut loc in Israel. 'Frontul de Vest' este o organizatie palestiniana interesata in stringerea de fonduri, operind sub acoperirea Reprezentantei OEP. Gruparile 'Abuu-Nidal' si 'FDLP' se ocupa de reactivarea celulelor palestiniene 'al-Fatah'. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) lupta pentru independenta teritoriilor kurde din Turcia, in timp ce gruparile 'Siikh' afecteaza interesele Indiei in Romania prin infiltrari ilegale ale unor grupuri compacte de imigranti cu destinatia Occident. Ministrul de Externe al Romaniei, Andrei Plesu, a declarat, la 14 mai 1998 ca autoritatile de la Bucuresti detin informatii referitoare la intentia Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) de a provoca 'actiuni ilegale sub acoperire' pe teritoriul Romaniei. 'Romania condamna orice forma de terorism', a spus Plesu. El a aratat ca autoritatile de la Bucuresti nu recunosc PKK si au adoptat masuri pentru contracararea activitatilor acestei organizatii in Romania. Ministrul roman de Externe nu a precizat la ce se refera masurile adoptate de autoritatile de la Bucuresti.
Conform Serviciului Roman de Informatii, in tara noastra nu exista structuri teroriste autohtone, ci doar membri ai altor organizatii din strainatate. Directorul adjunct al SRI, Mircea Gheordunescu, afirma ca pe teritoriul Romaniei se gasesc, insa, cetateni straini, membri, simpatizanti sau emisari ai unor organizatii teroriste din exterior. El preciza ca, in cazurile la care a lucrat SRI, nu figureaza nici un cetatean roman care sa aiba preocupari legate de activitati teroriste,
In iulie 1997, seful sectorului de interventii al Brigazii Antiteroriste a SRI, maiorul Ion Stroe, a declarat ca in Romania a avut loc o singura actiune antiterorista reala, cind patru teroristi au incercat sa-l ucida pe ambasadorul indiei la Bucuresti. Fortele SRI au reusit atunci sa lichideze doi teroristi si sa captureze unul. Cel de-al patrulea terorist a reusit sa scape. Actiunea a avut succes intrucit ambasadorul nu a suferit nici o leziune.
Atentatul cu bomba de la Suceava a avut loc la 9 martie 1995, o persoana fiind ucisa si inca cinci ranite, in urma exploziei unei bombe plasate sub un automobil-capcana, abandonat in centrul municipiului Suceava. Bomba a fost scoasa de sub masina insa, numai dupa citiva metri, a explodat in miinile locotenentului major Mihai Alupoaiei. Ofiterul a fost pulverizat de deflagratie. Socul exploziei a mai produs ranirea foarte grava a specialistului pirotehnist al Statului Major de Aparare Locala, capitan Mihai Frasineanu, si a locotenentului major Gheorghe Moraru. De asemenea, alti trei subofiteri au fost raniti usor. Bomba ce a provocat moartea lt.maj.Mihai Alupoaie a fost plasata sub masina lui Adrian Bors, patron al firmei 'Adico-Prod' SRL. Bors. Atentatorul se numeste Pralea Neculai, din Falticeni, fiind recidivist, condamnat la trei ani inchisoare pentru incalcarea de consemn militar, in 1983, si la patru ani inchisoare pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor. El a fost contactat de Veta Bors (patroana firmei Dolce Vita, din Suceava) pentru asasinarea sotului ei, Adrian Bors, in schimbul unui onorariu de 800.000 lei. Pralea a ales varianta plasarii unei bombe artizanale sub masina celui vizat. Mecanismul infernal era confectionat din 200 grame explozibil, o capsa electrica si o baterie marca Varta, introduse intr-o cutie prevazuta cu magnet pentru prinderea de autoturism. Atentatorul l-a urmarit pe Adrian Bors si a plasat incarcatura exploziva sub Opelul Kadett, dupa ce proprietarul si-a parcat masina pe strada Anastasie Crimca, la aproximativ 150 de metri de Tribunalul Judetean. La iesirea din cladirea Tribunalului, Bors, insotit de Daniel Gagiu, a observat cutia de culoare inchisa, plasata sub pragul din partea stinga a masinii sale. El l-a anuntat pe subofiterul Constantin Todiras, din paza Tribunalului judetean, de existenta obiectului suspect. Adrian Bors a fost de trei tinta unor tentative de asasinat. Prima s-a produs pe 31 decembrie 1994. Atunci, bomba artizanala a fost dezamorsata de Politie. Ultimul dintre atentate, care a avut loc la 9 martie 1995, a provocat moartea capitanului (post-mortem) Mihai Alupoaie, si ranirea altor cinci persoane. Autorul atentatului, Neculai Pralea, a declarat ca atentatul din 9 martie s-a produs in scop de razbunare, neavind nici o legatura cu o forta sau o actiune politica. Datorita starii conflictuale virulente intervenite intre sotii Adrian Bors (42 de ani) si Veta Bors (33 de ani), aflati in curs de divort, sotia a luat hotarirea de a suprima viata barbatului. In urma masurilor intreprinse de Politia judeteana, cu sprijinul Parchetului, au fost identificati si audiati vineri Pralea Neculai - ca autor al atentatului, Veta Bors - instigatoare la omor, Ungureanu Vasile si Ionela Paduret - complici.
Atentatul de la Suceava a generat o propunere de modificare a Codului Penal, deputatul PSDR Calin Nestor avansind, la 14 martie 1995, propunerea legislativa vizind introducerea in Codul Penal a infractiunii de terorism.
Dupa atentatul de la Suceava in Romania a aparut o adevarata psihoza a amenintarilor cu bomba. S-au inregistrat zeci de alarme false privind plasarea unor bombe in aeroporturi, curse aeriene, scoli, tribunale, primarii etc. Acest fenomen luase o amploare deosebita in Romania, numai in dimineata zilei de 27 aprilie 1995, pina la ora 11.00, in Bucuresti fiind inregistrate sapte astfel de false anunturi, care au vizat in special institutii de invatamint. Conform Legii pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice (L61/27.09.1991), 'alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol, ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau dupa caz, prin solicitarea interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei'. In numai trei saptamini, compania TAROM si Aeroporturile Otopeni si Baneasa au fost amenintate de sapte ori cu plasarea unor bombe, toate acestea dovedindu-se alarme false. Ministrul de Interne, Doru Ioan Taracila, a declarat intr-o conferinta de presa, la 15 martie 1995, ca telefoanele anonime care anunta atentate de tip terorist reprezinta 'o actiune concertata si bine organizata, care vrea sa demonstreze ca in Romania nu exista ordine si siguranta'. Sirul de apeluri telefonice, prin care erau amenintate cu atentate teroriste Aeroportul Otopeni si compania TAROM, a determinat luarea de masuri suplimentare de securitate. Amenintarile de tip terorist au produs, in numai trei saptamini, pagube cifrate la milioane de dolari. La 15 mai 1995 o amenintare terorista anunta ca sub podul de cale ferata de pe Trotus se afla o bomba. Pierderile cauzate de blocarea traficului feroviar pe magistrala 500 (Bucuresti-Suceava), in urma anuntului terorist, au fost estimate la aproximativ 2 miliarde lei. Blocarea traficului a afectat circulatia a peste 10.000 calatori. In proiectul de lege privind prevenirea si combaterea actelor de terorism, aprobat de catre Guvern, amenintarile publice, in speta telefoanele anonime, au fost calificate drept acte teroriste.
In localitatea Vestem, judetul Sibiu, la Restaurantul "km 12" a avut loc un atentat cu bomba, pe data de 25 octombrie 1996. Pavel Titenoc, Evgheni Marcu, Sorin Ghenoiu si Florin Rabagel au ampalsat si detonat o bomba artizanala in Restaurantul 'km 12', ca urmare a unor 'reglari de conturi' intre patronul restaurantului, Adnan E. Mendres, si Imal Ahmed, ambii de origine turca. In urma deflagratiei, restaurantul a fost distrus in proportie de 50 la suta si s-au inregistrat doua victime. Potrivit rechizitoriului Parchetului, cei patru s-au angajat sa execute actul terorist pentru suma de 7.000 de marci germane. Trei dintre atentatori au fost arestati in 22 noiembrie 1996, iar al patrulea a fost retinut dupa o saptamina. Cei patru autori ai atentatului cu bomba au fost condamnati, la 13 iulie 1998, la o pedeapsa cu inchisoarea, cumulata, de 30 de ani. Pavel Titenoc a fost condamnat la 8 ani, Evgheni Marcu - 8 ani, Sorin Ghenoiu - 7 ani si Florin Rabagel - 7 ani. Pavel Titenoc si Evgheni Marcu a fost condamnati pentru distrugere, detinere ilegala de materiale explozive si tentativa de vatamare corporala grava, iar Florin Rabagel si Sorin Ghenoiu au fost condamnati pentru complicitate la aceste infractiuni.
Dupa catastrofele aeriene de la Balotesti si Verona, au aparut diverse speculatii conform carora cele doua aeronave ar fi fost tinta unor atentate teroriste. Ministrul belgian al Transporturilor, venit la fata locului dupa accidentul de la Balotesti, a declarat ca 'nu a fost un atentat terorist', accidentul neavind nici o legatura cu o actiune anterioara catastrofei a guvernului belgian, ce a constat in anihilarea unei grupari fundamentaliste algeriene. Comisia de ancheta a catastrofei de la Balotesti a exlus, de asemenea aceasta ipoteza. Si ipoteza unui atentat terorist la bordul aeronavei romanesti prabusita la Verona a fost exlusa. Sorin Stoicescu, inspector-sef al Departamentului aviatiei civile din Ministerul Transporturilor, a declarat atunci, ca ipoteza unui atac terorist a fost discutata cu partea italiana, fiind, in cele din urma, 'mai mult sau mai putin exclusa'. Avionul, apartinind companiei de transporturi Romavia, efectua un zbor charter pe ruta Timisoara-Verona-Timisoara pentru compania Banat Air. Avionul s-a prabusit in noaptea de 13 spre 14 decembrie 1995, la scurt timp de la decolarea de pe aeroportul din Verona. Toti cei 49 de pasageri si membri ai echipajului si-au pierdut viata.
Intr-un apartament din Brasov, inchiriat de Francisc Bancsa, cetatean roman si belgian, politistii au gasit, in data de 23 martie 1998, trei pistoale Kalasnikov, noua incarcatoare si 272 cartuse, pregatite pentru folosire. Bancsa era dat in urmarire prin Interpol, fiind un presupus terorist belgian. El a fost condamnat, in data de 29 mai 1998, de Tribunalul Brasov, la doi ani de inchisoare pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor. Procurorii din Parchetul Curtii de Apel Brasov, au atacat aceasta decizie prin apel, incearcind sa demonstreze ca Francisc Bancsa a incercat sa-si organizeze o trupa de comando la Brasov. 'Dihorul (le furet) din Namur', cum este cunoscut Bancsa de belgieni, nu a recunoscut nimic din supozitiile cuprinse in rechizitoriul de la dosarul sau, declarind ca cele trei pistoale Kalasnikov si munitia gasita, le-a primit ca garantie de la un cetatean moldovean, caruia i-a vindut o masina si ca voia sa le valorifice in Franta, de unde urma sa se refugieze in America de Sud. Procurorii de la Parchetul Judetean spun ca Bancsa incepuse sa racoleze persoane (precum concubina si nepotul sau) intr-o trupa personala cu care sa sparga banci din Brasov si din tara. Politistii au retinut ca proba o lista scrisa de mina de catre Francisc Bancsa, in care erau enumerate obiective economice importante de tara. Procurorii cred ca aceasta ar putea fi un plan sabotor cu obiective punctuale, la care belgianul voia sa dea spargeri. Parchetul General din Liege (Belgia) a solicitat organelor de cercetare penala din Brasov sa permita unei comisii de procurori sa il ancheteze pe Bancsa in legatura cu acuzatiile de jaf armat si crima comisa pe teritoriul Belgiei. In urma cererii Parchetului Tribunalului Brasov formulate catre procurorii belgieni, de a trimite o lista cu intrebarile precise pentru Bancsa, acestia au formulat un pachet care cuprinde 676 de intrebari. Procurorii brasoveni se asteapta sa mai primeasca astfel de solicitari si de la Parchetul General din Belgrad, unde 'dihorul' este acuzat de infractiuni asemanatoare. Potrivit unui reporter special de la cotidianul belgian 'Le Soir', Alain Lallemand, care s-a ocupat de cazul infractorului, Francisc Bancsa este acuzat in Belgia de patru crime si 27 de jafuri armate pe teritoriul provinciilor Namur si Liege. De asemenea, Lallemand a afirmat ca prejudiciul creat de Bancsa se ridica la 72 milioane de franci belgieni (aproape doua milioane de dolari). Francisc Bancsa a luptat in Legiunea Franceza, iar incepind cu 1983 a condus o banda de tip comando, specializata in jafuri armate asupra transporturilor de valori ale bancilor belgiene. Fotografiile sale au fost difuzate pe toate posturile de televiziune din Belgia.
In timpul unei vizite in Bulgaria, conform presei bulgare, Emil Constantinescu a fost tinta unui atentat esuat, pe 30 aprilie 1997. Cotidianul sofiot Trud, afirma ca, cu doar o ora inainte de trecerea cortegiului prezidential, un politist a descoperit un pachet cu 700 grame trotil prevazut cu un focos de grenada. Pachetul era ascuns intr-un tablou electric, aflat la iesirea din aeroport. Dispozitivul a fost amplasat la o curba unde, de obicei, masinile micsoreaza viteza. Potrivit unui expert al politiei bulgare, citat de Trud, bomba avea o putere deosebita, capabila sa strapunga blindajul masinii predizentiale si sa provoace mari daune cladirilor din jur. Bomba, care nu era prevazuta cu telecomanda, era construita astfel incit sa explodeze la trei-patru secunde dupa ce era aruncata de un terorist kamikaze asupra tintei. Cotidianul bulgar publica mai multe versiuni in privinta posibilelor motive ale acestei tentative de atentat. Una dintre ele ar fi implcarea formatiunii politice a kurzilor, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in aceasta versiune cel vizat fiind presedintele Emil Constantinescu. Motivul ar fi masurile dure luate de autoritatile romane impotriva acestei organizatii ce a declarat un razboi total guvernului turc. Ambasada Romaniei din Bulgaria nu a fost insiintata oficial despre acest incident. Surse din Ministerul de Interne bulgar au declarat presei locale ca, deocamdata, nu au fost descoperite nici un fel de indicii care sa ateste existenta unei legaturi directe intre bomba si masina prezidentiala. Frontul de Eliberare nationala din Kurdistan a dezmintit, prin intermediul unui comunicat de presa, ipoteza organizarii unui atentat asupra presedintelui Emil Constantinescu de catre Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Frontul de Eliberare din Kurdistan afirma ca aceasta ipoteza este o 'provocare pusa la cale de Serviciul Securitatii Nationale al Turciei'. In comunicat se afirma ca aceasta provocare este similara cu o alta tentativa a Serviciului Securitatii Nationale a Turciei 'de a ponegri lupta nationala de eliberare a Kurdistanului', in speta acuzatiile potrivit carora PKK a fost responsabil de asasinarea fostului presedinte suedez Olof Palme. La 6 mai 1997 surse din Ministerului bulgar de Interne afirmau ca explozibilul descoperit in apropierea aeroportului din Sofia, nu fusese plasat in scopul comiterii unui atentat impotriva presedintilor roman si bulgar, ci fusese doar ascuns pentru a nu fi depistat de politie.
Carlos Sacalul si legaturile acestuia in Romania
Ecourile procesului celebrului terorist international Ilici Ramirez Sanchez, alias 'Carlos Sacalul', care a inceput anul trecut in Franta, au determinat si implicarea autoritatilor romane, care au anuntat, la 7 ianuarie 1998, lansarea de catre Parchetul General a unei anchete asupra activitatilor desfasurate in Romania de catre 'Carlos', in complicitate cu fostele autoritati din perioada comunista. Seful parchetelor militare, generalul Dan Voinea, a primit responsabilitatea conducerii anchetei. Persoanele de contact ale lui Carlos in Romania comunista au fost generalul Iulian Vlad, seful fostei Securitatii, generalul Nicolae Plesita, seful departamentului de informatii externe al fostei Securitati, Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne, precum si Gisela Vass, adjuncta a sefului departamentului pentru relatii internationale a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, care s-a ocupat in mod special de relatiile cu 'organizatiile revolutioare din intreaga lume'. Potrivit unor informatii publicate de presa romana, fostul dictator Nicolae Ceausescu i-ar fi comandat lui Carlos cel putin sapte atentate, pentru care a varsat in conturile bancare ale acestuia sume de ordinul milioanelor de dolari. Carlos a fost angajat pentru a-l asasina pe fostul sef al Securitatii, Ion Mihai Pacepa, considerat de Ceausescu drept 'tradator de tara', dupa fuga lui Pacepa in Statele Unite, in anul 1978. Pacepa traieste si astazi in State Unite, sub o alta identitate. Pe seama lui Carlos a fost pusa si moartea redactorului-sef al postului de radio Europa Libera, Emil Georgescu, care a decedat la inceputul anilor '80, la München. Se pare ca asasinarea lui Georgescu ar fi fost comandata tot de Nicolae Ceausescu. Sotia celebrului terorist 'Carlos Sacalul' a facut dezvaluiri complete, in luna februarie a anului 1996, asupra operatiunilor gherilelor internationale. Magdalena Kopp, membra a grupului de actiune al lui Carlos, a dezvaluit informatii care ar putea fi folosite impotriva acestuia si a complicelui sau, Johannes Weinrich. Ea l-a cunoscut pe Ilici Ramirez Sanchez (cunoscut sub numele de Carlos) in anii '70, la Berlin si are cu el un copil de noua ani. Cuplul s-a despartit in 1992. Knopp a fost, de asemenea, si iubita lui Weinrich, 'mina dreapta' a lui Carlos. Procesul teroristului international Ilici Ramirez Sanchez, alias 'Carlos Sacalul', a inceput la data de 28 august a anului 1997, la Paris, unde acuzatul este judecat pentru crima. Carlos a fost arestat in Sudan, in 1994, de catre agentii contraspionajului francez (DST), si este judecat pentru uciderea a doi agenti DST si a unui libanez care l-a denuntat.
La citeva zile de la raidurile aeriene americane asupra unor presupuse tinte teroriste din Afghanistan si Sudan, ca represalii la atentatele comise impotriva ambasadelor americane din Kenia si Tanzania, de la 7 august 1998, ambasadorul SUA la Bucuresti, James Carew Rosapepe, a cerut tuturor cetatenilor americani aflati in Romania sa manifeste mai multa prudenta decit de obicei si sa acorde atentie masurilor ce trebuie luate in caz de urgenta. 'Trebuie sa recunoastem ca interesele Statelor Unite in strainatate sint, zilele acestea si in saptaminile urmatoare, mult mai expuse pericolelor din partea organizatiilor teroriste care ar putea incerca sa se razbune. De aceea, Departamentul de Stat a emis un mesaj de alerta la adresa cetatenilor americani din intreaga lume. Aceasta alerta se aplica si americanilor ce se afla in Romania', se arata in mesajul ambasadorului american. In declaratie se sublinia faptul ca 'nu se stie, deocamdata, nimic despre existenta vreunei amenintari precise impotriva intereselor americane in Romania' si ca apelul la prudenta face parte din politica SUA de protejare a cetatenilor sai care se pot confrunta cu riscuri in afara granitelor Statelor Unite. Imediat dupa apelul Ambasadei americane la Bucuresti, Ministrul de externe, Andrei Plesu, aprecia ca Romania trebuie sa dea un raspuns clar privind lupta impotria terorismului, avind in vedere faptul ca SUA a stabilit 'un conflict pe termen larg' cu fenomenul terorist. Plesu a atras atentia ca este pentru prima oara dupa incheierea razboiului rece cind Statele Unite definesc un asemenea conflict, iar aceasta tema va fi dezbatuta la reuniune NATO de la Washington, din aprilie 1999. In schimb, presedintele PDSR, Ion Iliescu, prezent la audierea lui Plesu in comisia de politica externa a Senatului, a spus ca 'actele arbitrare' ale SUA, care a bombardat 'state suverane' nu pot fi aprobate. Iliescu a spus ca asemenea acte duc la 'rezultate contrare' precum explozia dintr-un restaurant din Cape Town.
