Studiul calitatii educatiei incluzive a elevilor cu sindrom Down

Studiul a fost executat efectuat de Paola Gherardini si Salvatore Nocera in 1998-1999 si a constat intr-un set de intrebari pentru profesori si directori, itemii fiind organizati in trei categorii: indicatori de structura, indicatori de proces si indicatori de rezultat. Fiecare item are patru raspunsuri posibile, cate unul pentru fiecare nivel de calitate: superior, mediu, minim, nesatisfacator.

Grupul tinta al studiului a fost constituit din 385 de cazuri din intreaga tara (114 cazuri in nord, 106 in centru, 154 in sud si 11 in Sicilia).

Analiza rezultatelor a demonstrat ca prezenta structurilor corespunzatoare si optimizarea procesului de incluziune a dat rezultate pozitive pentru dezvoltarea potentialului de invatare a fiecaruia dintre elevii inclusi in studiu.

In ceea ce priveste autonomia s-a constatat ca majoritatea elevilor cu sindrom Down au atins un nivel superior, in special in perioada de crestere.

Se poate observa progresul efectuat in aria de autonomie in ceea ce priveste lucrul scolar, astfel promovandu-se abilitatile metacognitive ale auto-reglarii: obiceiul de a incheia o activitate intr-un mod autonom si de a lucra singur va permite persoanei sa se confrunte cu problema - solutie si sa transfere ceea ce deja a experimentat (ex. invatat) la situatii similare dar diferite.

In ceea ce priveste limba s-a constatat ca problemele de articulatie nu stanjenesc comunicarea. Frazele scurte sunt folosite de un anumit numar de elevi din ciclul primar si mijlociu, dar numarul celor care organizeaza, extind si folosesc fraza structurata este foarte consistent. Decodificarea imaginilor simple este o abilitate demonstrata de un numar substantial de elevi cu sindrom Down, reprezentand folosirea limbajului non-verbal ca alternativa la cel verbal.

In ceea ce priveste cititul si scrisul, acolo unde sunt considerate datele globale, se poate observa ca aceste deprinderi sunt insusite progresiv de catre elevii cu sindrom Down in proportii diferite.

In ceea ce priveste cititul elevilor cu sindrom Down se poate observa ca:

- 39% din elevii din scoala primara, 27% din elevii din scoala medie si 13% din cei din liceu nu stiu sa citeasca sau citesc doar literele separat

- aproape jumatate din elevii din scoala primara si medie si 2/3 din cei de la liceu citesc si inteleg fraze scurte si chiar mai mult

- ceilalti citesc cuvinte separate

In ceea ce priveste scrisul se poate observa ca:

- 20% din elevii din scoala primara, 11% din cei din scoala medie si 3% din cei de la liceu nu stiu sa scrie sau sa copieze

- 13% din elevii din scoala primara, 25% din cei din scoala medie si 32% din cei de la liceu pot scrie in mod autonom fraze scurte, in timp ce 2%, 9% si respectiv 30% pot scrie compuneri autonome.

- Ceilalti pot scrie cuvinte separate fie prin copiere fie prin dictare.

In ceea ce priveste matematica si logica evident exista o mare varietate a nivelului abilitatii si a timpului de achizitie. Studiile internationale au aratat ca variabilitatea individuala mare este un factor tipic pentru sindromul Down. Acesta deriva din factorii genetici, ce sunt puternic influentati de factorii editoriali si didactici. In special in ariile de abstract crescut, procesul de predare/ invatare are o importanta majora inca de la primul contact cu subiectul.

La modul general, se poate observa ca procentajul elevilor competenti descreste pe masura ce complexitatea operatiilor logice creste, dar creste relativ cu progresul elevului in sistemul scolar.

Se poate observa ca:

- 23%, 31% si 23% din eleviii cu sindrom Down din scoala primara, medie si liceu nu pot forma seturi ordonate,

- 21%, 14% si 2% nu pot calcula,

- 35%, 34% si respectiv 32% nu pot corela numarul cu cantitatea,

- 22%, 15% si 1% nu pot citi numeralele,

- restul procentelor se refera la acei elevi care au aceste abilitati, unii dintre ei avand un nivel ridicat al abilitatilor matematice inca din scoala primara.

In ceea ce priveste cele patru operatii matematice, se poate observa ca :

- 50% din eleviii scolii primare pot efectua adunarea si scaderea prin folosirea obiectelor sau prin intermediul obiectelor reprezentate grafic.

- 50% din eleviii ciclului mediu pot aduna si 48% pot efectua scaderea folosind aceeasi metoda.

- 62% din elevii de liceu pot aduna si 54% dintre ei pot efectua scaderea folosind aceleasi metode.

Procentul elevilor care pot efectua inmultirea si impartirea folosind aceleasi tehnici este mult mai mic, incadrandu-se in urmatoarele procente:

- 17%, respectiv 13% in scoala primara,

- 18%, respectiv 20% in ciclul mediu,

- 25%, respectiv 26% in liceu.

Totusi unii elevi cu sindrom Down sunt capabili sa efectueze calcule mentale:

- 15% din elevi pot aduna, 7% pot efectua scaderea, 3% inmultirea si 2% impartirea in ciclul primar,

- 15% pot aduna, 12% pot efectua scaderea, 7% inmultirea si 3% impartirea in ciclul gimnazial,

- 27% pot aduna, 21% pot efectua scaderea, 15% inmultirea si 3% impartirea in liceu.

Prezenta acestor nivele ridicate ale abilitatii matematice demonstreaza ca elevii cu sindrom Down au capacitatea de a invata proceduri logice complexe si ca nu se poate stabili un nivel maxim uniform al invatarii. Daca se compara rezultatele acestui studiu cu cele datate in urma cu 10 ani se observa ca  nivelurile sunt mult mai ridicate si mai generalizate. Daca insa le comparam cu literatura internationala se poate observa ca in timp ce aceasta arata o descrestere a coeficientului de inteligenta odata cu cresterea varstei, studiul Italian nu are deloc aceasta tendinta si asta se datoreaza cu certitudine incluziunii. Studiul arata clar ca procentul copiilor cu competente in procesul de invatare creste cu varsta si cu progresul lor in sistemul scolar.

Sindromul Down

Studiu de caz 1

Vladut a venit pe lume in decembrie 1996, ca singur copil al unei familii de intelectuali. La scurt timp dupa nastere, copilul a fost diagnosticat cu sindromul Down. Este un baietel frumos si afectuos, ce are nevoie de dragoste si acceptare ca orice alt copil, insa societatea noastra este inca prea putin pregatita sa-i tolereze pe cei care, fara nici o vina, sunt altfel decat majoritatea. Nasterea lui Vladut este cel mai bun lucru care ni s-a intamplat, in ciuda handicapului sau. Chiar daca intelectual nu este la nivelul varstei sale, este capabil de o afectiune si o tandrete pe care nu o au multi copii. Insa, din cauza faptului ca este diferit de ceilalti, nu am putut sa-l lasam la nici o gradinita. Copiii il chinuiau si radeau de el, iar educatorii ne-au spus ca nu pot sa-l mai primeasca deoarece este anormal si are nevoie de prea multa atentie.' Si, totusi, cum putem defini normalul? Oare un cromozom in plus il poate priva pe posesorul lui de umanitate sau de dreptul la acceptare pe care il au toti oamenii? Pe plan mondial, s-au facut pasi importanti in facilitarea vietii persoanelor cu nevoi speciale, insa Romania sta inca foarte prost la acest capitol. Pentru o persoana cu sindromul Down nascuta in tara noastra exista foarte putine oportunitati. Probabil, o data cu aderarea la Uniunea Europeana, va creste numarul scolilor speciale, in care acesti copii si viitori adulti sa-si poata dezvolta aptitudini si invata profesiuni care sa ii scape de imaginea de incapabili si de inadaptati pe care o au in momentul de fata. Sindromul Down reprezinta un ansamblu de manifestari clinice care apar in contextul celei mai frecvente trisomii autozomale cunoscute: trisomia 21. In proportie de 92,5% este vorba de trisomii libere si omogene care apar prin urmatoarele mecanisme: - in 90% dintre cazuri mecanismul este reprezentat de nondisjunctii in meioza materna, dintre care 70% in meioza primara si 20% in meioza secundara; - in 10% dintre cazuri este vorba de o nondisjunctie in meioza paterna, dintre care 5% in meioza primara si 5% in meioza secundara. In afara de trisomiile libere si omogene, alte aberatii cromozomiale cauzatoare de sindrom Down sunt trisomiile libere si-n mozaic, care apar ca urmare a unor evenimente postzigotice, fenotipul persoanelor afectate fiind mai atenuat. O alta cauza o reprezinta translocatiile care pot sa apara de novo sau pot fi mostenite de la unul dintre parinti care este purtator al unei translocatii robertsoniene de tipul 14 sau 21. Incidenta acestei anomalii cromozomiale in populatia generala este de 1 la 600-800 de nou-nascuti vii, raportul intre nou-nascutii de sex masculin si cei de sex feminin fiind de 3/2. Majoritatea sarcinilor nu ajung insa cu feti vii la termen, de aceea incidenta in primul trimestru de sarcina este sensibil mai mare. Multipli factori au fost incriminati in producerea acestei afectiuni, insa, in momentul actual, singurul considerat cu adevarat relevant este varsta mamei, probabilitatea ca un copil sa fie afectat de sindromul Down crescand direct proportional cu aceasta. Pentru o mama in varsta de 20 ani, riscul de a da nastere unui copil cu aceasta anomalie este 1 la 1.600, la 35 ani - 1 la 365, la 40 ani - 1 la 100. Riscul ca si al doilea copil sa se nasca cu sindrom Down este de 1 la 100. Persoanele afectate au un fenotip caracteristic, care cuprinde: brahicefalie, fata rotunda in luna plina, fante palpebrale orientate oblic in sus, epicantus, iris cu aspect patat, hipertelorism, strabism si macroglosie (limba plicaturata si fisurata, 'in harta geografica'), micrognatie, urechi mici, jos inserate, nas mic cu baza aplatizata, gat scurt cu exces de piele, torace scurt. De asemenea, se pot constata anomalii dermatoglifice: brahimezofalanga auricularului, pliu palmar transvers unic (50% dintre cazuri). Mana este scurta si lata, intre degetele 1 si 2 de la picior exista un spatiu larg, organele genitale sunt hipoplazice, hipotonie, laxitate ligamentara. Copiii afectati pot asocia si malformatii viscerale: - malformatii cardiace (in 40% dintre cazuri): defect septal ventricular, defect septal atrial, persistenta canalului arterial; - digestive (in 10% dintre cazuri): imperforatie anala, stenoza duodenala; - anomalii oculare; - malformatii renale. Severitatea bolii depinde de setul cromozomial al copilului, numeroase manifestari putand fi asociate: defecte auditive, vizuale, de vorbire. De asemenea, sunt mai predispusi decat ceilalti membri ai familiei la infectii, afectiuni tiroidiene, leucemie. Femeile cu sindrom Down sunt fertile, spre deosebire de barbati. Supravietuirea este foarte buna, de 85% la 50 de ani, mortalitatea fiind cauzata in principal de anomaliile cardiace severe, de infectiile respiratorii si de incidenta crescuta a leucemiei. Sindromul Down este asociat, de asemenea, cu diverse dificultati de dezvoltare, printre care se numara intarzierile motorii, si cognitive, cum ar fi insusirea cu dificultate a limbajului si afectarea memoriei de scurta durata. IQ-ul acestora este cuprins intre 20 si 85. Posibilitatile spirituale ale copiilor cu sindrom Down au fost pentru mult timp subapreciate. In ciuda parerii generale, acesti copii au o capacitate de a invata uimitoare, daca li se creeaza conditii optime. Au nevoie de mai multa atentie si afectiune decat copiii normali, progresele intelectuale pe care le fac fiind proportionale cu ajutorul pe care il primesc din partea familiei. In momentul actual, diagnosticul prenatal este posibil prin realizarea cariotipului fetal. Insa acesta nu se poate realiza decat ca urmare a unui gest invaziv: amniocenteza cu recoltare de lichid amniotic, biopsie de trofoblast sau cordocenteza cu recoltare de sange fetal. Aceste proceduri sunt asociate cu un risc de 1 la 100 de a pierde sarcina. Cercetarile din ultimii 20 de ani au condus la multiple metode combinate prin care screening-ul neinvaziv a progresat mult in sensibilitate si specificitate. Alfa fetoproteina serica maternaa este un element important impreuna cu alti trei markeri serici ce se dozeaza in al doilea trimestru de sarcina: HCG, estriol neconjugat si inhibina A. Cea mai raspandita forma de screening o reprezinta bateriile de teste combinate fie cu trei (Triplu Test), fie cu patru markeri (Quadruplu Test), cu o rata de detectie de 60-70%. De asemenea, se mai utilizeaza un element al ecografiei de prim trimestru, translucenta nucala (TN), cu o sensibilitate de detectare de 70-80%. Desi in momentul actual singura metoda de diagnostic de certitudine o reprezinta realizarea cariotipului fetal, clinicianul poate opta pentru un screening cu rezultat rapid, combinarea TN si a markerilor ecografici considerati 'minori' de trimestru II, pentru stabilirea riscului relativ si, daca acesta este deosebit de ridicat, se recomanda in final amniocenteza. [1]

Studiu de caz 2

C. Bogdan este nascut pe data de 13 ianuarie 1990 in localitatea Cumpana din judetul Constanta. El este al doilea copil al familiei. Fratele sau este perfect sanatos dar din pacate Bogdan are sndromul Down. Mama lui Bogdan nu si-a facut nici un test prin care ar fi putut sa afle de boala copilului. Pe vremea aceea , in Constanta, nu se faceau astfel de teste. Desi mama avea doar 28 de ani si se spune ca aceasta boala apare mai frecvent la copii a caror mama are varsta de peste 30 de ani, copilul a fost diagnosticat cu sindrom down.

Bogdan s-a nascut la 7 luni cu o greutate de 1,600 kg. iar medicii cand au anuntat familia ca micutul este bolnav mama mai avea putin si inebunea. . Inca de la nastere micutul a avut probleme cu inima . Aceaste probleme s-au mai ameliorat dupa citeva luni . Incet incet mama lui Bogdan a inceput sa invete cat mai multe lucruri despre aceasta cumplita boala. Copilul a avut deficiente mari de vorbire, a mers mai greu dacat alti copii si cel mai grav este ca era inchis in el, spre deosebire de alti copii cu sindrom down care sunt foarte prietenosi . La gradinita, desi colegii si educatoarea se purtau frumos cu el, se simtea singur. A fost elev la o scoala speciala unde a reusit sa devina mai sociabil. El are coeficientul de inteligenta 50. In afara scolii se plimba foarte mult cu fratele lui si cu catelul Boris.

Studiu de caz 3.

Sindromul Down poate fi invins

Povestea de astazi este una concreta, se intinde pe o perioada de 20 de ani si urmareste principalele etape de crestere si dezvoltare intr-un caz special. Personajele care-i dau viata sunt Elena Tanase si fiul ei, Teodor, nascut cu maladia Longdon Down


Dupa ce trece peste socul nasterii unui copil cu probleme de sanatate, Elena se inarmeaza cu rabdare si dragoste si se hotaraste sa faca totul pentru copilul ei. Citeste toate cartile care au legatura cu domeniul, devenind cu timpul "specialista". Afla astfel ca "vinovat de acest sindrom este aparitia unui cromozom in plus la perechea de 21 si ca se mai numeste " Trisomia 21", adica trei cromozomi in loc de doi. Prin urmare, acel cromozom in plus da viata bebelusului peste cap inca de la nastere. Caracteristicile sunt evidente: fata are trasaturi mongoloide, urechile sunt mici si joase, abdomenul mare, gatul scurt, mainile si picioarele de asemenea scurte, muschii sunt moi ca de carpa, limba mare. Se nasc de obicei inainte de termen si cresterea este mai lenta. Sunt lenesi in miscari, plang putin, insa dorm mult.

Primul an de viata

Teodor se naste prematur (la 8 luni), avand o greutate de 2.300 grame si o lungime de 47 cm. Este tinut o zi la incubator, insa e destul de vioi si foarte mancacios. Una dintre probleme este hipotonia musculara, care trebuie invinsa prin vitamine, calciu gluconic, un sirop special, dar si gimnastica medicala. Ajutat de mama, la o luna si jumatate Teodor deja isi rasuceste capul spre stanga si spre dreapta, ridicandu-l cu usurinta la 45 de grade, atunci cand este asezat pe burta, iar pe la doua luni si jumatate incepe sa gangureasca si sa scoata primele silabe. La 3 luni, copilul se rasuceste singur pe o parte si pe alta, mananca supa de zarzavat, portocale, morcovi, pepene galben, bea suc de mere si, desigur, lapte de mama. La 5 luni, cantareste 7.600 grame si deja este familiarizat cu carnea de pui, branza cu calciu lactic si mere rase. La 6 luni are 8.000 de grame, intoarce capul dupa zgomote, muzica si, sprijinit, sta pe propriile picioare. Isi recunoaste numele cand este strigat, plange cand este certat sau rade in hohote cand este gadilat. Teodor progreseaza gradat si reactioneaza bine la stimulii exteriori. La 9 luni, deja zice mama, chiuie si face pasi tinut de manute, iar la un an da senzatia ca incearca sa lupte alaturi de familie. Micutul pare un copil normal.

Intre normalitate si stagnare

La un an si patru luni, Teodor incepe sa descopere lumea cu propriile picioare. Uneori caderea este inevitabila. Lucrand cu copilul zi de zi, Elena descopera ca inteligenta lui este mai slaba si ca saltul se face treptat, uneori stagneaza sau chiar regreseaza. Baietelul ei are nevoie de mai mult timp ca sa proceseze informattia, percepe mai greu, priveste mai mult un obiect pana sa dea un rsspuns. In schimb, baia il distreaza teribil. Datorita acestei descoperiri, Elena hotaraste sa imbine utilul cu placutul, adaugand si gimnastica in apa. Baiatul alearga singur, spre satisfactia familiei. Cu toate acestea, el are un mers mai greoi fata de ceilalti copii si cade mai usor. Din experienta de zi cu zi, Elena isi da seama ca este mai sensibil la raceala si ca face febra, ochii sticlosi si respiratia greoaie ii modifica activitatea. Uneori, din cauza durerii in gat, nu poate manca. Sunt momente cand progresul devine prea lent. Dezvoltarea lui oscileaza intre normalitate si stagnare. Boala se manifesta diferit de la o persoana la alta, cu un ritm propriu, pastrand totusi caracteristicile de baza. Alimentatia trebuie sa fie una rationala, pentru ca unul dintre inconvenientele acestei boli este predispozitia la obezitate. Pe langa medicamentele care ii sustin celula nervoasa, copilul urmeaza un program de gimnastica bine stabilit. Plimbarile zilnice in parc devin obligatorii, este ajutat sa manance, sa prinda jucariile cu manuta sau sa pedaleze ca sa-si intareasca musculatura picioarelor. Este prietenos cu ceilalti copii, zambeste tuturor, iar alergarea dupa cainii si pisicile din parc devine o distractie. .

Terapie prin joc

Teodor are platfus, iar mersul leganat, usor nesigur, o determina pe Elena sa ceara ajutorul unui profesor de sport specializat in afectiuni motorii. In acelasi timp, socializarea copilului nu este neglijata. In afara plimbarilor in parc sau mersului cu mama la magazin, este dus la munte si la mare. "Fiul meu se dezvolta armonios, nu are malformatii sau alte deficiente. Auzul ii este fin, iar strabismul de la ochi este corectat cu ajutorul ochelarilor. Are probleme de pronuntie si vorbeste uneori prea repede". Elena incepe sa faca terapie prin joc, folosindu-se de imagini colorate, cartonase cu simboluri (plante, animale), jucarii care se imbina in diverse forme. Repeta cu el zilnic anumite propozitii, ii spune povesti, deseneaza impreuna sau se joaca cu mingea. Lectiile dureaza intre 30 de minute si o ora. Uneori, copilul se plictiseste prea repede. Pentru el, forma permanenta a procesului de recuperare este jocul. Lectiile zilnice, exercitiile sunt privite ca un joc. Inainte de inceperea lectiilor, Teodor isi antreneaza toate jucariile, incepand cu papusile, ursuletii, catelusii, le asaza in semicerc si astfel incepe "joaca". Cand copilul se supara pe neasteptate, are o atitudine de renuntare la lectii si atunci Elena inventeaza pe loc o modalitate de a-l face sa rada sau ii da o recompensa. Acestea doua au darul de a-l inveseli si a-l umple de energie. Uneori nu vrea sa colaboreze deloc si daca Elena insista, devine nervos. Alteori oboseste prea repede si atunci mama intrerupe acivitatea temporar. "Oricat de mult lucrez cu el, nu poate pe moment sa reproduca tot, insa le inmagazineaza in memorie si, cand ma astept mai putin, le spune." In unele dati, copilul se face greu inteles. El are o idee a ceea ce vrea sa spuna, dar nu gaseste cuvintele potrivite. Pronuntia este adesea precara si telegrafica. Din cauza sindromului, raspunde mai greu la intrebari. Un rol important in dezvoltarea lui il au semnele in timpul vorbirii, ce conduc la o crestere semnificativa a vocabularului.

Plansul, strategie pentru atentie

Lui Teodor ii place sa deseneze. De multe ori, spre disperarea tatalui, copilul ii mazgaleste plansele apoi se extinde in toata casa: pe masa, pereti ori usile din jur. Este convins totusi sa se limiteze la foaia de desen pe care o are in fata. Elena observa ca micutul ei cere atentie prin plans, tipete sau batai din palme. Reuseste sa-si invinga impulsul de a-l lua imediat in brate si ii urmareste reactiile fara ca el sa observe. Dupa un timp, copilul se linisteste singur, captat fiind de jucariile care-i sunt la indemana. O alta problema pentru care Elena duce munca de lamurire cu baiatul este obiceiul de a scoate limba (copiii cu Sindromul Down au limba mai mare decat media obisnuita si o gura mai mica). Ea corecteaza deficienta atragandu-i atentia printr-o atingere usoara a barbiei, de cate ori se intampla lucrul acesta. In casa, este invatat sa foloseasca telecomanda si astfel poate urmari singur programele de desene animate sau de muzica populara pe acordurile careia Teodor se leagana, canta, bate toba, fluiera si bate din picioare. Pentru ca are nevoie de ajutor specializat, pana la varsta de trei ani, Elena pastreaza legatura permanenta cu medicul pediatru, psihologul, kinetoterapeutul, asistentul social. .

Invata sa se apere singur

La sase ani este dus la gradinita, unde este acceptat cu greu. Din cauza faptului ca are o intarziere psihomotorie deranjeaza orele de curs, oboseste usor, nu este atent si nu intelege mai nimic din tot ce i se spune, are dificultati de concentrare Asa ca problema educatiei revine la Elena. La varsta de opt ani este inscris in clasa intai, Scoala Ajutatoare din Alexandria. Acomodarea este dificila, insa orele de muzica, desen si lectura il incanta teribil. Nu prea-i plac matematica si cusutul pe panza La scoala este dus dimineata, la 8.00, si este luat la pranz acasa unde, dupa un program de odihna de doua ore, continua lectiile alaturi de Elena. Ii plac in mod deosebit versurile si exercitiile de dictie in fata oglinzii. Eventualele greseli de pronuntie sunt corectate cu calm de mama.
Cu timpul, din cauza faptului ca nu are prieteni, incepe sa deteste ideea de scoala. Ceilalti copii au o atitudine negativa fata de el, unii chiar il lovesc. Din acest motiv, Elena se gandeste sa-l retraga de la scoala. Totusi nu o face. Neavand alternativa, Teodor invata sa se apere, tinandu-i la distanta pe batausi.
"Primii patru ani de scoala au fost mai placuti, urmatorii au fost mai dificili, cu multe materii Oricate progrese ar inregistra un tanar sau adult cu Down, el are nevoie de o persoana care sa-l ajute, sa-l supravegheze, sa-l inteleaga. El nu va fi independent in totalitate niciodata. Succesul integrarii scolare depinde de atitudinea si tactul psihopedagogice ale celor care se ocupa de educatia copilului". Prin reactia pe care o au, persoanele care nu inteleg ca Sindromul Down este un alt fel de a fi si ca nimeni nu este vinovat de acest lucru ii ranesc si ii marginalizeaza. Nu de putine ori, Teodor sufera ca nu este acceptat sa joace fotbal in spatele blocului sau este respins pur si simplu. Elena intervine de fiecare data sa estompeze intr-un fel suferinta baiatului. Respingerea celorlalti ii creeaza tendinta de a se inchide intr-o lume a lui, din care cu greu il mai poate scoate. Isi da seama ca oriunde s-ar duce si orice ar face, ea trebuie sa intervina pentru ca o societate cu prejudecati, care nu este pregatita pentru el, il poate distruge psihic. Cand este certat sau neinteles, devine suparacios sau chiar are accese de furie. In momentele de relaxare, Teodor decupeaza fotografii cu actori si chiar merge singur la cumparaturi, aproape de casa. Invata sa pastreze curatenia in camera sa si igiena proprie. Pe langa lectiile deja stabilite, care isi maresc timpul gradat, Elena ii intensifica antrenamentele sportive. Acestea sunt vitale pentru ca, pe langa faptul ca-i tonifica organismul, ii dau o rezistenta mai mare la raceli si infectii. Cu trecerea anilor, pe Teodor incepe sa-l intereseze felul cum arata. Sportul il ajuta sa scape de tendinta de a merge leganat si aplecat in fata ori sa-si tarsaie picioarele. Fiecare reusita este recompensata cu cuvinte de apreciere, fapt care-i da o incredere mai mare in propriile forte. "Rasplata mea ca mama a unui astfel de copil au fost dragostea, sinceritatea, caldura, zambetul care m-au facut mai buna, mai rabdatoare si mai sensibila la suferintele celor din jur", spune Elena.

Marea si unica iubire

Daca pentru fiecare pe lumea asta exista un suflet pereche, pentru Teodor de ce nu ar fi? Este Craciunul. Aflat in vizita la Asociatia destinata persoanelor cu Sindromul Down de la Bailesti, pe tanarul care acum are 16 ani il asteapta o surpriza de proportii: chiar marea si unica iubire! Coincidenta sau nu, pe fata o cheama Teodora. Iata cum povesteste Elena intalnirea celor doi: "Teodor se indreapta timid spre sala de activitati, o intalneste pe Teodora si in acea clipa se produce o scanteie. Seara, la lumina lumanarilor din brad, el ii ofera flori si ii spune: "Ce mult te iubesc!". Ea ii raspunde: "De cand te astept!". Cele doua mame nu pot decat sa planga de emotie si fericire atunci cand cei doi plutesc pe aripile valsului vienez si se privesc in ochi fara cuvinte. Urmeaza o iubire platonica prin corespondenta Apoi participa amandoi la Concursul International Special Olympics de la Constanta, unde Teodor ia medalia de aur la atletism, proba de 100 metri. O invitatie peste granita le da ocazia sa mearga in Italia, la un curs de instruire in domeniul dansului. Urmeaza concursul desfasurat in Spania, unde Teodor impreuna cu Teodora si alti participanti reusesc sa ia un premiu special pentru Romania. Competitiile se tin lant si toate sunt incununate de succes. Acum, dupa 20 de ani de lupta cu Sindromul Down si prejudecatile societatii, Teodor este un tanar frumos, educat, destul de independent, campion Special Olympics, absolvent a 11 clase (din care trei ani a urmat scoala profesionala de croitorie).

"Monografia Sindromului Down trecuta prin sufletul unei mame"

Din dragoste pentru Teodor si tinerii cu Sindromul Down, Elena inaugureaza, in data de 6 decembrie 2006, Asociatia "Dai o sansa" Centrul de zi, "Sfantul Teodor", Alexandria. Scopul este de a scoate tinerii cu dizabilitati din niste tipare nedrepte create de societate: "Nu este cazul ca acesti tineri sa se ascunda, ci sa vina cu incredere si speranta la noi", spune Elena. Mai mult, cartea "Dincolo de aparente" a scris-o tot pentru tinerii atinsi de nemilosul sindrom si, dupa cum spune autoarea, este "o alta abordare a Sindromului Down, o monografie a lui trecuta prin sufletul unei mame". Nu s-ar supara deloc daca cineva ar vrea sa faca un film inspirat din carte si considera ca ar fi o lectie de viata pentru toata lumea. Se pare ca destinul ei se uneste tot mai mult cu al oamenilor care au nevoie de o raza de lumina in suflete. Daca in urma cu 20 de ani privea cu teama spre viitor, acum boala aceasta nu mai are niciun secret pentru ea. Spune cu seninatate ca mai are multe de facut si ca ar fi fericita daca ar putea vorbi mamelor despre iubirea pentru copiii lor, despre sacrificii, dar si victorii in lupta cu boala. Mai mult, planuieste al doilea volum al cartii deja aptrute, dar si o carte de dictie cu fotografii pentru copiii care au dificultati in vorbire. [2]

Studiu de caz 4

Dupa o asteptare de 9 luni, cu foarte multe peripetii a venit pe lume mult asteptatul baietel Vlad - George ,chiar intr-o zi sfanta ," Sfantul Gheorghe" in aprilie 2003, copil al unei familii de intelectuali de varsta mijlocie. Imediat dupa nastere, copilul a fost diagnosticat cu sindromul Down. Mie mi-a comunicat a doua zi doctora copilului ca am nascut un copil cu un handicap foarte grav care nu va manca ,nu va vorbi, nu va merge si ca desi alti copii nascuti cu aceeasi problema: au grave malformatii la inima. Totusi eu am norocul ca nu se aude nimic in neregula la inima. Ciudat este faptul ca la doua ore dupa nastere cand sotul mi-a adus copilul sa-l vad i-am spus "pleaca de aici, copilul meu este frumos, tu nu vezi ca mi-ai adus un chinez? Unde este copilul meu?" Mai ciudat este ca tot ceea ce mi-a spus doctora ca nu va face nu s-au adeverit. A fost un copil mancacios, l-a nici doua luni i-si tinea capul, la nici patru luni am fost socata cand dimineata s-a trezit langa tatal sau , m-a cautat disperat cu privirea prin camera strigandu-ma mama, ba mai mult, in aceeasi zi la insistentele surorii sale a spus si kiki, numele lui. Dupa acest incident a inceput sa zica apa si tot timpul au existat discutii intre mine si sotul meu ca este un cuvant involuntar rostit de el, dar pana nu-i dadeam apa il repeta in continuu. La sapte luni l-am pus in premergator si dupa ceva timp a inceput sa mearga innapoi cu premergatorul. A inceput sa mearga la un an si trei luni si dupa putin timp s-a speriat la plaje de apa si in afara de apa nu a mai vrut sa scoata nici un cuvant. Inperioada de pana la un an a fost mai tot timpul bolnav. Dupa fiecare imbolnavire vedeam un regres in tot ceea ce facea si o luam de la capat. La doi ani si cinci luni l-am dat la cresa . Prima zi a fost socanta pentru cei de acolo. Citeam pe fata asistentei disperarea si eu incercam sa-i explic ca nu vreau sa-l abandonez ci vreau sa-l integrez cu ceilalti copii de varsta lui. In scurt timp a invatat lucruri noi si sa atasat de una din asistente, ba chiar mai mult era si indragostit de o fetita Ana careia ii rostea numele si o imita intru-totul. Totul era bine din punct de vedere social dar cu imbolnavirile repetate eram disperata. Doua saptamani era la cresa si doua saptamani acasa cu antibiotice. Am constatat in scurt timp ca suflul sistolic care i-a aparut pe la opt luni s-a intensificat si in urma investigatiilor pe care i le-am facut am aflat ca are o grava malformatie la inima si anume o comunicare interatriala, o comunicare atriu stang ventricol drept, un cleft de valva mitrala si un sant la nivel atrial. La trei ani si opt luni a fost operat la inima si putem spune ca avem un copil nou. Am crezut ca tot ce-a acumulat in acesti ani va fi pierdut si iar vom avea un regres in dezvoltarea lui, dar mare ne-a fost mirarea cand am constatat ca nu a regresat deloc doar ca se vedea pe chipul sau o intristare care a disparut dupa un timp. Ii place foarte mult muzica , sa picteze, in ultimul timp ii place sa stea foarte mult la desene animate, chiar pot spune ca ma ajuta la schimbarea lenjeriei de pe pat si ii place foarte mult sa dea cu aspiratorul. La patru ani si cinci luni l-am dat la gradinita de stat unde era intr-o grupa pregatitoare cu 28 de copii. Educatoarea la acceptat si chiar am fost uimita cand mi-a spus ca vorbeste cu ea si ca vrea sa-l las singur la gradinita pentru ca nu este nici o problema. In scurt timp am constatat ca nu-l trata ca si pe cailalti copii. Vlad era lasat singur sa se joace cu ceea ce dorea in timp ce ceilalti copii erau la mese si lucrau. Daca cu specialistii lucreaza la nivelul unui copil de varsta lui oare de ce la gradinita este lasat tot timpul in voia lui? Greu de inteles dar am decis sa-l retrag de la acea gradinita. L-am mutat apoi la o gradinita particulara unde am constatat ca educatoarea este disperata ca este un copil operat la inima. Degeaba incerc sa-i explic ca are o inima normala. Mai mult, unul dintre parinti declara ca copilul lui este influentat de copilul meu deoarece nu vorbeste. Dupa trei zile de stat in noua gradinita constat ca sunt tot la nivelul zero si trebuie s-o iau de la capat cu capitolul gradinita. Concluziile la care am ajuns sunt: am un baietel frumos si afectuos, ce are nevoie de dragoste si acceptare ca orice alt copil, insa pe zi ce trece constat ca societatea noastra este cea care are un handicap si nu dragutul ingeras care probabil inca nu pricepe de ce este purtat tot timpul dintr-o parte in alta. Dupa exact doi ani de la nasterea lui Vladut, in aceeasi zi, am mai nascut un baietel perfect sanatos. Eu , ca mama, nu pot sa fac o evaluare a intelectului lui Vlad deoarece el este intr-o continua competitie cu fratele sau. Nu vad nici o deosebire intre ei. In scurt timp va implini cinci ani si pot declara ca sunt foarte multumita pana la acest moment de el. Limbajul este cel care ne da inca de furca, dar speram sa rezolvam si aceasta problema. Cateodata ma intreb daca nu cumva am eu probleme de-l tot plimb de la logoped la psiholog , la kinetoterapeut si asa mai departe si nu-l las si pe el sa se bucure de copilarie ca toti copii. Cei din exterior numai cand aud de Sindromul Down se uita la el ca la o aratare extraterestra, nici nu doresc sa-l cunosca , nici nu accepta sa-l studieze, sa vada daca este sau nu un copil ca toti ceilalti , posibil putin mai incet in tot ceea ce face. Pentru mine ,dupa o zi lunga si grea in urma careia simt ca sufletul este foarte departe de trup numai zambetul si hohotele de ras ale lui Vladut sunt cele care ma readuc la viata.

Studiul de caz 5.

Pe data de 7 Noiembrie 2007 se naste la Spitalul Judetean Constanta un baietel care datorita apropierii zilei Sfintilor Mihail si Gavril a fost botezat Mihai Gabriel. Inca de la inceput medicii i-au spus mamei ca micutul este suspect de sindrom down. Copilul s-a nascut la 7 luni si a avut o greutate de 1,600 kg. Inca de la nastere au inceput problemele de sanatate ale micutului. La inima lui se auzea un suflu iar la o luna de zile abdomenul i s-a umflat si s-a invinetit. Medicii au spus ca ar fi suspect de peritonita si a fost dus de urgenta la radiografie si la chirurg. O operatie in acel moment ar fi insemnat 90 % sanse sa nu supravituiasca. Astfel, parintii s-au hotarat sa il boteze in sptal. Cum nu au reusit sa ii gaseasca pe nasi, eu , care nascusem cu 2 saptamani dupa mama lui Mihaita, l-am botezat pe data de 8 Decembrie in salonul de spital, deoarece Mihaita era la incubator. Surprinzator este faptul ca, la foarte putin timp dupa botez, coplului i-a scazut febra iar un alt chirurg care a venit sa il vada a spus ca nu este peritonita si ca trebuie sa asteptam sa isi faca efectul tratamentul care i-a fost administrat. O problema mare a fost faptul ca din cauza antibioticelor copilul s-a imbolnavit la ficat si a trebuit sa faca un tratament cu polivitamine si fer-sol. Mama copilui nu stia nimic despre aceasta boala iar eu i-am explicat ce inseamna aceasta boala si ce urmari are. Eu lucrasem cu doi ani inainte la o asociatie care se ocupa de copii cu handicap fizic si asociat iar acolo am avut copii cu sindrom down. I-am explicat ca cel mai important lucru de care are nevoie este dragostea. Mihaita a iesit din spital dupa doua luni de la nastere avand o greutate de 2,600 kg. De cand a ajuns acasa nu a mai avut probleme de sanatate. La 3 luni si jumatate a inceput sa manance mar cu biscuite si sa bea sucuri de mar si morcov. Copilul este linistit si i-a in greutate bine. Eu am mers cu Mihaita la Manastirea Targusor unde preotul l-a bagat in altar, l-a inchinat la icoane si l-a impartasit. Sper ca acest copil sa nu aiba probleme de sanatate si cu ajutorul specialstilor sa nu aiba deficiente mari. Eu o sa il ajut cat o sa pot.

FISA

de dezvoltare psihomotrica Portage

V.M. 0-6 ani

LIMBAJ

4.Indeplineste comenzi simple insotite de gesturi.

5. Inceteaza activitatea 75% din cazuri cind i se spune : NU!

Raspunde prin gesturi la intrebari simple.

7. Combine doua silabe diferite in jocul vocal.

8. Imita intonatia vocii altuia.

9. Foloseste un cuvant cu sens ca sa denumeasca o persoana sau un obiect.

10. Vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane.

11. Spune cinci cuvinte diferite (poate folosii acelasi cuvant pentru obiecte diferite).

12.Poate cere 'mai mult' .

13. Spune:'Gata/Nu e'.

14. Executa comenzi simple fara a i se da indicatii prin gesturi.

15. Poate da sau arata la cerere (cind i se spune: da-mi sau arata-mi).

16.Arata 12 obiecte familiare cind sint numite.

17. Indica 3-5 imagini dintr-o carte, cind acestera sint denumite.

18. Arata 3 parti ale propriului corp.

19. Isi spune la cerere numele sau porecla (diminutivul).

20. Raspunde la intrebarea: 'Ce e asta?'-denumund obiectul.

21. Combina cuvintele si gesturile pentru a-si face cunoscute dorintele.

-2-

1-2 ani

22. Numeste altiu membri din familie, inclusiv animalele preferate.

23. Numeste 4 jucarii.

26. Pune intrebari folosind o intonatie urcatoare la sfarsitul cuvantului sau a propozitiei.

27. Numeste 3 parti la o papusa sau o alta persoana.

28. Raspunde afirmativ sau negativ la intrebari care cer raspunsuri tip DA/NU

2-3 ani

29. Alatura un substantiv si un adjectiv sau doua substantive in propozitie de 2 cuvinte (mingea mea,

mingea, masa)

30.alatura un substantiv si un verb in propozitia de doua cuvinte (tata pleaca).

31. Foloseste un cuvant anumit pentru nevoia de a merge la toaleta.

32. Alatura un verb cu un substantiv cu acolo sau aici in propozitia de doua cuvinte:"Scaunul aici".

33. Alatura doua substantive ca sa exprime posesia (masina tatalui).

34. Foloseste NU in vorbirea spontana.

35. Raspunde la intrebarea: ce face? Pentru activitati spontane.

36. Raspunde la intrebarea: "unde este?".

37. Numeste sursa unor sunete familiare din mediu.

38. Da cel mult un obiect cand i se cere folosind pluralul (cuburi).

39. In vorbire se refera la sine prin numele proprii.

40. Indica imaginea unui obiect uzual descris prin imaginatia lui.

41. Arata pe degete cati ani are.

42. Isi spune sexul cind este intrebat (baiat-fata).

43. Indepline4ste doua comenzi legate intre ele.

44. Foloseste forma continua (limba romana).

45. Foloseste forma obijnuita apluralului (cub-cuburi).

46. Foloseste cateva verbe neregulate la trecut (a fost; aplecat; a facut).

47. Pune intrebarea: "ce e asta?".

48. Isi controleaza volumul vocii 90% din timp.

49. Foloseste "Asta" si "Aia" in vorbire.

50. Foloseste "este" si "e" in afirmatia: "asta e mingea".

51. Foloseste mai mult "eu: sau "al meu" decat numele propriu.

52. Indica un obiect care nu este: "nu este o minge".

53. Raspunde la intrebari cu : "cine?" indicand numele.

54. Foloseste forma de posesiv: "a lui tata".

55. Foloseste articolul hotarat si nehotarat in vorbire pentru masculin si feminin.

56. Foloseste cateva substantive care desemneaza categorii (animale, mancare, jucarii).

57. Foloseste uneori "Pot" si forme de viitor.

58. Poate descrie lucruri ca fiind "inchis" sau "deschis".

-3-

62. Isi spune numele intreg cind I se cere.

63. Raspunde la intrebari simple de tip "cum", "cand".

64. Foloseste trecutul verbului.

65. Povesteste despre lucruri care i s-au intamplat recent.

66. Spune la ce folosesc obiectele uzuale.

67. Exprima ce se va intampla folosind formula "Vreau" , "doresc sa".

68. Schimba ordinea cuvintelor in modul adecvat pentru a pune intrebari:"Pot sa merg la?".

69. Foloseste cateva substantive.

70. Relateaza doua evenimente in ordinea intamplarii lor.

4-5 ani

71. Indeplineste o serie de comenzi legate intre ele.

72. Demonstreaza intelegerea propozitiilor:"Iata ca a fost lovita de baiat".

73. Poate alege o pereche de obiecte sau imagini la cerere.

74. Foloseste verbe la optiune (conditional-operativ: "As dori, etc).

75. Foloseste fraze: "Am lovit mingea si a sarit in strada"

76. Poate gasi partea de jos si de sus a diferitelor obiecte.

77. Poate sa sesizeze si sa indice absurditatile din imagini.

78.

79.Foloseste cuvinte: "sora", "frate","bunic","bunica".

80. Spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc:"fratele baiat","sora este.?"

81. Poate spune o poveste familiara fara ajutorul imaginilor.

82. Numeste o imagine care nu se incadreaza intr-o anumita categorie.

83. Spune daca doua cuvinte rimeaza sau nu.

84.Foloseste propozitii complexe: "ea vrea ca eu sa intru pentru ca."

5-6 ani

85. Poate sa spuna daca un sunet este tare sau incet.

86. Poate indica unde sint cateva, multe, sau mai multe obiecte.

87. Isi spune adresa.

88. Isi spune numarul de telefon.

89. Spune glume simple.

90. Poate sa-ti indice unde sint putine, mai multe sau cateva obiecte.

91. Poate sa relateze intimplari din experienta sa zilnica.

92. Descrie pozitia sau miscarea folosind propozitii: "Prin", "de la", "catre", "peste", "departe".

93. Raspunde la intrebarea :"de ce?" cu o explicatie.

94. Aseaza in ordine 3-5 imagini reprezentand o poveste si poate spune povestea.

95. Defineste cuvinte.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE

V.M. 0-6 ani

SOCIALIZARE

1. Urmareste persoane care se misca in fata sa.

2. Zambeste ca un raspuns la atentia acordata.

3. Vocalizeaza ca un raspuns la atentia acordata.

4. Priveste la propriile maini ,zambeste si vocalizeaza.

5. In cercul familiei, zambeste, vocalizeaza si inceteaza plansul.

6. Zambeste si vocalizeaza la imaginea din oglinda.

7. Zambeste la expresia faciala de adult

8. Bate si trage (par, nas, ochelari) cand este in brate.

9. Ajunge la obiectele oferite.

10.Ajunge la persoanele cunoscute.

11.Ajunge sau bate in oglinda cind vede imaginea unui copil.

12.Tine si examineaza obiecte primite (1 minut).

13.Scutura obiectele din mana facand zgomot neintentionat.

14.Se joaca nesupravegheat 10 minute.

15.Cauta contactul ochilor 2-3 minute.

16.Se joaca linistit langa adult timp de 15-20 minute.

17.Vocalizeaza cand i se da atentie.

18.Imita jocul Bau-Bau.

19.Bate din palme - imitatie.

20.Face din mana pa-pa - imitatie.

21.Ridica mainile "asa mare" - imitatie

22.Ofera jucarii, obiecte, hrana, dar nu intodeauna le elibereaza.

23.Imbratisaza, saruta persoane cunoscute.

24.Raspunde la propriul nume privind sau intinzand mainile.

25.Scutura obiecte pentru a face zgomot.

26.Manipuleaza jucarii sau obiecte.

27.Ofera jucarii la adulti si le elibereaza.

28.Imita miscarile unui copil in joc.

-2-

1-2 ani

29. Imita daultul in si9mple obiceiuri (scuturarea hainelor).

30. Se joaca cu alt copil fiecare facind o activitate separata.

31. I-a parte la jocuri, impinge o masina, arunca o minge la alt copil (2-5 minute).

32. Accepta absenta parintilor continuindu-si jocul.

33. Activ, vrea sa cunoasca imprejurarile.

34. I-a parte la jocuri de manipulare - impinge, intoarce mainile cu alte persoane.

35. Imbratisaza sau cere papusi sau jucarii noi.

36. Repeta actiuni care produc ris si atentie.

37. Tine cartea adultului sa o citeasca sau trage de el.

38. Trage de o persoana pentr a-i arata o actiune sau un obiect.

39. Retrage mana, spune :nu: cand este langa un obiect interzis.

40. Asteapta sa fie luat de pe un scaun in altul.

41. Se joaca cu 2-3 copii.

42. Imparte obiecte sau hrana cand I se cere.

43. Saluta egalii, sau adultii familiari cind sint cunostinte.

44. Coopereaza cu parintii 50% din timp.

2-3 ani

45. Poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera.

46. Asculta muzica sau povesti 5-10 minute.

47. Spune "te rog" - multumeste cand i se aminteste, i se cere.

48. Incearca sa ajute parintii cu sarcini, facand o parte din munca.

49. Se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului.

50. Face o alegere cind e intrebat: "Pe cine iubesti?".

51. Intelege sentimentele prin verbalizare : dragoste, tristete, ris.

3-4 ani

52. Respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii.

53. Saluta adulti din familie fara a i se aduce aminte.

54. Respecta reguli din joc condus de adulti.

55.Cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil.

56. Spune "te rog" si "multumesc" fara sa i se aminteasca in 50% din cazuri.

57. Raspunde la telefon, cheama adultul sau o persoana cunoscuta.

58. Asteapta sa-i vina randul.

59. Respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare.

60. Indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri.

-3-

61. Sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei.

62. Se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 minute.

4-5 ani

63. Cere ajutor cand intimpina greutati.

64. Contribuie la conversatia parintilor.

65. Repeta versuri, cantece sau danseaza pentru altii.

66. Lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute.

67. Isi cere scuze fara a i se aduce aminte in 75% din cazuri.

68. Isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii.

69. Se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute.

70. Foloseste comportamente asociale d.p.d.v. social cand e de fata public.

71. Cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri.

5-6 ani

72. Numeste sentimente pe care le incearca: suparare, furie, fericire, dragoste.

73. Se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa fie supravegheat.

74. Explica altora regulile unui joc, ale unei activitati.

75. Imita roluri de adult.

76. Participa la conversatii in timpul mesei.

77. Isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sint suparati.

78. Isi alege singur prietenii.

79. Proiecteaza si construieste folosind obiecte simple: plan inclinat.

80. Isi fixeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE PORTAGE

V.M. 0-6 ANI

AUTOSERVIRE

0-1an

1. Suge si inghite lichide

2. Mananca alimente l;ichefiate (fulgi pentru copii, etc)

3. Vara si apuca biberonul.

4. Mananca alimente strecurate.

5. Tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut.

6. Controleaza miscarea biberonului-il apropie sau il departeaza de la gura.

7. Mananca alimente facute piure gata de parinti.

8. Bea din ceasca tinuta de parinti.

9. Mananca alimente semi-solide date de parinti.

10. Se hraneste singur cu degetele.

11. Bea lichide din ceasca tinind-o cu ambele maini.

12. Duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare.

13. Intinde mainile si picioarele atunci cind il imbracam.

1-2 ani

14. Mananca independent la masa , folosind lingura.

15. Tine ceasca cu mana si bea din ea.

16. Introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de

spalare - imitatie.

17. Sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute.

18. Pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate.

19. Isi scoate sosetele.

20. Introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni.

21. Isi scoate pantofii cind sireturile sint dezlegate, slabite.

22. Isi scoate haina cind este descheiata.

23. Isi scoate pantalonii cand sint descheiati.

24. Inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul.

25. Foloseste vorbe sau gesturi prin care indica nevoia de a merge la baie.

26. Se hraneste singur folosind lingura sau ceasca (varsa putin continutul).

2-3 ani

27. Ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata.

28. Suge, inghite din pahar sau ceasca.

29. Foloseste furculita.

30. Mesteca si inghite numai substante comestibile.

31. Isi sterge mainile fara ajutor cind i se da prosopul.

32. Cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pentru a evita

accidentele.

33. Isi controleaza scurgerea salivei din gura.

34. Urineaza sau are scaun la olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand e

asezat pe ea.

35. Isi pune pantalonii, se incalta.

36. Se spala pe dinti imitand adultul.

37. Isi scoate hainele simple care au fost descheiate.

38. Foloseste toaleta pentru scaun, un singur accident pe saptamana.

39. Ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cind este pus la dispozitie un

scaun sau o treapta.

40. Se spala pe maini si pe fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste

temperatura apei.

41. Cere sa mearga la baie in timpul zilei pentru a evita accidentele.

42. Isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa.

43. Mananca incet in timpul somnului de dupa-amiaza.

44. Evita pericolul, cum ar fi colturile de mobilier intilnite, scarile deschise

45. Foloseste servetelul atuncicand i se aminteste.

46. Infige furculita in alimente si le duce la gura.

47. Toerna dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor.

48. Desface capsa de la imbracaminte fara ajutor.

49. Se spala singur pe maini si pe picioare atunci cand este imbaiat.

50. Isi pune sosetele.

51. Se imbraca cu haine, jachete, camasa.

3-4 ani

52. Mananca singur inteaga masa.

53. Se imbraca ajutat, cu pulover peste cap si se incheie singur.

54. Isi sterge nasul cind i se aminteste.

55. Din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti.

56. Baietii urineaza la toaleta stand in picioare.

57. Incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din

cazuri.

58. Incheie haina cu capse si copci, isi sufla nasul.

59. Evita pericolele comune (sticla sparta) isi pune hainele pe umeras si

umerasul, pe o bara joasa la indicatia adultului.

60. Se spala pe dinti cand i se dau indicatii verbale.

61. Isi pune manusi cu un deget, deschide nasturii mari la jacheta pusa pe o

platforma pentru invatare.

62. Isi incalta ghetele cu ajutor.

63. Isi incalta ghetele fara ajutor.

4-5 ani

64. Curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa, evita otravurile

si substantele periculoase.

65. Isi descheie hainele singur.

66. Isi incheie singur hainele.

67. Curata locul la masa si poate inchide un fermoar, se spala pe maini si

fata.

68. Foloseste tacamurile pentru a manca.

69. Se trezeste din somn noaptea pentru a folosi toaleta.

70. Isi sterge si isi sufla nasul in 70% din cazuri fara sa i se aduca aminte,

se spala singur cand face baie cu exceptia gatului si a spatelui.

71. Foloseste cutitul pentru a unge unt sau gem pe paine, inchide si

deschide catarama la haine.

72. Se imbraca singur complet, se serveste la masa din castron cu polonic (

castronul tinut de adult).

73. Ajuta la pusul mesei folosind corect farfuriile, servetelele.Se spala pe

dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbraca

fara ajutor.

74. Se piaptana sau se perie daca are parul lung.

75. Poate merge in vecinatatea casei fara sa fie supravegheat permanent.

76. Insira sireturile la pantofi si ii leaga.

5-6 ani

77. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca, una pe saptamana si o

indeplineste la cerere.

78. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie.

79. Se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara

indicatii verbale.

80. Se serveste la masa si da mai departe platoul.

81. Isi prepara singur mancarea simpla (Fulgi de ovaz cu lapte, etc).

82. Este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului

din casa sau alta sarcina).

83. Isi poate potrivi temperatura apei pentru baie sau dus si isi poate

pregati singur o tartina.

84. Merge la scoala, gradinita sau magazin la distanta de cel mult 2 strazi.

85. Incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banane, cartofi fierti), gaseste

toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.

86. Deschide o sticla cu lapte.

87. Poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina cu autoservire.

88. Isi poate incheia sireturile la gluga si-si poate incheia centura de

siguranta la masina.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE

V.M. 0-6 ANI

Comportament cognitiv (108 items)

0-1an

1. Isi indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea.

2. Cauta un obiect care a fost indepartat de linia directa avederii.

3. Poate indeparta un obiect dintr-un container deschis.

4. Plaseaza un obiect intr-un container deschis.

5. Plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbala.

6. Scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara

7. Poate pune trei obiecte intr-un container.

8. Poate transfera un obiect dintr-o mana-n alta.

9. Lasa sa cada o jucarie si o ridica.

10.Gaseste un obiect ascuns intr-un container.

11.Face un tren din trei cuburi si apoi il impinge.

12.Se poate juca cu un cerc pe o ata.

13.Poate pune o piesa cilindrica in planseta cu orificii.

14.Executa gesturi simple la cerere - bate din palme.

1-2 ani

15.Scoate unul cate unul sase obiecte dintr-un container.

16.Poate indica o parte a corpului.

17.Suprapune trei cuburi la cerere.

18.Asociaza obiecte asemanatoare.

19.Mazgaleste cu creionul.

20.Arata spre sine cind este intrebat.

21.Pune cinci obiecte cilindrice in planseta cu orificii.

22.Asociaza obiectele cu imaginea lor.

23.Indica o imagine numita.

24.Indica paginile din carte 2-3 odata.

2-3 ani

25.Gaseste o anumita carte de copii la cerere.

26.Completeaza un incastru de trei figuri.

27.Numeste imagini ale unor obiecte asemanatoare pana la patru.

28.Deseneaza o linie verticala imitativ.

29.Deseneaza o linie orizontala imitativ.

30.Copiaza un cerc.

31.Asociaza materiale dupa textura.

32.Indica obiecte mari si mici la cerere.

33.Deseneaza o cruce imitativ.

34.Asociaza trei culori.

35.Plaseaza obiecte "in", "pe", "sub", la cerere.

36.Numeste obiecte ce produc sunete.

37.Pune cuburi unu intr-altul, dupa marime.

38.Numeste actiunea din imagine.

39.Asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor.

40.Aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii.

3-4 ani

41.Numeste obiecte mari si mici in numar mare.

42.Indeca zece parti ale corpului la comanda verbala.

43.Indica un baiat si o fata la comanda verbala.

44.Poate spune de un obiect ca e mai usor sau mai greu.

45.Alatura doua parti ale unei forme pentru a face un intreg.

46.Numeste doua evenimente sau doua personaje familiare din povesti.

47.Repeta jocuri cu degete saucu mainile, cu cuvinte sau actiuni.

48.Asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte.

49.Indica obiecte lungi sau scurte.

50.Spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc.

51.Numara pana la trei imitativ.

52.Arenjeaza obiecte pe categorii.

53.Deseneaza o linie diagonala de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm.

54.Deseneaza o linie in forma de v imitativ.

55.Numara zece obiecte imitativ.

56.Construieste un pod din trei cuburi (imitativ).

57.Realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa.

58.Poate sa copieze o serie de linii frante unite.(vvvvv)

59.Adauga un picior sau o mana la un desen incomplet.

60.Completeaza un joc din sase culori fara incercari sau erori.

61.Numeste obiecte care sint lafel si diferite.

62.Deseneaza un patrat imitativ.

63.Numeste trei culori la cerere.

64.Numeste trei forme geometrice (cerc, patrat, triunghi).

4-5 ani

65.Ia un numar specificat inainte la cerere.

66.Numeste tipuri de texte.

67.Copiaza un triunghi la cerere.

68.Isi aminteste patru obiecte dintr-o imagine.

69.Numeste timpul de zi asociat cu anumite activitati.

70.Repeta rime familiare.

71.Spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu diferenta de 500 grame.

72.Spune ce lipseste cind se indeparteaza un obiec dintr-un grup de trei.

73.Numeste opt culori.

74.Numeste trei monede diferite: 1 leu, 5 lei, 10 lei.

75.Asociaza simboluri, litere si numere.

76.Spune culoarea obiectelor denumite.

77.Reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori.

78.Deseneaza un om: un cap, un trunchi si 4 membre.

79.Canta cinci versuri dintr-un cantec.

80.Construieste o piramida din 10 cuburi.

81.Numeste obiecte lungi si scurte.

82.Plaseaza obiecte in spate, langa si dupa.

83.Asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte.

84.Numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect.

85.Numara de la 1 la 20.

86.Numeste propozitiile: prima, cea de la mijloc si ultima.

5-6 ani

87.Numara pana la 20 obiecte si spune cite sint.

88.Numeste 10 numere scrise.

89.Numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp.

90.Spune literele alfabetului in ordine.

91.Isi scrie numele cu litere de tipar.

92.Numeste 5 litere ale alfabetului scrise.

93.Aranjaza obiecte in secventa dupa latime si lungime.

94.Numeste litere mari ale alfabetului.

95.Pune numere de la 1 la 10 in secventa adecvata.

96.Numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.

97.Numeste literele mici ale alfabetului.

98.Asociaza literele mari cu literele mici ale alfabetului.

99.Arata numere numite de la 1 la 25.

100. Copiaza un romb.

101. Completeaza un labirint simplu.

102. Numeste zilnic adunari si scaderi.

103. Poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3.

104. Isi poate spune ziua si data nasterii.

105. Recunoaste 10 cuvinte scrise.

106. Poate face unele prevederi,inlegatura cu ce se va intimpla.

107. Arata obiecte intregi si jumatati.

108. Poate numara de la 1 la 100.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORICA PORTAGE

V.M. 0-6 ANI

COMPORTAMENT MOTOR

0-1 an

1. Intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm.

2. Apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm.

3. Se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca.

4. Intinde mana dupa un obiect preferat.

5. Introduce un obiect in gura.

6. Se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen.

7. Sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat.

8. Pipaie si cerceteaza obiectul cu gura.

9. Se intoarce pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp.

10.Se rostogoleste de pe burta pe spate.

11.Inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului.

12.Se rostogoleste de pe spate pe o parte.

13.Se intoarce de pe spate pe burta.

14.Sta in pozitie sezanda cind apuca degetele adultului.

15.Intoarce capul nestingherit cind corpul este sprijinit.

16.Isi mentine 2 minute pozitia sezanda.

17.Da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul.

18.Ridica si lasa sa cada un obiect intentionat.

19.Se tine pe picioare cu sprijin maxim.

20.Salta in sus si-n jos fiind sprijinit sa stea in picioare.

21.Merge deabusilea pentru a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui.

22.Sta singur sprijinit.

23.Din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers de-a busilea.

24.Se ridica de pe burta.

25.Sade fara sa se sprijine cu mainile.

26.Arunca obiecte la intimplare.

27.Sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi.

28.Transfera un obiect dintr-o mana-n alta fiind in pozitia sezand.

29.Retine doua cuburi cu latura de 2,5 cm intr-o mana.

30.Se ridica singur in pozitia pe genunchi.

31.Se ridica singur in picioare.

32.Foloseste penseta pentru a lua un obiect.

33.Se taraste.

34.Apuca cu o mana din pozitia titire.

35.Sta in picioare cu minimum de sprijin.

36.Isi linge mancarea din jurul gurii, cand se murdareste.

37.Sta singur in picioare un minut.

38.Indeparteaza un obiect dintr-un container.

39.Intoarce paginile unei carti mai multe odata.

40.Incearca sa ia mancare singur cu lingurita.

41.Pune obiecte mici intr-un container.

42.Se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda.

43.Bate din palme.

44.Merge cu minimun de ajutor.

45.Face cativa pasi fara ajutor.

1-2 ani

46.Urca scarile deabuselea.

47.Se ridica singur in picioare din sezand.

48.Rostogoleste o minge imitand adultul.

49.Se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el.

50.Poate pune inele pe un suport metalic.

51.Scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu orificiu.

52. Pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu orificii.

53.Face un turn din trei cuburi.

54.Face semne cu creionul.

55.Merge independent.

56.Coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte.

57.Se aseaza singur intr-un scaun de copil.

58.Se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare.

59.Impinge si trage o jucarie in timp ce merge.

60.Se da intr-un balansor.

61.Urca scarile cu ajutor.

62.Se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada.

63.Imita o miscare circulara.

2-3 ani

64.Insira patru margele mari in 2 minute

65.Rasuceste butoane, apasa pe clanta.

66.Sare pe loc cu ambele picioare odata.

67.Merge cu spatele.

68.Coboara treptele cu ajutor.

69.Arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m.

70.Construieste un turn din 5-6 cuburi.

71.Intoarce paginile una cite una.

72.Despacheteaza un obiect mic.

73.Indoaie o jumatate de hartie in scop imitator.

74.Desface si imbina jucarii.

75.Monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta.

76.Da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc.

77.Face bilute din plastelina.

78.Apuca creionul intre degetul mare si aratator,sprijinind-ul pe degetul mijlociu.

79.Poate face tumba inainte cu ajutor.

80.Loveste cu ciocanul 5 cuie din 5.

3-4 ani

81.Taie cu foarfeca.

82.Poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute.

83.Sare la o inaltime de 20 cm.

84.Da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el.

85.Merge pe varfuri.

86.Alearga 10 pasi cu miscari coordonate alternand bratele.

87.Pedaleaza pe tricicleta.

88.Se da in leagan daca este balansat initial de adult.

89.Se urca si isi da drumul pe topogan.

90.Se da tumba inainte fara ajutor.

91.Urca scarile alternand picioarele.

92.Merge in pas de mars la comanda.

93.Prinde o minge cu ambele maini.

94.Traseaza dupa sabloane.

95. Taie dealungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie.

4-5 ani

96.Sta intr-un picior 4-5 secunde.

97.Alearga schimband directia.

98.Merge in echilibru pe o scandura lata.

99.Sare intruna de 10 ori.

100.Sare peste o sfoara ridicata la 5 cm inaltime.

101.Sare inapoi de sase ori.

102.Loveste si prinde o minge mare.

103.Face forme de plastelina si le pune impreuna cate 2-3.

104.Taie de-a lungul unei linii curbe.

105.Poate sa insurubeze un obiect fixat pe un filet.

106.Coboara scarile alternind picioarele.

107.Pedaleaza pe tricicleta si face intoarcere la colt.

108.Sare intr-un picior de 5 ori.

109.Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm.

110.Deseneaza masini, case, pomi.

111.Decupeaza si lipeste imagini simple.

5-6 ani

112.Poate scrie litere de tipar mari separate pe hartie.

113.Merge pe o scindurica lata inainte, inapoi, lateral.

114.Poate sa faca diferite sarituri.

115.Se da in leagan imitand si mentinind miscarea.

116.Desface degetele si isi atinge fiecare deget cu degetul mare.

117.Poate sa scrie litere mici.

118.Urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inalt de 3 metri.

119.Bate un cui cu ciocanul.

120.Dribleaza migea cu directie.

121.Coloreaza in interiorul unui contur (forme), 90% din desen.

122.Poate decupe poze din reviste la 0.5 cm de contur.

123.Foloseste ascutitoarea de creioane.

124.Poate face unele desene mai complicate.

125.Rupe din ziare figuri simple.

126.Impatureste ziarul de 2 ori pe diagonala pentru a face un patrat.

127.Prinde o minge cu o mana.

128.Poate sari coarda.

129.Loveste mingea cu o paleta sau un bat.

130.In timp ce alearga ridica de jos obiecte.

131.Poate sa patineze 3-4 m.

132.Merge pe tricicleta.

133.Se da pe gheata (derdelus) cu sania.

134.Merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pina la talie.

135.Conduce un carucior avansand cu un picior.

136.Sare si se invarte intr-un picior.

137.Isi poate scrie numele pe o hartie gata liniata.

138.Sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada.

139.Sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde.

140.Se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat.