|
|
|
TULBURǍRILE ANXIOASE (Tulburǎrile de dispoziție)
Anxietatea este modalitatea de reactie a oricarui om care se simte amenintat. In momentul in care suntem intr-o situatie potential periculoasa sau anticipam o asemenea situatie, mai intai simtim ca ne e frica. Frica declanseaza in corpul nostru secretia de adrenalina. Astfel, devenim mai vigilenti, inima ne bate mai repede si pompeaza sange cu presiune mai mare, respiratia devine mai alerta, muschii se incordeaza. Anxietatea este modalitatea de reactie a oricarui om care se simte amenintat. In momentul in care suntem intr-o situatie potential periculoasa sau anticipam o asemenea situatie, mai intai simtim ca ne e frica..Anxietatea devine o problema cand este prea intensa sau dureaza prea mult prin comparatie cu motivul care a declansat-o.Este adevarat ca stresul omniprezent in viata de zi cu zi, cum ar fi presiunea de la locul de munca sau datorat conflictelor personale pot contribui la apariția tulburarilor anxioase. Anxietatea poate sa apara brusc, sau gradat, pe parcursul mai multor ore sau chiar zile si poate dura de la cateva secunde la ani. De asemenea, variaza ca intensitate, de la crize abia perceptibile la panica. Factorul declansator variaza foarte mult individual, pasiunea unora putand reprezenta chiar teroarea altora. De exemplu, unii oameni sunt pasionati de alpinism, in timp ce altii se tem de inaltime.
Anxietatea este o stare emotionala caracterizata prin schimbari somatice si comportamentale. Majoritatea specialistilor din domeniul sanatatii sunt de parere ca tulburarile anxioase se datoreaza unei combinatii intre factorii predispozanti ai personalitatii si experienta de viata (situatiile psihotraumatizante ale unui individ). Nu trebuie sa se inteleaga ca exista legaturi directe intre predispozitii, experienta de viata si dezvoltarea tulburarilor anxioase. Daca unul dintre parinti este un anxios nu inseamna ca si copiii vor avea aceeasi problema.
Cand analizam o problema psihologica trebuie sa luam in considerare si evenimentele prin care a trecut sau trece un individ. De exemplu, o persoana care sufera de claustrofobie e posibil sa fi ramas odata blocata intr-un lift. Analizand aceste cauze observam ca prezenta fiecareia va explica aparitia tulburarilor anxioase, acestea dezvoltandu-se ca urmare a unor predispozitii, a unor situatii psihotraumatizante sau a unor combinatii dintre cei doi factori.
Diagnosticul unei tulburari anxioase se pune in principal pe simptomele si semnele sale caracteristice. Gravitatea afectiunii se cuantifica in functie de impactul acesteia asupra calitatii vietii persoanei afectate.
. Tulburarile de anxietate sunt boli care
sunt deseori legate de aspecte biologice, de experientele individului si de multe
ori au loc in familie. Exista mai multe tipuri de tulburari anxioase, fiecare
cu trasaturile ei distincte.
dupa explicarea fiecarui tip de tulb anx.
Tulburarile de anxietate sunt cele mai comune dintre
tulburarile mentale, conform
staticilor.
Multi oameni inteleg gresit aceste tulburari, ei cred ca oamenii ar trebui sa
depaseasca aceste simptome prin simpla vointa. Dorind ca simptomele sa plece nu
functioneaza, dar tratamentul prin psihoterapie poate ajuta.Anxietatea nu apare
niciodata ca tulburare singulara ci insotita de alte tulburari..
Anxietatea joaca un rol important si in alte tulburari, cum ar
fi depresia, tulburarile somatoforme, tulburarile comportamentului
alimentar, alcoolism sau abuz de substante, etc. sau poate acompania
anumite tulburari de personalitate. Anxietatea poate aparea la copii
si sub forma anxietatii de separare.
Scriu despre psihoterapie si tratament
Tulburarea obsesiv-compulsiva se manifesta prin granduri persistente, obsesii care reflecta temeri exagerate. Raspandite sunt obsesii cum ar fi frica de a fi contaminat, ori frica de un comportament neadecvat. Obsesiile sunt ganduri sau temeri persistente care va framanta incontinuu si sunt dificil de indepartat. Spre exemplu, puteti fi obsedat de microbii si sunteti in permanenta ingrijorat ca ati putea contacta o infectie doar atingand clanta usii. In schimb, compulsiile sunt anumite actiuni care se repeta de multe ori, adesea ca urmare a unei obsesii - in exemplul nostru, va spalati pe maini de douazeci de ori dupa ce ati atins clanta usii. Persoanele care au obsesii si compulsii sunt perfect constiente ca gandurile si actiunile lor sunt ilogice, dar sunt incapabile sa le opreasca in mod voluntar fara pretul unei anxietati intense.
Atacul de panica este un eveniment terifiant. In mod caracteristic, atacul de panica debuteaza brusc si combina simptome fizice (tremuraturi, transpiratii, palpitatii, greata, dificultati de respiratie) cu o manifestare psihica intensa, descrisa adesea ca "senzatie de moarte iminenta", un sentiment ca urmeaza sa se intample ceva groaznic. Un atac de panica dureaza de obicei cateva minute, uneori o jumatate de ora, inainte de a disparea. Daca ati mai suferit atacuri de panica, in timp puteti dezvolta o anxietate persistenta legata de posibilitatea unor atacuri viitoare si incepeti sa evitati situatiile in care va temeti ca ar putea surveni un atac. De aceea, atacurile de panica se soldeaza deseori cu aparitia altor tulburari anxioase, cum ar fi agorafobia (frica de locuri publice si spatii deschise).Atacul de panica apare la persoanle cu tulburari anxioase de panica. Aceste atacuri fac ca persoana respective sa aiba impresia ca are un atac de cord, innebuneste sau se sufoca, fara un motiv anume. Simptomele atacului de panica : palpitatii la inima, durere in piept, transpiratii, tremur, senzatii de sufocare, teama de moarte, teama ca persoana o sa piarda controlul, senzatii de irealitate.
Fobia sociala este o frica puternica si persistentǎ de situatiile sociale. Indivizii care sufera de fobie sociala se tem ca ceilalti ii vor considera anxiosi, debili, nebuni sau stupizi. Ei se tem sa vorbeasca in public din cauza preocuparii ca altii vor remarca faptul ca le tremura vocea sau mainile sau pot sa traiasca o anxietate extrema cand converseaza cu ceilalti, din cauza fricii ca vor parea incoerenti.Fobia sociala este caracterizata prin teama pacientului de a fi judecat de catre ceilalti, sau frica de a fi pus intr-o situatie jenanta. In formele mai intense aceasta anxietate poate genera un comportament de evitare. Simptomele fizice asociate: palpitatii, transpiratii.
Fobia specifica este o frica irationala, excesiva si nejustificata in prezenta sau anticiparea intalnirii cu un anumit obiect, animal sau situatie ( ex: paianjeni, caini, inaltimi, etc.). Lucrurile sau contextele care provoaca anxietate fobicilor sunt complet inofensive pentru cea mai mare parte a oamenilor. Frica poate fi centrata pe consecintele negative ale situatiei sau obiectului (prabusirea avioanelor, muscatura cainilor, accidente de masina) sau poate fi legata de pierderea controlului, lesin, etc. De cate ori este expus la obiectul sau situatia problematica individul cu fobie specifica reactioneaza printr-un atac de panica. Anxietatea este resimtita imediat la confruntarea cu obiectul sau situatia-problema. Sa luam ca exemplu o persoana cu fobie specifica de pisici: imediat ce este confruntata cu o pisica o astfel de persoana va reactiona prin anxietate. Frica este cu atat mai intensa cu cat individul este mai aproape de pisica si mai ales daca se afla intr-un spatiu inchis din care nu poate sa iasa: de exemplu, pisica sta in usa camerei.Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata, dar nu poate sa o controleze.Cel mai adesea obiectul care produce anxietate este evitat, iar uneori este indurat cu teama. Frica, evitarea sau anticiparea anxioasa a intalnirii cu obiectul interfereaza semnificativ cu rutina cotidiana a persoanei, cu functionarea profesionala sau viata sociala. Activitatile sociale si profesionale sunt considerabil deteriorate de fobie prin faptul aceasta duce la un stil de viata restrans. De exemplu, activitatile sociale pot fi restranse din cauza ca individul se teme de locuri aglomerate sau de spatii inchise si evita sa iasa cu prietenii in restaurant sau la un film.
Ce este panica fara agorafobie?
Tulburarea de panica se manifesta prin atacuri de panica neasteptate, care nu pot fi puse pe seama unei situatii de viata sau a unui fapt suparator. Atacurile sunt total imprevizibile pentru cel care le traieste si se repeta la intervale de timp neregulate.
Atacul este resimitit ca fiind atat de epuizant si neplacut incat cel care l-a trait este ingrozit de reaparitia lui. Se teme ca va urma un alt atac si prevede consecinte dezastruoase pentru acesta.
Ca urmare a reaparitiei atacurilor, unele persoane cred ca sufera de o boala care le ameninta viata. Altii se tem ca atacurile sunt un indiciu al faptului ca vor innebuni, ca-si vor pierde controlul sau ca sunt vulnerabili emotional. Unii indivizi cu atacuri de panica isi modifica semnificativ comportamentul (ex.:isi abandoneaza serviciul) de frica atacurilor de panica si a consecintelor acestora si incep sa faca anumite lucruri in incercarea de a evita panica (ex: stau in casa toata ziua).
Care sunt simptomele?
De la persoana la persoana, frecventa si severitatea atacurilor variaza foarte mult. In timp ce unii au zilnic atacuri de panica timp de saptamani intregi, altii nu au atacuri luni intregi. Gradul de severitate al atacurilor este dat de numarul de simptome care insoteste frica subita.
Care sunt cauzele posibile?
Pana in prezent nu se stie ce anume cauzeaza aceasta boala, de ce aceasta se declanseaza fara avertisment. Este posibil sa fie transmisa genetic, deoarece rudele de gradul I ale persoanelor cu tulburare de panica sunt considerabil mai predispuse la dezvoltarea acestei boli. Probabilitatea este cu atat mai mare cu cat debutul bolii are loc mai devreme in viata. Atunci cand atacurile de panica sunt cauzate de un eveniment negativ sau de o intoxicatie cu o substanta sau de o alta boala, atunci nu vorbim de tulburare de panica.
Ce poti face?
Din fericire, persoanele care sufera de panica au mari sanse de a se vindeca intr-un timp scurt, deoarece tratamenul s-a dovedit eficient.Impotriva panicii fara agorafobie se poate lupta pe doua cai: prin medicamentatie si prin psihoterapie. Panica fara agorafobie se trateaza cu doua categorii de medicamente: benzodiazepine si antidepresive. Efectul lor consta in reducerea anxietatii. Psihoterapia utilizata este asa numita terapie cognitiv-comportamentala. Se pare ca la 6-10 ani dupa tratament la aproape jumatate dintre persoanele cu panica fara agorafobie li s-a imbunatatit starea.
Consulta un specialist!
Ce este agorafobia fara istoric de panica?
Agorafobia este o anxietate legata de situatii precum: a fi singur in afara casei, a te afla in multime sau a sta la rand, a te afla pe un pod, pe scari sau in spatii deschise sau a calatori cu trenul, autobuzul sau automobilul.
Anxietatea vine din faptul ca individului ii este frica sa nu aiba un atac de panica in aceste cazuri si scaparea din astfel de locuri i se pare dificila si ajutorul inaccesibil. Persoanele care sufera de agorafobie vor evita situatiile care le provoaca anxietate, sau le vor indura cu foarte mare greutate, sau cu ajutorul unui insotitor.
Desi in aceasta tulburare nu apar niciodata atacurile de panica, individul este ingrijorat ca va avea simptome asemanatoare cu cele ale panicii. De aceea el evita locurile publice sau le indura cu foarte mare efort.
Care sunt simptomele?
Care sunt cauzele posibile?
Cauzele agorafobiei fara istoric de panica sunt inca necunoscute.
Ce poti face?
Agorafobi Ce este panica cu agorafobie?
Tulburarea de panica se manifesta prin atacuri de panica neasteptate, care nu pot fi puse pe seama unei situatii de viata sau a unui fapt suparator. Atacurile sunt total imprevizibile pentru cel care le traieste si se repeta la intervale de timp neregulate. Atacul este resimitit ca fiind atat de epuizant si neplacut incat cel care l-a trait este ingrozit de reaparitia lui. Se teme ca va urma un alt atac si prevede consecinte dezastruoase pentru acesta.
Ca urmare a reaparitiei atacurilor, unele persoane cred ca sufera de o boala care le ameninta viata. Altii se tem ca atacurile sunt un indiciu al faptului ca vor innebuni, ca-si vor pierde controlul sau ca sunt vulnerabili emotional. Unii indivizi cu atacuri de panica isi modifica semnificativ comportamentul (ex.:isi abandoneaza serviciul) de frica atacurilor de panica si a consecintelor acestora si incep sa faca anumite lucruri in incercarea de a evita panica (ex: stau in casa toata ziua).
Care sunt simptomele?
De la persoana la persoana, frecventa si severitatea atacurilor variaza foarte mult. In timp ce unii au zilnic atacuri de panica timp de saptamani intregi, altii nu au atacuri luni intregi. Gradul de severitate al atacurilor este dat de numarul de simptome care insoteste frica subita.
Care sunt cauzele posibile?
Pana in prezent nu se stie ce anume cauzeaza aceasta boala, de ce aceasta se declanseaza fara avertisment. Este posibil sa fie transmisa genetic, deoarece rudele de gradul I ale persoanelor cu tulburare de panica sunt considerabil mai predispuse la dezvoltarea acestei boli. Probabilitatea este cu atat mai mare cu cat debutul bolii are loc mai devreme in viata.
Atunci cand atacurile de panica sunt cauzate de un eveniment negativ sau de o intoxicatie cu o substanta sau de o alta boala, atunci nu vorbim de tulburare de panica.
Ce poti face?
Din fericire, persoanele care sufera de panica au mari sanse de a se vindeca intr-un timp scurt, deoarece tratamenul s-a dovedit eficient.
Impotriva panicii cu agorafobie se poate lupta pe doua cai: prin medicamentatie si prin psihoterapie. Panica cu agorafobie se trateaza cu doua categorii de medicamente: benzodiazepine si antidepresive. Efectul lor consta in reducerea anxietatii. Psihoterapia utilizata este asa numita terapie cognitiv-comportamentala. Se pare ca la 6-10 ani dupa tratament la aproape jumatate dintre persoanele cu panica cu agorafobie li s-a imbunatatit starea.
Consulta un specialist!
Nu incerca sa te tratezi singur! Doctorul psihiatru este cel mai in masura sa stabileasca de ce fel de tratament ai nevoie pentru a te vindeca si in ce doza. Nu te teme sa apelezi la el! Si este foarte important sa stii ca daca vizitezi un psihiatru nu inseamna ca esti nebun! Dimportiva, este un semn ca esti un om intelept care are grija de sanatatea sa.
Last Updated ( Sunday, 30 March 2008 )
a persista timp de ani intregi, dar poate fi ameliorata prin terapie cognitiv-comportamentala si prin medicatie cu benzodiazepine si antidepresive.
Tulburari obsesivcompulsive
Sunt tulburari caracterizate prin idei, imagini sau impulsuri recurente, nedorite, dezagreabile sau infricosatoare (obsesii) si prin impulsuri de a face ceva care sa diminueze disconfortul cauzat de acestea (compulsiuni).
1,6% din populatie sunt afectate pe o perioada de 6 luni.
Tablou clinic
tema obsesiva este prejudiciul, riscul sau pericolul, iar obsesiile frecvent intalnite includ contaminarea, pierderea, pericolul, agresivitatea. Caracteristic, persoanele cu tulburari obsesiv- compulsive simt dorinta irezistibila de a efectua anumite acte repetitive, stereotipe, intentionate, numite ritualuri, cu scopul de a contracara obsesiile. Majoritatea persoanelor cu tulburari obsesiv-compulsive sunt constiente ca obsesiile lor nu reflecta riscuri reale si ca atitudinile mintale sau fizice pe care le adopta pentru indepartarea acestor ingrijorari sunt nerealiste si excesive. Pentru ca persoanele afectate se tem de jena sau stigmatizare, pastreaza secretul privind obsesiile si ritualurile. Depresia apare de obicei la 2/3 dintre pacienti pe parcursul vietii.
Tratament
Terapia prin imersie este eficienta, elementul sau esential este expunerea la situatiile sau persoanele care declanseaza obsesiile, ritualurile sau disconfortul. Dupa expunere, ritualurile sunt temporizate sau eliminate, permitand anxietatii declansate de expunere sa scada.
Tulburarea de stres post-traumatic
Este o tulburare in care un eveniment traumatizant este retrait, producand frica intensa, senzatie de neputinta, oroare si evitarea stimulilor asociati cu traumatismul. Evenimentul stresant consta in raniri grave sau amenintatoare de viata, decesul unor persoane etc. In general, in timpul evenimentului, persoana experimenteaza frica intensa, neputinta sau oroare.
Tablou clinic
Uneori debutul simptomelor este tardiv, dupa mai multe luni sau chiar ani de la evenimentul cuzator. Traumatismul este retrait repetat, de obicei sub forma de cosmaruri sau secvente rememorate ( flashback), iar persoanele afectate evita constant orice stimuli asociati cu acesta. Pe langa anxietatea specifica traumei, pacientii pot sa traiasca sentimente de vinovatie pentru comportamentul din timpul evenimentului traumatizant sau pentru ca au supravietuit accidentului in care au decedat persoane apropiate (sentimentul de vinovatie al supravietuitorului). Simptomele de depresie sunt frecvente.
3-58% este prevalenta in cazul veteranilor de razboi sau a victimelor unor violente criminale.
Tratament
Tratamentul constǎ in terapie comportamentalǎ, farmacoterapie și psihoterapie. Terapia comportamentalǎ include expunerea la situații sigure, neriscante, pe care persoana le evitǎ pentru cǎ ar putea declansa retrǎirea evenimentului traumatizant. Expunerea repetatǎ imaginarǎ la experienta traumatizantǎ diminueazǎ de obicei tulburǎrile dup, o oarecare creștere inițialǎ a disconfortului. Antidepresivele și medicamentele anxiolitice par sa aduc, unele beneficii, dar sunt in general mai puțin eficiente decit in alte tulburǎri anxioase.
