|
|
|
Definirea psihologiei sociale
Domeniu interdisciplinar de cunoastere stiintifica a interactiunilor dintre individ si mediul sau de viata,psihologia sociala analizeaza relatia dintre comportamentele si procesele psihice si contextual social,economic,politic,cultural,familial,geographic etc.Este o stiinta autonoma si integreaza contributii teoretico-metodologice din sociologie,psihologie,antropologie,economie,drept,medicina,istorie,politologie etc.
SINELE
-tot ce am mostenit prin gene sinele biologic,corp,simturi,inteligenta,temperament ;-ceea ce cultura ne-a invatat sa fim :comportament,limba,imbracaminte,gusturi,valori ;-ceea ce parintii si grupurile sociale primare ne-au invatat sa apreciem ;- tot ceea ce inca suntem ;-abilitati intelectuale ;-expresia intregului sistem de valori ;-grupurile in care noi am fost,rolurile realizate sau care ne-au fost atribuite ;-structura societatii din care noi facem parte ;-sinele nostru fiziologic care ne permite sa fim noi ;-toate alegerile facute si evaluarea lor ;-sinele care ne reprezinta ;-sinele la care aspiram ;-importanta experientei de viata ;- hrana-ajuta la mentinerea sanatatii si a energiei.
Explicarea comportamentului propriu si al celorlalti
TEORII GENETICE
Reprezentanti=w.McDougall,K.lorenz,e.Wilson
Concepte de baza=cauze biologice,genetice,explicarea instinctelor;nu vad cauze reale nu anticipeaza;etichetarea,comparatia-interzise in practica asistentei sociale
Accentul este pe individ nu pe mediu.Rezultatele in stiinta:sociobiologia;statut actual:impact relative scazut
TEORII ALE INVATARII
Reprezentanti=G.Homans,A.Bandura,J.rotter
Concepte de baza=comportament social dobandit ;stimul-raspuns ;imitatie si consolidare ;tema »cutiei negre » ;schimbul social ;intarirea comportamentului ;interactiunea sociala.
Invatarea sociale=procesul de asimilare a experientei sociale manifestat prin schimbari in conduite.Experienta e obiectul invatarii care poate fi individuala si consta in cunostinte,reguli,norme si valori.Experienta faciliteaza fie adaptarea unui sistem la noi contexte,fie anticiparea unor probleme cu incidenta directa asupra functionarii sistemului,
Accent pe mediu ;Rezultatele in stiinta:imitatie;modelare;statut actual:impact puternic
TEORII COGNITIVE
Reprezentanti=koffka,Fritz heider
Concepte de baza=abordarea fenomenologica;teoria campului(sa nu decupam ceva dintr-un intreg) ;formarea impresiei ;gestalt-sistem ;experienta naiva ;psihologia bunului simt
Accentul este atat pe individ cat si pe mediu
Rezultatele in stiinta :teoria atribuirii ;cunoasterea sociala;statut actual=impact puternic
PERCEPTIA SOCIALA SI EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI
-Explicarea propriului comportament:auto-perceptia;auto-prezentarea ;auto-justificarea
a)atribuirea pentru evenimentele pozitive si negative
b)autoprezentarea
c)eficienta personala
Perceptia,prezentarea celorlati.
TEORII ALE ATRIBUIRII
Cea mai importanta realizare din psihologia sociala C.A.Anderson
Este procesul de estimare,la nivelul constiintei comune,a cauzelor comportamentului propriu si al celorlalti ;Este teoria cu privire la modul in care oamenii explica comportamentul celorlalti prin atribuirea acestuia unor dispozitii interne sau unor situatii externe.
Fretz Heider-analizeaza psihologia bunului simt prin care oamenii explica evenimentele din viata de zi cu zi;oamenii tind sa atribuie comportamentul cuiva fie unor cauze interne-dispozitionale/personale,fie unor cauze externe circumstantiale/situationale.
Norman Anderson-distinge cateva reguli logice prin care noi combina diferite fragmente de informatie despre o persoana intr-o impresie generala.
Harold Kelley-analizeaza modul in care oamenii folosesc informatii despre consistenta,diferenta si consens atunci cand explica comportamentul cuiva.
Erori de atribuire:Eroarea fundamentala de atribuire-Lee Ross :tendinta observatorilor de a subestima influentele situationale si de a supraestima influentele dispozitionale atunci cand explica comportamentul celorlalti.
1. Explicarea succesului si esecului-esecul propriu este atribuit cauzelor circumstantiale,iar succesul propriu,cauzelor dispozitionale ;cand explicam comportamentul celorlalti,succesul este atribuit unor circumstante situationale,iar esecul unor cauze dispozitionale.
2. Diferente culturale-exista modele culturale ce tind sa accentueze o atribuire dispozitionala si culturi centrate pe atribuiri circumstantiale.
TEORIA ROLULUI SOCIOLOGIC
Reprezentanti :Linton,Merton,Mead,Parsons
Concept de baza : statut,rol,anticiparea rolului,cererile de rol
Rezultate in stiinta :autoprezentare,manipularea impresiei.
Statut actual:impact moderat
TEORIA PSIHANALITICA
Reprezentanti:Freud,Jung,Adler,Horney,Fromm,Sullivan
Concep de baza:factori inconstienti;influente din copilarie,
Structura psihicului :explicarea viselor,lapsusuri si acte ratate.
Accentul :pe individ
Rezultate in stiinta :explicarea agresivitatii,prejudecatiilor,sociabilitatea.
Statut actual:impact minor
PSIHANALIZA FREUD
Tehnica terapiei inventate de Sigmund Freud,psihanalist vienez,consta in ai face pe pacienti sa vorbeasca in mod deschis despre vietile lor,indeosebi despre amintirea experientelor traite anterior.Freud a ajuns la concluzia ca o mare parte din ceea ce ghideaza comportamentul nostru se afla in inconstient si implica persistenta la maturitate a metodelor de a face fata realitatii dezvoltate anterior.Majoritatea acestor experiente din faza timpurie a copilariei sunt pierdute pentru memoria noastra constienta cu toate ca ele alcatuiesc temelia pe care se sprijina constiinta noastra.
SINELE:zona arhaica contine ereditatea,instinctele care in au originea in organizarea somatica,impulsurile primitive,portiune a sinelui sufera o dezvoltare ca un intermediary intre sine si lumea exterioara(EU)
EUL:miscari voluntare cu rol in autoconservare,ia constiinta de stimuli exteriori,inmagazineaza in memorie experienta referitoare la acesti stimuli,evita stimuli puternici prin interactiune cu ci moderati si transforma prin invatare lumea exterioara in avantajul sau.Eul isi structureaza mecanismele de aparare ca:refularea,regresiunea,formatia reactionala,izolarea,proiectia,anularea retroactive,introiectia
SUPRAEUL:include aspectele sociale ale individului lumea sa valorica cerintele normative ale modelelor culturale de viata,
=cerintele socio-culturale :mediul familial,modele,idealuri sociale,
Impreuna cu sinele suporta influente ale trecutului.
TERAPIA PSIHANALITICA
Procedeu de cercetare a activitatii psihice de investigare asupra inconstientului,metoda de tratament a tulburarilor psihice,comportamentale.
Rolul psihanalizei : a deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal si patologic al omului. ;a insistat asupra necesitati de a privi psihicul in relatie cu anatomia-fiziologica ;a corelat conceptele de structura si determinism ;a socializat psihologia a stimulat la colaboratorii sai cercetari de ordin antropologic si psiho-sociologic ;a determinat specialistii sa-si concentreze atentia asupra psihologiei copilului. ;a stimulat gasirea de noi metode de cunoastere a personalitatii umane,
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL
comportament orientat spre sustinerea,conservarea si promovarea valorilor sociale fara asteptarea unor recompense externe
Altruismul=atitudinea binevoitoare si dezinteresata,ajutorarea,protejarea si sprijinirea dezvoltarii oamenilor;pozitie centrala in sistemul comportamentului prosocial.
CONDITII DE PRODUCERE
-dupa Bierhoff trebuie indeplinite cel putin 2conditii:intentia de a acorda ajutorul altor personae si libertatea alegerii conduitei.
- dupa Derloga si Grazelak trebuie indeplinite 3 conditii :intentia de a ajuta ;actul comportamental sa fie initiat in mod voluntar ;cel care realizeaza actul san u urmareasca obtinerea unei recompense externe.
Realizeaza un comportament prosocial persoanele care sunt mai competente care au un control nau nmare asupra desfasurarii evenimentelor si o mai accentuate stima de sine.
EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI IPOTEZE
1,Cost-beneficiu :deriva din teoria echitatii,acordam ajutor altora daca estimam ca beneficiul va depasi costul implicat in ajutorul dat,cu cat costul este mai ridicat cu atat este mai putin probabila emergenta comportamentului.
2.normativa :implica norma responsabilitatii sociale ; ne asteptam ca oamenii sa raspunda nevoilor legitime a celor care depind de ei,este conditionata de perceptia gradului de dependenta a celuilalt fata de noi.
ATITUDINI
Reprezinta o reactie evaluativa favorabila sau nefavorabila a individului in raport de mediul sau exterior de viata.
Varianbila psihosociala de tip rational, latenta, stabila, structurata in timp, in cadrul relatiilor dintre persoana si ambianta sa.
Se situeaza la intersectia mai multor fenomene psihice(cognitive, afective,volitive) fiind expresia organizarii lor selective intr-o structura care ne permite explicarea functionarii proceselor psihice ale individului si posibilitatea anticiparii comportamentului sau intr-o situatie data.
Reprezinta o organizare durabila de motive, emotii, perceptii in raport cu un anumit aspect al universului individual.(Krech&Crutchfield).
Este un raaspuns implicit, anticipat si mediator, actualizat de modelele stimulilor si avand o anumita semnificatie sociala.(Doobs).
O stare mentala si neurologica a unei dispozitii care exercita o influenta orientativa sau dinamica asupra raspunsurilor individului la obiectele si situatiile cu care este relationat(G. W. Allport)
Un sindrom durabil de raspunsuri consistente la anumiti stimuli sociali(D.T. Campbell).
Exprima probabilitatea producerii unui comportament definit,intr-o situatie definita(Freson).
Reflecta fidel forma in care existenta anterioara este acumulata,conservata si organizata la individ, cand acesta abordeaza o situatie noua(T.M. Newcomb).
Reprezinta cheia intelegerii organizarii comportamentului pe termen lung.
Nu se confunda cu comportamentul, intre cele doua categorii neexistand o relatie directa, liniara: atitudinea se manifesta probabilistic in comportament.
Termen ce poate fi folosit atat in raport cu individul izolat, cat si in raport cu conduita unui grup,care urmeaza anumite modele culturale,exprimate in atitudini comune.
Apare ca "piatra unghiulara" stabila a lumii interne a persoanei si ca element mobil al dinamismului ei comportamental,implicata in practicarea de catre persoana a diferitelor roluri sociale.
Punte de legatura intre starea psihologica dominanta a individului si obiectele sau fiintele exterioare semnificative ale orientarii individului.
DIRECTIA/ORIENTAREA:data de caracterul pozitiv/negativ al sentimentului pe care il avem fata de un obiect.
INTENSITATEA/GRADUL:
exprima nuantele de pozitiv/negativ atribuite unui obiect;
dinamica atitudinii este conditionata de caracteristicile obiectului;
centralitatea psihologica a obiectului pt individ;
caracterul social al obiectului atitudinii(rolul celorlalti in formarea si mentinerea atitudinii).
DEPOZIT: depoziteaza experientele individului(trairi-sentimente,prejudecati) in modele de cunoastere.
STRUCTURA COGNITIVA,AFECTIVA(credinte):
-legata de opinie; -legata de motivatie.
Orientarea valorico-afectiva:
vizeaza adancimile posibile,abisale; -greu de explicat; -surse:experienta anterioara,valori de viata,tip de personalitate.
Orientarea teoretico-ideologica(justificativa):
-nivelul cunoasterii de sine; - acsiune virtuala; - comportament potential.
dinamica atitudinii este conditionata de caracteristicile obiectului atitudinii:
centralitatea psihologica a obiectului pt individ
caracterul social al obiectului atitudinii(rolul celorlalti in formarea si mentinerea atitudinii)
rezultatul direct al expunerii prelungite la conditii stresante de munca
cei mai vulnerabili sunt cei care au de a face cu oameni,in fiecare zi(profesii din cadrul sistemului medical,asist sociale,politiei si din invatamant).
Dificultati:
Orientari profunde
Atitudinea ca obiect al normelor
Erori:-naturale, -presiunea, -social-normativa.
Posibilitati de identificare:-imaginea omului despre sine, -comportament.
Atitudinea este o variabila psiho-sociala complexa si contradictoriu structurata.
Este o orientare valorica,cristalizata in timp,de care nu suntem constienti in totalitatea ei(cauze,motivatie,dinamica,structura,evolutie).
Nu o putem controla si stapani rational(adesea suntem chiar fals constienti).
Tehnici de studiere in practica a atitudinilor(E.E.Bogardus 1926)
Testele de distanta sociala:studierea prejudecatilor rasiale sau etnice
-masurarea "respingerii"prezentata sub forma de opinii succesive ce situeaza pe "un altul"din ce in ce mai "la distanta"
Studierea efectelor apartenentei etnice sau rasiale in orientarea atitudinilor(anii "60)
Ex:impactul apartenentei etnice asupra atitudinii cu privire la relatia de prietenie.
Ca persoana-stimul, se alege membrul unui grup etnic si se verifica intensitatea angajamentului unui subiect in relatia de prietenie.
Grupaj de itemi:
a-l invita la cina acasa;
a frecventa aceeasi scoala;
a merge la o petrecere la care este invitat si el/ea; -a fi membrul aceluiasi grup cultural; -a se cunoaste si a vorbi impreuna; -a lua masa impreuna la scoala
a locui in acelasi imobil; - a fi prietenul tau personal; - a fi vecin de banca la scoala; - a face parte din aceeasi echipa de munca; - a fi partenerul prezumtiv de casatorie pt fratele/sora ta.
Raportul dintre gandire si actiune.Atitudinea in minte-actiuni.
Stramosul oricarei actiuni este gandul"-R.W. Emerson
"Gandul este copilul Actiunii"- B. Disraeli
"A gandi este usor, a actiona este dificil,dar a pune anumite ganduri in actiune este lucrul cel mai dificil din lume"- Goethe
"Numai indivizii care stiu ceea ce ei cred si care stiu ce implicatii au credintele lor pt ceea ce fac sunt in pozitia de a pune credintele lor in practica"- M.Snyder
"Fara indoiala ca este o armonie desavarsita cand ceea ce faci si ceea ce spui merg impreuna"- Montaigne
Potenta atitudinii produsa prin experienta
Natura experientei pt atitudine- "atitudinile au radacini in experienta de viata"-M.Zanna,1981
"Este mai usor sa predici virtutea decat sa o practici"-Rochefoucauld.
Intre idee si realitate,intre miscare spre actiune si act,se interpune umbra -T.S.Eliot.
Determina atitudinea comportamentul sau invers?
Ce este ipocrizia?
Schimbarea atitudinii nu conduce la schimbarea comportamentului. Necesita schimbarea in situatii concrete- Leon Festinger,1964
Cand atitudinile prezic comportamentul?
Minimalizand influentele sociale in atitudinile exprimate.
DETERMINAREA ATITUDINILOR DE CATRE COMPORTAMENT
"Facand noi invatam"- G.Herbert
Rolul comportamentului in formarea atitudinilor:
actiunea de a face ceva:mersul pe bicicleta,muzica clasica,cititul
-formarea deprinderilor
Jucarea rolurilor-actualizarea atitudinii(cariera aleasa)
Principiul "The foot in the door"("piciorul in usa")
Pt a obtine un favor mare,incepi de la unul mic; crearea unui precedent;un comportament intareste o atitudine pozitiva potential.
Naivitatea si vulnerabilitatea constientizata de acest principiu
Un prim moment al acceptarii(logica care deriva)
Necesitatea de a gandi la consecintele care urmeaza-N.Wiener
Raul ca rezultat al escaladarii graduale a angajarii
Escaladarea deciziilor politice,morale,militare
Actiune si moralitate
Posibilitatea de schimbare a atitudinii prin compromisuri,acceptari treptate.
Tehnica "Brainwashing"- spalarea creierului:
Ex:Prizonierii americani din Coreea.
Specialistii americani(Segal,1954; Edgar Schein,1956)au fost surprinsi de eficacitatea indoctrinarii comuniste a sute de prizonieri americani din inchisorile chineze
total al gandirii acestora de catre cei care i-au capturat) concretizat in refuzul unora de a se mai intoarce in America si de interiorizarea sistemului de valori si credinte(ideologia comunista)de catre o pare parte a altora.
Cooperarea cu cei care i-au capturat(21% nu s-au mai intors in SUA)
Cei intorsi au avut alta atitudine despre comunismul din Asia
Escaladarea cerintelor cu participarea directa a victimelor(vorbind,scriind,discutii amicale,conferinte publice).
Consecinte :
morale
spalarea creierului
miscari sociale
efecte intrarasiale
schimbarea prin actiuni treptate-decizia-suport in actiune gradual orientata spre schimbare
logica angajarii,o provocare in a te exprima
Legatura circulara:
Actiunile aduc in minte intentiile,gandurile noastre anterioare pe care noi insine le exprimam prin fapte apoi, intr-o maniera personala;
Reformularea infotmatiei in proprii nostri termeni(o exprimare activa,o expresie participativa:de explicat "dialogul cu casierul").
CUM ATITUDINILE AFECTEAZA SAU SCHIMBA COMPORTAMENTUL:
Teoria auto-prezentarii: Prezentarea prin actiuni care ne fac sa ne justificam actiunile.
Teoria disonantei cognitive: Reducerea disconfortului, noi insine justificam actiunile.
Teoria auto-perceptiei: Actiunile noastre sunt autorelevante-nesiguranta,incertitudine-analiza atenta a comportamentului.
