Psihodiagnoza personalitatii - An III Pedagogie

MULTIPLE CHOICE

1. Psihodiagnoza este un termen foarte putin utilizat de scoala anglo-saxona, probabil din cauza nedoritei apropieri a acestui termen de acela de diagnostic, concept creat si consacrat de practica:

ANS:   C

2. Pentru a circumscrie teritoriul cunoasterii exacte si obiective a persoanei, de tip psihometric, in spatiul cultural anglo-saxon se utilizeaza cel mai frecvent termenul:

ANS:   D

3.  Procesul de strangere si de integrare a datelor psihologice corelate scopului de a face o evaluare psihologica utilizand instrumente ca testele, interviul, studiul de caz, observatia comportamentala si aparate special destinate impreuna cu procedee de masurare adecvate poarta denumirea de:

ANS:   B

4.  O forma de psihodiagnostic identifica sintetic specificul persoanei investigate urmarind compararea acesteia cu datele medii de distributie a trasaturilor psihice conform etalonului instrumentului diagnostic utilizat. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

ANS:   B

5.  O forma de psihodiagnostic  urmareste identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la o anumita structurare de personalitate, normala sau patologica. Este vorba despre psihodiagnosticul de tip:

ANS:   D

6. Rezultatele evaluarilor efectuate in cadrul  psihodiagnozei impreuna cu recomandarile formulate pe baza acestora fac obiectul:

ANS:   A

7. Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi o reprezentare grafica a rezultatelor evaluarilor in care fiecarui criteriu ii corespunde un punct care indica rezultatul / cota in privinta criteriului respectiv. Acest tip de rezultat este:

ANS:   A

8. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata in mod special in cazul disfunctiilor sau tulburarilor psihice. Este vorba despre functia:

ANS:   B

9. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una priveste anticiparea evolutiei probabile a comportamentului persoanei in anumite conditii si situatii contextuale, in functie de repere. Este vorba despre functia:

ANS:   C

10.   Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica are mai multe functii, dintre care una este utilizata mai ales atunci cand se pune problema distinctiei dintre normalitate si anormalitate. Este vorba despre functia:

ANS:   D

11.  In cadrul unui domeniu de aplicare a psihodiagnosticului este prima arie in care s-a produs dezvoltarea si utilizarea testelor mentale. Este vorba despre domeniul:

ANS:   A

12. Din perspectiva teoriilor personalitatii ceea ce este comun tuturor oamenilor, atributele constante de-a lungul vietii acestora, cele care exercita o influenta larga asupra comportamentului poarta denumirea de:

ANS:   A

13.  Din perspectiva teoriilor personalitatii componenta care este constituita din atribute relevante numai intr-o anumita proportie, intr-un context dat, poarta denumirea de:

ANS:   B

14.  Nucleul conceptiilor psihanalitice il constituie:

ANS:   C

15.  Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice forta propulsiva a personalitatii, care energizeaza si directioneaza comportamentul poarta denumirea de:

ANS:   C

16.  Din punctul de vedere al conceptiilor psihanalitice scopul instinctului este reducerea tensiunii prin satisfacerea:

ANS:   D

17.  In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde aspectele sesizabile ale functionarii psihice la un moment dat. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:   A

18.  In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman cuprinde instinctele, dorintele care energizeaza si directioneaza comportamentul, actionand ca un depozit energetic. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:   B

19. In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman este conceptul central al teoriei sale.Este vorba despre nivelul denumit:

ANS:   B

20.  In conceptia initiala a lui S.Freud un nivel al psihicului uman depoziteaza toate informatiile de care nu suntem constienti la un moment dat, dar pe care le putem constientiza cu usurinta. Este vorba despre nivelul denumit:

ANS: C

21.     In conceptia initiala a lui S.Freud "traficul" intre constient si preconstient este unul:

ANS:D

22.  In conceptia initiala a lui S.Freud "traficul" intre constient si preconstient se desfasoara:

ANS:   E

23.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care cel mai vechi sistem al personalitatii este:

ANS:   B

24.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud  descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una se afla la originea acestora. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   B

25.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este echivalenta Inconstientului din prima sa clasificare. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   B

26.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este considerata a fi rezervorul de instincte. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   B

27. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care unul contine "energia psihica totala". Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   B

28.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care Sinele contine "energia psihica totala", denumita si:

ANS:   D

29.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii, dintre care una este orientata spre satisfacerea trebuintelor corporale (organice). Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   B

30.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una este stapanul "rational" al personalitatii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   C

31.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are scopul de a zadarnici satisfacerea impulsurilor. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   C

32.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una are rolul de a gasi modalitatile apropiate si acceptabile din punct de vedere social de reducere a tensiunii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   C

33. In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una opereaza conform principiului realitatii. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   C

34.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una reprezinta "constiinta morala". Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   D

35.      In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine un set de imperative, in buna masura inconstiente, pe care individul le introiecteaza in copilarie. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   D

36.      In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una contine reguli de conduita impuse initial de parinti prin pedeapsa, recompensa si ajung sa actioneaze din interior. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   D

37.  In reformularea conceptiei sale, S.Freud descrie trei componente structurale ale personalitatii dintre care una actioneaza in scopul pefectiunii morale. Acest sistem al personalitatii este:

ANS:   D

38.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este in esenta ei o dezvoltare:

ANS:   B

39.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care cuprinde in fiecare stadiu un:

ANS:   C

40.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care primul stadiu se desfasoara de la nastere pana la al doilea an de viata. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:   A

41.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 2 si 4 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:   B

42.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, in care unul se desfasoara intre 4 si 5 ani. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:   C

43.  S. Freud formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, dintre care unul incepe la pubertate. Este vorba despre stadiul denumit:

ANS:   D

44.  Unul dintre discipolii lui S. Freud considera ca libidoul nu este de origine sexuala. Este vorba despre:

ANS:   C

45. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung reprezinta constientul, partea psihica responsabila cu perceptia, memoria, gandirea si emotiile, procese psihice specifice starii de veghe. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   A

46.  Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung realizeaza functia realului - constiinta continuitatii, coerentei si identitatii, deci un mod stabil de a percepe lumea si pe noi insine. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   A

47.  Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este un rezervor al continuturilor ce au fost odata constiente, dar au fost uitate sau suprimate. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   B

48. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este nivelul profund si inaccesibil al psihismului. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   C

49. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung este totodata conceptul cel mai controversat al teoriei sale. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   C

50.  Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung contine tezaurul de experiente al speciei umane si al celor subumane. Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   C

51. Unul dintre sistemele majore ale personalitatii descrise de C.G.Jung are continuturi care se manifesta in constiinta individuala prin arhetipuri . Este vorba despre sistemul denumit:

ANS:   C

52.  A. Adler minimalieaza rolul unui nivel al personalitatii descris de S. Freud si anume:

ANS:   E

53.  Teoria lui A. Adler este orientata spre 'suprafata' psihismului, adica spre:

ANS:   A

54. A. Adler sustine ca in cazul in care individul este incapabil de a compensa sentimentul de inferioritate, acesta este intensificat si se transforma in:

ANS:   B

55.  Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler se refera la situatiile in care infirmitatea fizica afecteaza dezvoltarea personalitatii prin modul in care copilul incearca sa depaseasca defectul. Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:   A

56.   Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare ca urmare a faptului ca in unele familii copilul se considera a fi "centrul universului". Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:   B

57.  Una dintre situatiile in care se formeaza complexul de inferioritate descrisa de A. Adler apare din cauza sentimentului de inutilitate si devalorizare pe care i-l provoaca indiferenta sau ostilitatea parintilor. Aceasta situatie este denumita de Adler:

ANS:   C

58.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este caracterizat prin faptul ca este lipsit de conatiinta si interese sociale, se comporta fara sa-i pese de ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   A

59.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata) este reprezentat in forma virulenta de cei care ii ataca pe ceilalti . Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   A

60.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  in forma sa ne-virulenta sau autovirulenta corespunde tipului alcoolic, dependentilor de droguri sau suicidari. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   A

61.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  este cel mai comun, asteaptand totul de la ceilalti. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   B

62.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  incearca sa evite infrangerea evitand infruntarea. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   C

63.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  poate coopera cu ceilalti si actioneaza in concordanta cu nevoile lor. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   D

64.  Unul dintre tipurile de personalitate descrise de A.Adler (corespunzatoare stilurilor de viata)  infrunta problemele vietii intr-un cadru bine dezvoltat de interese sociale. Este vorba despre tipul de personalitate:

ANS:   D

65.  Esenta conceptiei lui G.W. Allport privind personalitatea consta in sublinierea:

ANS:   D

66.  Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul este comun tuturor oamenilor .Este vorba despre:

ANS:   A

67.  Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie cum ajung elementele comune la individualitate. Este vorba despre:

ANS:   B

68. Ocupandu-se de teoriile personalitatii, Allport a constatat ca acestea trebuie sa contina trei categorii de enunturi, dintre care unul descrie in ce fel se diferentiaza obiectiv oamenii intre ei. Este vorba despre:

ANS:   C

69.  Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi generale, foarte influente si dominante .Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:   A

70. Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine pana la 10 trasaturi. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:   B

71.  Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport mai sunt denumite si consistente. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:   C

72.  Un tip de trasaturi de personalitate descris de Allport contine trasaturi multiple si relative la situatie. Este vorba despre trasaturile de tip:

ANS:   D

73.  Raimond B. Cattell aborda personalitatea prin intermediul:

ANS:   D

74.  Sunt seturi de caracteristici corelate care insa nu realizeaza un factor de personalitate.  Este trasaturile descrise de Cattel si numite trasaturi::

ANS:   D

75.  Unele dintre trasaturile descrise de catre R.B. Cattell sunt compuse din factori unitari, fiind elementul de baza al personalitatii. Este vorba despre tipul de trasaturi:

ANS:   E

76.  Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului oral descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:   A

77.  Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului anal descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:   B

78.  Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson corespunde stadiului falic descris de S. Freud. Este vorba despre stadiul:

ANS:   C

79.      Unul dintre stadiile dezvoltarii descrise de E. Erikson este caracterizat prin identitate/ confuzie de rol. Este vorba despre stadiul:

ANS:   E

80.  Curentul umanist din domeniul teoriilor personalitatii  este influentat de teoria:

ANS:   C

81.  Problematica principala a personalitatii pe care este centrata teoria lui A. Maslow s-a centrat pe studiul:

ANS:   C

82.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow include nevoia de hrana, apa, repaus periodic (somn) si sexualitate. Este vorba despre motivatiile:

ANS:   A

83.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la existenta unei surse de existenta si de adapost . Este vorba despre motivatiile:

ANS:   B

84.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt acele nazuinte ale fiecarui om de a adera, de a se afilia la un grup; de a apartine unei familii, grup, comunitate Este vorba despre motivatiile:

ANS:   C

85.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow sunt legate de nazuinta obtinerii de autostima si stima altora. Este vorba despre motivatiile:

ANS:   D

86.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se satisfac prin obtinerea unor reputatii, prestigii, consideratii sociale precum si la posibilitatile de a participa la luarea unor decizii. Este vorba despre motivatiile:

ANS:   D

87.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la nazuinta de a-si spori necontenit potentialul creativ, de actualitate in lume.Este vorba despre motivatiile:

ANS:   E

88.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la imboldul de a sti, de a intelege, de a descoperi, de a inventa. Este vorba despre motivatiile:

ANS:   C

89.  Un tip de motivatii descrise de teoria lui A. Maslow se refera la aspiratiile spre frumos, spre ceea ce este cinstit, curat, ordonat. Este vorba despre motivatiile:

ANS:   D

90.  O calitate a testelor psihologice exprima uniformitatea lucrului cu testul, uniformitate ce decurge dintr-un ansamblu de norme bine precizate si care trebuie respectate. Este vorba despre:

ANS:   A

91.  O calitate a testelor psihologice este reprezentata de performantele standard, prelucrate statistic, obtinute de un esantion reprezentativ de indivizi. Este vorba despre:

ANS:   B

92.  Este definita drept calitatea testului  "de a masura exact ceea ce trebuie sa masoare". Este vorba despre:

ANS:   C

93.  O calitate a testelor psihologice  se refera la consistenta, stabilitatea in timp a performantelor scorurilor la teste. Este vorba despre:

ANS:   D

94.  O calitate a testulu psihologic  defineste finetea discriminativa a acestuia, adica numarul de clase pe care il permite in cadrul unui grup. Este vorba despre:

ANS:   E

95.  Metoda prima si fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare este:

ANS:   D

96.  Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se refera la faptul ca aspectele observate tind sa fie supraestimate in raport cu celelalte. Este vorba despre:

ANS:   A

97.  Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra diferentelor minime pe care le-a observat intre diverse aspecte, ducand la exagerarea acestora. Este vorba despre:

ANS:   B

98.      Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie este urmatoarea: consilierul se centreaza asupra asemanarilor existente intre diverse aspecte, mai degraba decat pe deosebirile dintre ele. Este vorba despre:

ANS:   C

99.  Una dintre categoriile de erori legate de evaluarea datelor de observatie se intalneste atunci cand consilierul care apreciaza anumite aspecte la un subiect, va fi influentat in acelasi sens in evaluarea altor dimensiuni  Este vorba despre:

ANS:   D

100.  Situatia sociala de schimb conversational intre doua persoane cu scopul culegerii de informatii intr-un cadru specificat se numeste:

ANS:   C

101.

Printre caracteristicile interviului psihologic se numara si cadrul specific definit de:

ANS:   C

102.

Argumentarea excesiva si discutiile in contradictoriu, impiedica realizarea conditiilor considerate de C. Rogers necesare in interviul psihologic: atitudine emparica, neevaluativa, oferirea unei imagini pozitive neconditionate.  Descrierea anterioara corespunde:

ANS:   A

103. Dupa Dafinoiu, un criteriu frecvent utilizat in clasificarea interviurilor il reprezinta:

ANS:   B

104. Termenul de proiectie a fost folosit pentru prima data in  psihologie de:

ANS:   D

105. Este ,,o operatie prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul, persoana sau lucru, calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu le cunoaste sau le refuza in sine insusi". Definitia anterioara este cea a termenului de:

ANS:   C

106. Aparitia testelor proiective:

ANS:   B

107. Termenul de 'test' este inca refuzat de unii autori, preferandu-se mai curand cel de

ANS:   C

108. Fiecare tehnica proiectiva apeleaza preferential la o anumita:

ANS:   C

109. Domeniile de aplicare a tehnicilor proiective sunt predominant:

ANS:   C

110. Aptitudinea reprezinta:

ANS:   C

111. Printre abilitatile si deprinderile transferabile se numara si:

ANS:   A

112.

Identificata in 1860 de neurologul cu acelasi nume, la pacienti cu varsta intre 40 si 50 ani, dar si la pacienti varstnici. Este clasificata ca o dementa presenila. Debuteaza cu dificultati de concentrare, momente de absenta si iritabilitate. In aceasta boala apare o degenerare primara a neuronilor; celulele sufera o atrofiere foarte accentuata, in locul acestora formandu-se o placa senila - ce contine resturile celulelor distruse si o substanta numita amiloid - ce se depoziteaza atunci cand se intrerupe metabolismul proteic. Aceasta degenerare afecteaza in special zona implicata in stocarea informatiilor - hipocampusul. Prognoza este rezervata - intre 10 si 12 ani. Este vorba despre:

ANS:   C

113. Examenul psihologic si utilizarea testelor psihologice, dar si orice actiune pe plan psihologic are numeroase implicatii:

ANS:   B

114.

Conditiile de administrare din codul deontologic prevad urmatoarele:

ANS:   B

115.

Securitatea instrumentelor de testare din codul deontologic prevede urmatoarele:

ANS:   A

116.

Limitele competentei psihometrice din codul deontologic prevad urmatoarele:

ANS:   C

117. Convorbirea este:

a.metoda de evaluare in psihologie
b.modalitate comprehensiva de comunicare
c.tehnica de masurare a inteligentei verbale

ANS:A

118. Spre deosebire de interviu, in cadrul convorbirii:

a.aspectele nonverbale sunt ignorate
b.necesita un context bine definit
c.fiecare dintre partenerii de discutie intreaba si raspund

ANA: C

119. Analiza psihologica a produselor activitatii presupune:

a.analiza produsului finit si a pocesului de realizare a produsului
b.analiza produsului finit in raport cu produsul prevazut
c.analiza procesului de realizare din perspectiva unui plan standardizat

ANS: A

120. Anamneza reprezinta un :

a.interviu nondirectiv
b.interviu biografic
c.interviu experimental

ANS: B