Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Psihodiagnostic - Chestionar de masurare a timiditatii

Psihodiagnostic

Chestionar de masurare a timiditatii


1. Definirea constructului: timiditate


"Timiditatea, lipsa de incredere in sine. Timidul este un subiect emotiv, care se teme sa nu greseasca. Extrem de impresionabil si reactionand uneori in mod exagerat la emotii (balbaiala, tremuratura, etc.), el se fastaceste cand este in prezenta altor persoane si prefera sa evite contactele sociale. Timiditatea este de cele mai multe ori dobandita in copilarie, sub influenta unei educatii deficitare: parintii care refuza copilului asumarea vreunei responsabilitati si care ii interzic acestuia sa-si frecventeze camarazii de-o varsta cu el, sau dimpotriva, parintii care formuleaza exigente excesive, imposibil de satisfacut. Rezulta astfel sentimente de incapacitate, de inferioritate, de agresivitate, care se manifesta prin inhibitie si retractia Eului, simptome caracteristice timiditatii. Pentru copii, integrarea intr-o miscare de tineret, cum este cercetasia (scoutism), este adesea benefica; la adulti este uneori necesar sa se recurga la psihoterapie."



Larousse Dictionar de psihologie - Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000

"Timiditate, comportament defensiv si anxios, ezitant si astenic, exprimand dificultati de adaptare sociala (sau o adaptare negativa) ce sint normale si explicabile in mica copilarie si la pubertate, dar ridica probleme in celelalte etape. Timiditatea se poate datora diversilor factori, cum sunt tempertamentul hipotonic, nesiguranta de sine, complexe de inferioritate ce pot fi impuse prin autoritarism educativ, dificultati de comunicare si expresie in absenta "invatarii sociale", reticente dictate de atitudini hiperexigente s.a. In tinerete, de regula, timiditatea este depasita. Importanta este activitatea sociala si dezvoltarea increderii in sin si in altii.

Dictionar de psihologie - Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros, 1978


"Timiditatea - termen banal care trimite, la acest nivel, la o trasatura de caracter: incapacitatea de a trece la actiune in conduitele verbale, profesionale sau sexuale de o oarecare importanta. Timiditatea a fost explicata luandu-se in considerare anturajul persoanelor sau interioritatea lor. In primul caz, P. Janet vede o maladie a conduitelor sociale legata de ierarhia proprie gruparii. H Wallon distinge timiditatea - inhibitie si timiditatea - manie: este intotdeauna vorba despre o sensibilitate excesiva la prezenta celuilalt; in opinia lui nu exista persoana careia contactul cu altul sa nu-i dea sentimentul propriei prestante. In al doilea caz, psihanalistii cred ca angoasa copiilor fata de anumite persoane se generalizeaza adesea in timiditate: "cumintenia" lor este insotita de o inhibitie a pulsiunilor care trebuie cunoscuta. La adultul nevrozat, timiditatea poate rezulta dintr-o dificultate de a concilia valorile si contravalorile, adica, dupa D. Lagache, de a rezolva conflictul intrasistemic al idealului eului si al eului ideal. In general, timiditatea este deci o dimensiune polemica a imaginii de sine si a narcisismului. (C. Prevost)"

Dictionar de Psihologie - Roland Daron si Francoise Parot, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999


"Timiditatea - stare psihica sau insusire personala manifestata prin sfiala, jena, tacere nejustificata, dificultate in exprimare. T. este frecventa la copii dar mai ales la preadolescenti din cauza lipsei de siguranta in ceea ce priveste impresia pe care o produce purtarea lor asupra altor oameni, de obicei asupra celor necunoscuti sau putin cunoscuti. Opusa t. este dezinvoltura. Totusi la preadolescenti dezinvoltura este o forma mascata a t. T. este o stare de traire afectiva a neadaptarii intr-o imprejurare sau intr-un colectiv oarecare, fie din cauza incertitudinii de statut sau rol social, fie din cauza capacitatilor relativ reduse de a raspunde cerintelor implicate, fie din cauza prestigiului si competentelor in fata unor persoane ce pot determina accesul social, succesul etc. T. la adult se manifesta prin resimtirea dureroasa a evenimentelor. Emotivitatea in exces nu antreneaza insa actiuni ci se repliaza asupra sa insasi. Lipsa de incredere, blocaj, izolare, solitudine, conduite excesiv stereotipe, stangacii, cautarea securizarii prin altii, autocritica exagerata, individualizare, cunoasterea capacitatilor proprii, dar si a incapacitatii de a le valoriza, fapt insotit de ambitie, inteligenta si orgoliu caracterizeaza adeseori t. Persoana t. se considera altfel decat celelalte persoane, poseda o agresivitate evidenta, proasta dispozitie, chiar violenta de compensatie, dar si culpabilizare multipla. O mare onestitate, constiinta morala si profesionala, perfectionism caracterizeaza adesea personalitatea t. Femeile tinere sunt in genere mai t., cele care au o profesie ce implica relatii numeroase sociale (public relations) au tact si siguranta si nu manifesta decat foarte rar reactii paradoxale de t. La varsta a treia t. se manifesta datorita constientizarii lacunelor de memorare, a incertitudinii de roluri sociale si profesionale, sentimentului de nesiguranta. Mijlocul cel mai eficace de a inlatura t. copiilor consta in includerea lor in colective active in care exista o oarecare intimitate si confort de grup. Evaluarea pozitiva, cu tact, sporeste increderea in propriile forte si creaza o integrare activa a copiilor in viata de fiecare zi.

T. este implicata in numeroase situatii handicapante ce se resimt ca atare si creaza t. Statistic se considera ca din 800 de persoane, 40% sunt t. Cam trei sferturi din acestea considera timiditatea ca pe o trasatura deplorabila a caracterului lor. Societatea competitiva creaza exces de cerinte privind autocontrolul modului de a se exprima si favorizeaza exprimarea t. (E.V)"

Dictionar Enciclopedic de Psihologie - Coord. Ursula Schiopu, Editura Babel, Bucuresti, 1997


Definitia asupra careia ne-am oprit pentru construirea chestionarului este cea evidentiata in Dictionarul Enciclopedic de Psihologie (Coord. Ursula Schiopu), respectiv ultima relatata mai sus.


2. Operationalizarea constructului


  1. Descrieri de reactii
  1. reactii deschise sau comportamente observabile

roseste usor, se balbaie, apleaca capul cand este privit in ochi si nu numai, isi face greu prieteni, nu riposteaza cand este provocat, este o persoana linistita, are dificultati de exprimare, evita contactele sociale, prefera sa priveasca decat sa participe la diverse actiuni.

  1. reactii acoperite - interne, senzatii, sentimente sau ganduri proprii trasaturii.

simte un gol in stomac, un nod in gat, ii este teama, cand vorbeste simte ca toata lumea se uita la el, "oare zic bine ce zic", stima de sine scazuta, nu are incredere in fortele proprii.

  1. Atribute ale trasaturii - atribute, adjective din limbajul curent asociate cu trasatura.

emotiv, retras, sensibil, linistit, tacut, introvert, impresionabil, stangaci, romantic, cu "capul in nori", constincios

  1. Dorinte si trebuinte - intentia sau dorinta actuala sau trecuta de a se angaja in anumite comportamente sau roluri.

operator calculator, programator, contabil, bibliotecar, ii place sa citeasca, sa scrie poezii, sa se plimbe in natura, ii plac filmele cu eroi (Superman), ii place muzica blues sau clasica.

  1. Fapte biografice - anumite aspecte din trecutul subiectului care se refera la trasatura.

nu-i placea sa se joace cu ceilalti copii, plangea usor, evita sa se certe sau sa se bata, era considerat un copil cuminte.

  1. Atitudini - opinii fata de diverse subiecte de interes general, social sau personal.

aparator al animalelor, nu este de acord cu bataia cu bataia in scoala

  1. Reactii ale altora cu privire la subiect asa cum sunt percepute de el.

este paranoic si are senzatia ca ceilalti il considera o persoana neinteresanta.

  1. Itemi bizari - comportamente si trairi ciudate, neobisnuite sau anormale.

aceasta trasatura nu prezinta comportamente bizare.

In construirea chestionarului s-au folosit afirmatii, iar modalitatea de raspuns utilizata a fost dihotomica de tip DA sau Nu.


3. Formularea itemilor


A. Forma initiala a itemilor

In urma operationalizarii constructului am intocmit urmatoarea lista de itemi:

  1. Mi-e greu sa refuz anumite sarcini, chiar daca nu intra in atributiile mele.
  2. Ma consider mai degraba tacut decat vorbaret.
  3. Cand sunt privit in ochi am tendinta sa aplec privirea.
  4. Cand vorbesc simt ca toata lumea ma urmareste.
  5. Prefer sa citesc o carte decat sa ies cu prietenii.
  6. Ma emotioneaza o drama sau un film romantic.
  7. Cand sunt la o petrecere prefer sa privesc decat sa particip.
  8. Mi-ar fi placut sa fiu bibliotecar.
  9. Imi place sa ma plimb singur in sanul naturii.
  10. In adolescenta obisnuiam sa scriu poezii.
  11. Imi place muzica blues.
  12. In copilarie eram considerat un copil linistit.
  13. Cred ca ceilalti ma considera o persoana neinteresanta.
  14. Acasa ma simt mai bine ca oriunde.
  15. Daca as avea un dvd player nu m-as mai duce la cinema.
  16. Practic jocuri de societate.
  17. Luarea deciziilor imi provoaca insomnii.
  18. Prefer o munca de birou decat relatiile cu publicul.
  19. Ma balbai cand trebuie sa-mi exprim parerea in public.
  20. Cand sunt calcat pe picior intr-un mijloc de transport in comun nu ripostez.
  21. Rareori iau cuvantul in public.
  22. In preajma anumitor persoane nu stiu ce comportament sa adopt.
  23. Ma simt bine cand sunt singur departe de ceilalti.
  24. Prietenii ma considera "sufletul" petrecerilor.
  25. Insist cu argumente cand cineva este in dezacord cu mine.
  26. Uneori am sentimentul ca oamenii rad de mine.
  27. La scoala roseam cand eram ascultat de profesori.
  28. Prefer sa ascund ceea ce gandesc sau ceea ce simt.
  29. Atunci cand imi spun punctul de vedere simt un gol in stomac.
  30. Spun adesea "da" cand as vrea sa spun "nu".
  31. Deseori renunt la ceva pentru ca nu am incredere in capacitatea mea de a face acel lucru.
  32. Cand eram copil preferam sa ma joc singur.
  33. In general imi cer scuze cu usurinta.
  34. Ma simt frustrat cand ceilalti isi exprima ideile cu usurinta.
  35. Ma consider o persoana puternica.
  36. Cand este vorba de ceva ce ma intereseaza nu renunt usor.
  37. Sunt sensibil la critica.
  38. Am impresia ca ceilalti ma vorbesc pe la spate.
  39. Imi gasesc usor cuvintele cand doresc sa spun ceea ce gandesc.
  40. Mi se intampla des sa ma emotioneze anumite scene dintr-un film sau dintr-o carte.
  41. Am o voce si un ras rasunator.
  42. Imi place sa-mi exprim opiniile in prezenta unui auditoriu.
  43. Ma consider la fel de inteligent si capabil ca cei din jurul meu.
  44. Cand sunt in societate gasesc mereu un subiect de discutie.
  45. Atunci cand am ceva de spus nimeni nu ma poate opri.

B. Modalitatea de raspuns

Modalitatea de raspuns aleasa pentru acest chestionar a fost de tip dihotomic (Da/Nu).



C. Grila de raspunsuri



Item

DA

NU

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

0

1

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

0

1

0

1

1

0

1

0

1



0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1

0

0

1

0

1

1

0

1

0

0

1

1

0

0

1

0

1

0

1

0

1

0

1




C. Instructajul

Instructajul chestionarului a fost atasat la inceputul grilei de afirmatii astfel fiecare subiect a fost rugat inainte de a raspunde sa citeasca instructiunile.

"Acest chestionar cuprinde 45 de intrebari care se refera la modul in care oamenii se comporta sau se manifesta in anumite circumstante.

Cititi cu atentie fiecare afirmatie si alegeti prin incercuire una dintre cele doua variante de raspuns: DA - in cazul in care vi se potriveste, respectiv NU - in cazul in care afirmatia nu vi se potriveste.

La acest chestionar, nu exista raspunsuri bune sau rele, fiecare are dreptul la propria parere si propriul mod de comportament.

Incercati sa raspundeti cu ceea ce va vine prima data in minte, iar dupa ce ati terminat nu reveniti asupra chestionarului."

DA                   NU



4. Esantionul testat


Pentru testare s-a utilizat un esantion de 45 de subiecti cu varste cuprinse intre 21- 47 ani (M = 29), dintre care 7 barbati si 38 femei. Esantionarea a fost aleatoare, iar subiectii alesi sunt studenti ai Universitatii "Titu Maiorescu" din Facultatea de Psihologie, anul III de studiu. Dupa efectuarea instructajului s-a realizat testarea propriu-zisa, fiind una de grup. Scorarea raspunsurilor s-a realizat conform grilei de raspunsuri atasata anterior.


5. Prezentarea si prelucrarea datelor


Dupa centralizarea datelor au fost calculate: nota bruta, coeficientul Alpha Cronbach al chestionarului in forma initiala (Alpha 1), indicii de dificultate si discriminare. S-au eliminat itemii in urma analizei indicelui de dificultate si celui de discriminare, dupa care s-a recalculat coeficientul Alpha Cronbach (Alpha 2) si fidelitatea split- half pentru forma finala a chestionarului.




Alpha inaintea eliminarii itemilor

Alpha dupa eliminarea itemilor

Nr. Item

Indice

Corrected Item-Total Correlation

Alpha 1 if Item Deleted

Corrected Item-Total Correlation

Alpha 2 if Item Deleted

Dificultate

Discriminare

1

0,56

0,2

0,1098

0,8742



2

0,33

0,47

0,4551

0,8675

0,5017

0,8895

3

0,27

0,53

0,5998

0,865

0,6069

0,8877

4

0,47

0,27

0,2615

0,8712

0,2448

0,8945

5

0,31

0,27

0,1074

0,8739



6

0,84

0,27

0,2023

0,8717



7

0,42

0,4

0,3499

0,8695

0,3401

0,8926

8

0,13

0,27

0,172

0,8721



9

0,44

0,2

0,0876

0,8746



10

0,47

-0,07

-0,1463

0,879



11

0,89

0,13

0,127

0,8725



12

0,58

0,73

0,5097

0,8663

0,5546

0,8884

13

0,11

0,33

0,366

0,8696



14

0,6

0,27

0,3074

0,8703

0,2871

0,8936

15

0,33

0,07

0,0635

0,8747



16

0,69

0,27

0,2055

0,8721

0,2089

0,8948

17

0,29

0,67

0,6133

0,8646

0,5782

0,8881

18

0,16

0,2

0,331

0,8699

0,3857

0,8916

19

0,27

0,6

0,6208

0,8646

0,6604

0,8867

20

0,53

0,33

0,2655

0,8711

0,2751

0,8939

21

0,44

0,6

0,4605

0,8673

0,5142

0,8892

22

0,38

0,67

0,5792

0,865

0,5816

0,8879

23

0,27

0,6

0,4063

0,8685

0,3892

0,8915

24

0,64

0,4

0,3561

0,8693

0,4073

0,8912

25

0,18

0,27

0,3753

0,8691

0,3987

0,8914

26

0,18

0,4

0,5172

0,867

0,5187

0,8896

27

0,42

0,6

0,3989

0,8685

0,3534

0,8923

28

0,38

0,4

0,3396

0,8697

0,3484

0,8924

29

0,22

0,4

0,4169

0,8684

0,4369

0,8907

30

0,38

0,47

0,2531

0,8713

0,1948

0,8953

31

0,29

0,53

0,5113

0,8665

0,5118

0,8893

32

0,2

0,47

0,3508

0,8695

0,2835

0,8932

33

0,73

0,07



-0,0421

0,8762



34

0,2

0,53

0,6008

0,8654

0,6366

0,8876

35

0,22

0,4

0,4971

0,867

0,5321

0,8891

36

0,07

-0,07

-0,1166

0,8747



37

0,73

0,47

0,4245

0,8681

0,3794

0,8917

38

0,2

0,47

0,441

0,868

0,3888

0,8915

39

0,24

0,67

0,6527

0,8642

0,6317

0,8873

40

0,73

0,47

0,4314

0,868

0,4016

0,8913

41

0,47

0,47

0,4065

0,8683

0,4351

0,8907

42

0,51

0,53

0,4611

0,8672

0,5148

0,8891

43

0,11

0,27

0,3095

0,8703



44

0,18

0,33

0,3989

0,8688

0,4329

0,8909

45

0,38

0,4

0,29

0,8706

0,2879

0,8935




Alpha 1 = 0,8722

Alpha 2 = 0,8938

Prezentare si prelucrare date.


A. Indicele de dificultate


Se observa ca in urma analizei indicelui de dificultate, itemii 8, 13, 36, 43 prezinta un grad mare de dificultate, iar itemii 6 si 11, un grad redus de dificultate.

Grad mare de dificultate:            P8 = 0,13; P13 = 0,11; P36 = 0,07; P43 = 0,11

Grad redus de dificultate:           P6 = 0,84; P11 = 0,89


B. Indicele de discriminare


In urma studiului asupra indicelui de discriminare, itemii 10, 15, 33, 36 nu pot discrimina intre subiectii cu scoruri superioare si cei cu scoruri inferioare.

D10 = - 0,07; D15 = 0,07; D33 = 0,07; D36 = - 0,07


C. Coeficientul Alpha Cronbach


Dupa calcularea coeficientului Alpha Cronbach a formei initiale a chestionarului

α = 0,8722), s-a constatat ca itemii 10, 33, 36 coreleaza negativ cu scala, iar itemii 1, 5, 9 si 15 coreleaza pozitiv intr-o proportie foarte redusa cu scala.

Corelatie negativa cu scala: α10 - 0,1463; α33 - 0,0421; α36 - 0,1166

Corelatie redusa: α1 0,1098; α5 0,1074; α9 0,0876; α15 0, 0635


D. Eliminarea itemilor


In conformitate cu valorile indicelui de dificultate, de discriminare si ale coeficientului Alpha Cronbach au fost eliminati urmatorii itemi:

Item 1: Mi-e greu sa refuz anumite sarcini, chiar daca nu intra in atributiile mele.

Item 5: Prefer sa citesc o carte decat sa ies cu prietenii.

Item 6: Ma emotioneaza o drama sau un film romantic.

Item 8: Mi-ar fi placut sa fiu bibliotecar.

Item 9: Imi place sa ma plimb singur in sanul naturii.

Item 10: In adolescenta obisnuiam sa scriu poezii.

Item 11: Imi place muzica blues.

Item 13: Cred ca ceilalti ma considera o persoana neinteresanta.

Item 15: Daca as avea un dvd player nu m-as mai duce la cinema.

Item 33: In general imi cer scuze cu usurinta.

Item 36: Cand este vorba de ceva ce ma intereseaza nu renunt usor.

Item 43: Ma consider la fel de inteligent si capabil ca cei din jurul meu.


Rezultatul eliminarii itemilor mai sus enumerati, a dus la obtinerea unui coeficient Alpha Cronbach mai bun decat cel al formei initiale al chestionarului:

Alpha 2 = 0,8938 > Alpha 1 = 0,8722


E. Fidelitatea split-half


Fidelitatea split - half a formei initiale a chestionarului



N of Cases

= 45

N of Items

= 45

Correlation between forms

= 0,7035

Equal-length Spearman-Brown

= 0,8259

Guttman Split-half

= 0,8245

Unequal-length Spearman-Brown

= 0,8260

23 Items in part 1


22 Items in part 2


Alpha for part 1

= 0,7422

Alpha for part 2

= 0,8209

Fidelitatea split - half a formei finale a chestionarului


N of Cases

= 45

N of Items

= 33

Correlation between forms

= 0,7414

Equal-length Spearman-Brown

= 0,8515

Guttman Split-half

= 0,8488

Unequal-length Spearman-Brown

= 0,8516

17 Items in part 1


16 Items in part 2


Alpha for part 1

= 0,8273

Alpha for part 2

= 0,8064




6. Forma finala a chestionarului

Varsta: _________________

Sex: ______________

Profesie _________________

 



Chestionar


Acest chestionar cuprinde 45 de intrebari care se refera la modul in care oamenii se comporta sau se manifesta in anumite circumstante.

Cititi cu atentie fiecare afirmatie si alegeti prin incercuire una dintre cele doua variante de raspuns: DA - in cazul in care vi se potriveste, respectiv NU - in cazul in care afirmatia nu vi se potriveste.

La acest chestionar, nu exista raspunsuri bune sau rele, fiecare are dreptul la propria parere si propriul mod de comportament.

Incercati sa raspundeti cu ceea ce va vine prima data in minte, iar dupa ce ati terminat nu reveniti asupra chestionarului.

DA                   NU



  1. Ma consider mai degraba tacut decat vorbaret.

DA                   NU

  1. Cand sunt privit in ochi am tendinta sa aplec privirea.

DA                   NU

  1. Cand vorbesc simt ca toata lumea ma urmareste.

DA                   NU

  1. Cand sunt la o petrecere prefer sa privesc decat sa particip.

DA                   NU

  1. In copilarie eram considerat un copil linistit.

DA                   NU

  1. Acasa ma simt mai bine ca oriunde.

DA                   NU

  1. Practic jocuri de societate.

DA                   NU

  1. Luarea deciziilor imi provoaca insomnii.

DA                   NU

  1. Prefer o munca de birou decat relatiile cu publicul.

DA                   NU

  1. Ma balbai cand trebuie sa-mi exprim parerea in public.

DA                   NU

  1. Cand sunt calcat pe picior intr-un mijloc de transport in comun nu ripostez.

DA                   NU

  1. Rareori iau cuvantul in public.

DA                   NU

  1. In preajma anumitor persoane nu stiu ce comportament sa adopt.

DA                   NU

  1. Ma simt bine cand sunt singur departe de ceilalti.

DA                   NU

  1. Prietenii ma considera "sufletul" petrecerilor.

DA                   NU

  1. Insist cu argumente cand cineva este in dezacord cu mine.

DA                   NU

  1. Uneori am sentimentul ca oamenii rad de mine.

DA                   NU

  1. La scoala roseam cand eram ascultat de profesori.

DA                   NU

  1. Prefer sa ascund ceea ce gandesc sau ceea ce simt.

DA                   NU

  1. Atunci cand imi spun punctul de vedere simt un gol in stomac.

DA                   NU

  1. Spun adesea "da" cand as vrea sa spun "nu".

DA                   NU

  1. Deseori renunt la ceva pentru ca nu am incredere in capacitatea mea de a face acel lucru.

DA                   NU

  1. Cand eram copil preferam sa ma joc singur.

DA       NU



  1. Ma simt frustrat cand ceilalti isi exprima ideile cu usurinta.

DA                   NU

  1. Ma consider o persoana puternica.

DA                   NU

  1. Sunt sensibil la critica.

DA                   NU

  1. Am impresia ca ceilalti ma vorbesc pe la spate.

DA                   NU

  1. Imi gasesc usor cuvintele cand doresc sa spun ceea ce gandesc.

DA                   NU

  1. Mi se intampla des sa ma emotioneze anumite scene dintr-un film sau dintr-o carte.

DA                   NU

  1. Am o voce si un ras rasunator.

DA                   NU

  1. Imi place sa-mi exprim opiniile in prezenta unui auditoriu.

DA                   NU

  1. Cand sunt in societate gasesc mereu un subiect de discutie.

DA                   NU

  1. Atunci cand am ceva de spus nimeni nu ma poate opri.

DA                   NU



Anexa 1

Numar Subiect

Data Bruta

Numar Subiect

Data Bruta

35

24.

15

33

25.

14

32

26.

14

30

27.

14

29

28.

13

28

29.

13

26

30.

13

25

31.

13

25

32.

12

24

33.

12

24

34.

12

23

35.

11

23

36.

11

22

37.

10

22

38.

10

21

39.

8

20

40.

8

18

41.

8

18

42.

8

18

43.

8

18

44.

7

17

45.

5

15










Anexa 2


R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(A L P H A)



Item-total Statistics


Scale ScaleCorrected

MeanVariance Item-Alpha

if Item if Item Total if Item

Deleted Deleted Correlation Deleted


ITEM116,8889 59,8283 ,1098 ,8742

ITEM217,1111 57,4192 ,4551 ,8675

ITEM317,1778 56,6949 ,5998 ,8650

ITEM416,9778 58,6586 ,2615 ,8712

ITEM517,1333 59,9364 ,1074 ,8739

ITEM616,6000 59,6545 ,2023 ,8717

ITEM717,0222 58,0222 ,3499 ,8695

ITEM817,3111 59,9010 ,1720 ,8721

ITEM917,0000 60,0000 ,0876 ,8746

ITEM10 16,9778 61,8404 -,1463 ,8790

ITEM11 16,5556 60,2071 ,1270 ,8725

ITEM12 16,8667 56,8455 ,5097 ,8663

ITEM13 17,3333 59,0455 ,3660 ,8696

ITEM14 16,8444 58,3616 ,3074 ,8703

ITEM15 17,1111 60,2374 ,0635 ,8747

ITEM16 16,7556 59,2343 ,2055 ,8721

ITEM17 17,1556 56,4980 ,6133 ,8646

ITEM18 17,2889 58,9374 ,3310 ,8699

ITEM19 17,1778 56,5586 ,6208 ,8646

ITEM20 16,9111 58,6283 ,2655 ,8711

ITEM21 17,0000 57,1818 ,4605 ,8673

ITEM22 17,0667 56,4273 ,5792 ,8650

ITEM23 17,1778 57,9677 ,4063 ,8685

ITEM24 16,8000 58,0727 ,3561 ,8693

ITEM25 17,2667 58,5636 ,3753 ,8691

ITEM26 17,2667 57,7455 ,5172 ,8670

ITEM27 17,0222 57,6586 ,3989 ,8685

ITEM28 17,0667 58,1545 ,3396 ,8697

ITEM29 17,2222 58,0859 ,4169 ,8684

ITEM30 17,0667 58,7909 ,2531 ,8713

ITEM31 17,1556 57,1798 ,5113 ,8665

ITEM32 17,2444 58,5980 ,3508 ,8695

ITEM33 16,7111 61,0283 -,0421 ,8762

ITEM34 17,2444 57,0980 ,6008 ,8654

ITEM35 17,2222 57,5859 ,4971 ,8670

ITEM36 17,3778 61,3313 -,1166 ,8747

ITEM37 16,7111 57,8465 ,4245 ,8681

ITEM38 17,2444 58,0525 ,4410 ,8680

ITEM39 17,2000 56,4818 ,6527 ,8642

ITEM40 16,7111 57,8010 ,4314 ,8680

ITEM41 16,9778 57,5677 ,4065 ,8683


R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(A L P H A)



Item-total Statistics


Scale ScaleCorrected

MeanVariance Item-Alpha

if Item if Item Total if Item

Deleted Deleted Correlation Deleted


ITEM42 16,9333 57,1545 ,4611 ,8672

ITEM43 17,3333 59,3182 ,3095 ,8703

ITEM44 17,2667 58,4273 ,3989 ,8688

ITEM45 17,0667 58,5182 ,2900 ,8706


Reliability Coefficients


N of Cases = 45,0 N of Items = 45


Alpha = ,8722




Anexa 3


R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(A L P H A)



Item-total Statistics


Scale ScaleCorrected

MeanVariance Item-Alpha

if Item if Item Total if Item

Deleted Deleted Correlation Deleted


ITEM212,1111 48,5556 ,5017 ,8895

ITEM312,1778 48,1495 ,6069 ,8877

ITEM411,9778 50,1131 ,2448 ,8945

ITEM712,0222 49,4768 ,3401 ,8926

ITEM12 11,8667 48,0273 ,5546 ,8884

ITEM14 11,8444 49,8616 ,2871 ,8936

ITEM16 11,7556 50,5071 ,2089 ,8948

ITEM17 12,1556 48,2253 ,5782 ,8881

ITEM18 12,2889 49,9828 ,3857 ,8916

ITEM19 12,1778 47,8313 ,6604 ,8867

ITEM20 11,9111 49,9010 ,2751 ,8939

ITEM21 12,0000 48,2727 ,5142 ,8892

ITEM22 12,0667 47,9273 ,5816 ,8879

ITEM23 12,1778 49,4677 ,3892 ,8915

ITEM24 11,8000 49,1182 ,4073 ,8912

ITEM25 12,2667 49,7909 ,3987 ,8914

ITEM26 12,2667 49,1545 ,5187 ,8896

ITEM27 12,0222 49,3859 ,3534 ,8923

ITEM28 12,0667 49,4727 ,3484 ,8924

ITEM29 12,2222 49,3586 ,4369 ,8907

ITEM30 12,0667 50,5182 ,1948 ,8953

ITEM31 12,1556 48,6343 ,5118 ,8893

ITEM32 12,2444 50,3253 ,2835 ,8932

ITEM34 12,2444 48,3707 ,6366 ,8876

ITEM35 12,2222 48,8131 ,5321 ,8891

ITEM37 11,7111 49,5283 ,3794 ,8917

ITEM38 12,2444 49,7343 ,3888 ,8915

ITEM39 12,2000 48,1182 ,6317 ,8873

ITEM40 11,7111 49,3919 ,4016 ,8913

ITEM41 11,9778 48,7949 ,4351 ,8907

ITEM42 11,9333 48,2455 ,5148 ,8891

ITEM44 12,2667 49,6091 ,4329 ,8909

ITEM45 12,0667 49,8818 ,2879 ,8935


R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(A L P H A)


Reliability Coefficients


N of Cases = 45,0 N of Items = 33


Alpha = ,8938


Anexa 4



R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(S P L I T)


Reliability Coefficients


N of Cases = 45,0 N of Items = 45


Correlation between forms = ,7035 Equal-length Spearman-Brown = ,8259


Guttman Split-half = ,8245 Unequal-length Spearman-Brown =,8260


23 Items in part 1 22 Items in part 2


Alpha for part 1 = ,7422 Alpha for part 2 = ,8209





Anexa 5


R E L I A B I L I T YA N A L Y S I S-S C A L E(S P L I T)


Reliability Coefficients


N of Cases = 45,0 N of Items = 33


Correlation between forms = ,7414 Equal-length Spearman-Brown = ,8515


Guttman Split-half = ,8488 Unequal-length Spearman-Brown =,8516


17 Items in part 1 16 Items in part 2


Alpha for part 1 = ,8273 Alpha for part 2 = ,8064