Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Probleme teoretice ale testarii inteligentei

Probleme teoretice ale testarii inteligentei


1.1.     Delimitari conceptuale ale inteligentei ca latura rezolutiv-productiva a personalitatii

1.1.1.     Inteligenta ca relatie se defineste ca fiind capacitatea de a relationa sau de a organiza mediul relational al individului

1.1.2.     Inteligenta ca relatie intre relatii depaseste nivel primar al relationarii duale si presupune realizarea relatiilor multiple

1.1.3.     Rolul inteligentei intre acceptare si diminuare-negare trebuie inteles ca o permanenta disputa intre diversele pozitii pro sau contra acceptarii inteligentei ca latura rezolutiv-productiva a personalitatii



1.1.4.     Dispute asupra functiilor inteligentei si relatiile sale cu unele procese psihice

Inteligenta gardian al intregii vieti psihice (Hegel)

Inteligenta ca formatoare de imagini eronate despre Dumnezeu, lume si oameni (Montaigne)

Inteligenta descopera legile cu care opereaza spiritul din elementele sensibilul aflat in permanenta experimentare (Leonardo da Vinci)

Inteligenta in relatie directa cu sensibilitatea genereaza cunoasterea (Kant)

Inteligenta este distilatorul care permite rafinarea materialului brut furnizat de simturi (Condillac)

Inteligenta este inhibata de afectivitate (Pascal)

Inteligenta este subordonata vointei ca singur element primar si fundamental (Shopenhauer)

1.1.5.     Inteligenta ca sistem de operatii si aptitudine generala

Inteligenta ca sistem complex de operatii

Inteligenta ca aptitudine generala in finalitatea ei

Inteligenta si caracteristicile ei generale:

o      Capacitatea de a solutiona situatiile noi

o      Rapiditatea, supletea, mobilitatea, flexibilitatea ei

o      Adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari

Inteligenta generala dar si speciala (teoretica, practica, sociala, tehnica, stiintifica etc.)

1.1.6.     Inteligenta compozita fiind capacitatea globala de cunoastere a lumii, gandire rationala, capacitatea de a invinge provocarile vietii; capacitate generala de achizitie a cunostintelor, de ratiune si rezolvare de probleme; inteligenta , in limbaj comun, dispune de trei componente: abilitati de rezolvare a problemelor, abilitati verbale, competenta sociala; stiintific se mai adauga motivatia si se inlocuieste competenta sociala ( sensibilitatea, onestitatea etc.) cu atributele specifice inteligentei practice.

1.1.7.     Inteligenta multipla ca o colectie de abilitati (Howard Gardner), cel putin sapte: lingvistica, logico-matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala si intrapersonala.



1.2.     Modele explicative ale inteligentei

1.2.1.     Modelul psihometric (Binet-Simon si Wechsler)

A.Binet si Th. Simon imagineaza probe care aproximeaza compozitia operatorie a intelectului (spirit de observati, memorie, rationament, vocabular, cunostinte etc.)

Scara metrica si varsta mentala

"inteligenta este ceea ce masoara testele mele" si "inteligenta constituie modul de functionare al ansamblului compozit de capacitati psihice"

Lewis Terman si Stanford-Binet Scale si QI

Unde: VM (varsta mentala) = distanta parcursa intre inteligenta noului nascut si inteligenta adultului

VC (varsta cronologica) = varsta reala a subiectului

1.2.2.     Modelul factorial:

1.2.2.1.   Tendinta unitara (Sperman)

 
unde g=factor general si s=factor special, iar I=combinatie liniara

1.2.2.2.   Tendinta pluralista (Thurstone, Guilford)

Thurston multiplica numarul de factori din spatele factorului g la 8 factori comuni numiti abilitati mentale primare

Modelul morfologic al inteligentei la Guilford cu 120 de factori:




1.2.2.3.   Tendinta ierarhica (Burt, Vernon)

Pe langa factorii g si s se introduc factorii de grup dispusi piramidal

Introduc ideea de structuralitate a inteligentei

1.2.2.4.     Modelul genetic (Piaget)

Inteligenta ca relatie de adaptare, care reprezinta o echilibrare intre asimilare (incadrarea noilor informatii in cele vechi) si acomodare (restructurarea impusa de noile informatii)



Stadiile dezvoltarii intelectuale: senzoriomotor, preoperational, operatiilor concrete, operatiilor formale

Stadiile dezvoltarii psihicului: senzorial, perceptiv, intelectiv, constient

1.2.2.5.     Modelul psihocognitivist (Pelegrino, Glaser, Hunt, Sternberg)

Accentueaza problema mecanismelor prin care sunt solutionate problemele

Raspunde de ce inteligenta functioneaza intr-un fel sau altul

Inteligenta ca procesare, prelucrare si decizie

Componente cognitive simple si cognitive complexe

Trei mari categorii de componente ale inteligentei

o          Metacomponentele (procese de planificare, conducere, decizie)

o          Componentele performantei (proceduri subordonate strategiilor de solutionare)

o          Componentele achizitiei de informatii (colectare, incadrare selectiva, combinare, comparare)

Diferentele individuale aparute in activitatea intelectuala vin de la capacitatile, viteza si maniera de functionare a mecanismelor

1.2.2.6.            Modelul neuropsihologic (Luria, Milner, Sperry, Gazzaniga)

Inteligenta in relatie cu ariile fizice din creier

Inteligenta amalgam de doua stiluri diferite de perceptie, reamintire si gandire, cu avantaje separate

Creierul divizat si specializarea functionala a emisferelor cerebrale

o      Emisfera dreapta (deficiente de recunoastere, reamintire)

o      Emisfera stanga (deficiente de gindire, intelegere, limbaj)

Inteligenta multipla a lui H. Gardner

1.2.2.7.            Modelul ecologic (Liker, Scribner, Cole, Berry)



Inteligenta in mediul socioprofesional si contextele firesti de viata

Necesitatea studiilor interculturale

1.2.2.8.            Modelul triarhic (Sternberg)

Teoria inteligentei cuprinde trei subteorii

o      Subteoria contextuala (relatia inteligentei cu mediul-modelul ecologic) - limitarea testelor de catre modelul cultural

o      Subteoria componentiala (relatia inteligenta si componentele personalitatii -modelul psihometric) - sesizarea proceselor ce formeaza comportamentul inteligent

o      Subteoria celor doua fatete (relatia inteligentei cu mediul intern si mediul extern - modelul de achizitii) - permite definirea inteligentei ca fiind capacitatea de a invata si gandi in sistemul conceptelor noi si insista asupra ierarhizarii intelectului in componente care tin de nivelul automatismelor si sistemelor locale, rutiniere si de nivelul strategiilor metacomponentelor

1.3.     Relatia inteligenta personalitate (Alain Sarton)

Inteligenta eficace

Inteligenta (precizia rezultatelor)-personalitatea (calitatea rezultatelor)

Inteligenta (rapiditatea activitatii)-personalitatea (efortul)

Inteligenta (asocierea imaginilor sau ideilor)-personalitatea (supletea sau rigurozitatea asocierilor)

Inteligenta (nivelul -scazut, mediu, ridicat - este trasatura de inteligenta)-personalitatea (modul de utilizare )

Inteligenta (tulburari)-personalitatea (tulburari)

Dezechilibrele dintre cele doua duc la regresia ambelor:

o      Tirania personalitatii sclavia inteligentei

o      Tirania inteligentei dezechilibrul ambelor

Inteligenta fara personalitate este un rege marioneta, iar personalitatea fara inteligenta un despot