|
|
|
PROBLEMATICA PSIHOLOGICA A MARTURIEI JUDICIARE DE BUNA CREDINTA
Aspectele evidentiate de studiile criminologice pot insoti orice marturie judiciara de buna credinta, adica acea marturie care, pusa sub prestare de juramant, nu este mincinoasa, nu izvoraste din reaua credinta a martorului si, prin urmare nu intra sub incidenta legii penale. Cu toate acestea, si acest gen e marturii judiciare pot fi atat de nocive ca si marturiile mincinoase, motiv pentru care analizarea lor intra in sfera de preocupare a cercetarilor de psihologie judiciara, avand ca beneficiari practicienii din sfera sistemului judiciar (politisti, procurori, magistrati, avocati si bineinteles, cei care se pregatesc pentru aceste profesiuni ce implica exercitiul cunostintelor de psihologie judiciara).
Cauzele marturiilor judiciare bazate pe buna credinta, dar false in continutul lor esential (adica cel care produce efecte juridice), nu sunt de natura criminologica, ci de natura fiziologica sau psihologica neintentionala. Aceasta presupune obligatia magistratului de a stabili si cerceta, in formele prescrise de legea procesual penala, cauzele alterarii marturiilor judiciare (experimente, expertize, testari intersubiective, biodetectie, etc.).
Erorile si denaturarile care apar in relatarile subiectilor - sau in depozitiile martorilor, cand este vorba de depozitii in justitie - pot sa fie consecinta fie a unei perceptii eronate sau lacunare, fie a unei atitudini care poate orienta atat perceptia cat si reproducerea intr-o anumita directie, fie a unui interval mai lung de la perceptie la relatare, fie a unor intrebari sugestive, la care conditii se mai pot adauga si altele (de exemplu, discutiile dintre "martori")
Profesorul Tiberiu Bogdan include in categoria cauzelor alterarii marturiilor, altele decat cele tinand de psihologia martorului si "unghiul de deviere".
Credem ca in domeniul psihologiei judiciare in general ti in materia marturiei, in special, "unghiul de deviere" este un concept fundamental, cu o insemnata valoare operationala cu conditia stabilirii continutului si a impactului acestuia asupra efectelor produse in plan juridic.
Prin "unghiul de deviere" se intelege in mod explicativ ca marturia sincera nu reprezinta decat o reflectare a realitatii prin prisma subiectivitatii martorului, iar "intre realitatea obiectiva si reflectarea ei subiectiva exista un unghi de deviere".
Cu privire la cauzele "unghiului de deviere", psihologia experimentala ne ofera numeroase exemple pe care le clasifica in raport cu particularitatile generale ale psihicului (activismul, subiectivismul, subiectivitatea, constructivismul) care afecteaza capacitatea omului de a reda realitatea. Intre aceste cauze mentionam: capacitatea redusa a senzorialitatii umane de a receptiona toate informatiile din jur; incapacitatea creierului uman de a receptiona toate informatiile primite; adaosul la informatiile initiale; existenta pragurilor minime si maxime de receptie etc.
Pentru a cunoaste cauzele "unghiului de deviere" este imperios necesar a examina cu prioritate procesul de formare a marturiei care are un moment initial - evenimentul judiciar - care este independent de subiectul psihologic (viitorul martor si momentul final - marturia - care este opera subiectului psihologic).
Intre aceste doua momente au loc patru etape, caracteristice pentru orice marturie si anume: receptia senzoriala; prelucrarea sau decodarea informatiilor receptionate; decodate si stocate cu prilejul evenimentului. Prin urmare, evenimentul este obiectul marturiei, iar aceasta este chemata sa-l reflecteze in fata autoritatilor judiciare prin depozitia subiectului psihologic care s-a aflat in contact cu evenimentul.
Vor fi analizate, in continuare primele trei etape specifice procesului de formare a marturiei, utilizand datele de cercetare incorporate in literatura de specialitate, care vor fi prezentate in sinteza.
