Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Sanatatea mediului

SANATATEA MEDIULUI

Scopul cursului:

Transferul de concepte, metode si atitudini care sa permita abordarea cu succes de catre formatori a structurii tematice ale domeniului in cadrul cursurilor de formare a cadrelor didactice implicate in desfasurarea programului 'Educatie pentru sanatate'

Specificul (filosofia) domeniului:

Sintagma 'sanatatea mediului' este un concept rezultat din contopirea sensurilor individuale si sociale ale conceptului fundamental 'sanatate' cu cele ale conceptului 'mediu inconjurator'. Sanatatea mediului reprezinta un tip modern de atitudine colectiva rezultat din constiinta faptului ca nu se poate vorbi despre sanatatea individuala sau de grup in absenta unor raporturi echilibrate cu factorii de mediu. Acesta, la randul lui, nu poate fi abordat decat ca generator si sustinator de conditii sanogene pentru cadrele in care se desfasoara viata umana.



Preocuparile pentru un mediu sanatos sau prietenos fata de om sunt determinate de semnale alarmante fata de degradarea din ce in ce mai accelerata a resurselor sanogene aflate la dispozitia activitatilor cu sustin dezvoltarea sociala si individuala. Aglomerarea umana in crestere, expansiunea tehnologica si productia de deseuri, presiunea in crestere asupra resurselor de hrana si energie, ca sa mentionam doar cativa din factorii agresivi asupra mediului, au efecte devastatoare asupra structurilor cantitative si calitative ale sistemului om-mediu. Oamenii de stiinta au descoperit relativ tarziu (secolul 20) cele cinci legitati ale acestui sistem. Aplicatiile teoriei sistemelor la relatiile om mediu au facut posibila intelegerea interdependentei dintre partile constitutive ale acestei relatii de interdependenta. Iar conceptul de sanatate umana nu mai poate fi desprins din contextul structurii factorilor de mediu in care acesta se mentine in parametrii dezirabili.

O alta abordare recenta a problematicii relatiei om-mediu a fost generata de introducerea perspective generaliste (holiste) asupra sistemului activitatilor umane. Este vorba despre asa-numitele studii de impact. Cum indica si numele, acest tip de studii studiaza totalitatea efectelor in sistem pe care le genereaza marile proiecte pe care societatile umane doresc sa le implementeze in natura sub forma mediului construit sau a mediului modificat. Pentru a fi mai aproape de spatiul constiintei publice nationale sa amintim retragerea autorizatiei de constructie a parcului de distractii Dracula Land din perimetrul Sighisoara sau protestele, inca de actualitate, privind intentia autoritatilor ucrainiene de constructia unul canal dunarean navigabil pe Bratul Chilia. Ambele cazuri au pus in lumina relatiile de sistem pe care amplasarea unei noi utilitati construite le produce in dauna celorlalte componente naturale ale ecosistemelor locale.

Insasi notiunea de ecosistem este o noutate a ultimelor patru decenii. Aceasta reprezinta un concept cu o mare aplicabilitate metodologica, putand defini atat suma tuturor legaturilor intre componentele care asigura continuitatea vietii pe planeta cat si echilibrele locale intre componentele unei arii determinate ale unui segment in care exista o diversitate de forma de viata. Studiul ecosistemelor a generat mai multe categorii de preocupari, fiecare la randul ei a produs linii de studii detaliate asupra problematicii relatiilor dintre om si mediu. De exemplu, biosfera- concept care include intreg sistemul de relatii de care depinde viata pe planeta- este cel mai larg ecosistem dintre cele care pot fi studiate de stiintele la dispozitia omului. Dar si Delta Dunarii este un ecosistem- declarat rezervatie a biosferei- pentru ca legaturile dintre componentele sale sunt unice iar disparitia unora dintre subsisteme va afecta echilibrul ecologic dintre toate celelalte.

O astfel de viziune asupra relatiilor in care este cuprinsa viata omului, implicit si sansele de dezvoltare ale speciei sale, este de o complexitate practic infinita. De exemplu, un botanist canadian, Pierre Dansereau a demonstrat prin intermediul unui model bio-geo-climatic cum taierea masiva a padurilor din Mesopotamia (actualul Irak) a influentat evolutia negativa a climei, agriculturii, asezarilor umane si economiei acestora intre secolule II-V e.n. Modelul sau este predat azi in toate universitatile pentru a ajuta studentii sa inteleaga efectele pe termen lung ale interventiilor brutale asupra naturii. Tot Dansereau mai este citat, pentru proiectul realizarii Aeroportului Mirabel din Montreal, ca model al unui studiu de impact asupra ecosistemelor regionale, efectele constructiei aeroportului conducand, paradoxal, la o diversificare a relatiilor flora-fauna- om.

Principalele arii de preocupare pe plan mondial in privinta sanatatii mediului sunt dominate, in prezent, de prezenta efectului de sera. Acesta reprezinta in esenta, datorita prezentei in atmosfera a unor gaze care nu au capacitatea de absorbi energia radianta a Soarelui, o majorare a cantitatii de radiatii la care este expusa planeta. O parte din radiatiile directe pot fi absorbite de masa vegetala si de mediile condensatoare de energie (rocile, nisipul, apa marilor si oceanelor. Alta parte se reflecta si au tendinta de a reveni in atmosfera, unde intalnesc acele gaze produse de activitatile industriale umane, care le reflecta inapoi, spre sol. Efectul cumulativ al acestor radiatii conduce la cresterea temperaturii medii la nivelul solului. Tendinta actuala, calculata prin metoda mediilor multianuale indica ca in urmatorii 100 de ani, prin topirea calotei glaciare, nivelul marilor si oceanelor va creste cu circa 50 de centimetri. Efectele acestei incalziri globale sunt usor de presupus iar impactul asupra vietii umane va fi coplesitor.



Strans legat de efectul de sera se afla, din cauza acelorasi compusi chimice utilizati de catre procedurile industriale, rarefierea si subtierea stratului de ozon. Acest strat are un rol protector fata de radiatiile solare directe, actionand ca un filtru fata de o anume portiune a spectrului de radiatie, extrem de periculos pentru energia sa termica distructiva la adresa formelor actuale de viata. Rarefierea, subtierea sau chiar disparitia zonala a stratului de ozon afecteaza, in perspectiva asemanatoare celei calculate pentru efectul de sera, in principal diversitatea speciilor, circuitul apei in natura, diversitatea si cantitatea vegetatiei spontane si culturilor agricole. In privinta acestora din urma, se va reduce rolul lor de purificatori ai atmosferei, cresterea cantitatii si procentului de dioxid de carbon avand sa produca efecte adverse importante amestecului de gaze necesar respiratiei umane. Asociata cu efectul de sera, diminuarea stratului de ozon va produce schimbari graduale la nivelul mediului natural dar si al celui construit conducand la restrangerea treptata a ariilor posibil de a fi locuite sau exploatate de catre om. Principalul fenomen legat de retragerea formelor de viata curente este cunoscut ca desertificare.

Efectele macro ale degradarii mediului au o consecinta directa asupra ecosistemelor care isi au habitatul pe pamant la concurenta cu interventiile antropice, ale sistemelor de activitati umane. Acesta este atentatul la adresa biodiversitatii. Utilizarea intensiva a resurselor naturale, defrisarile masive, dislocarile masive de teren, deturnarea cursurilor unor importante bazine hidrografice (marile lacuri de acumulare) si altele asemenea ataca distructiv lanturi intregi de legaturi trofice si ecosisteme pe suprafete din ce in ce mai mari. Pentru multe din politicile economice actuale primeaza criteriile de eficacitate intrinseca si mai putin considerentele de mediu. Dincolo de exploatarea intensiva a resurselor naturale din categoria vegetala si minerala, societatea umana isi evalueaza evolutia mai curand in termeni de prosperitate si mai putin in termenii cantitatii si calitatii resurselor de mediu necesare supravietuirii pe termen lung. Atacurile la adresa biodiversitatii afecteaza deopotriva variabilitatea genetica a speciilor care interactioneaza in marile sau micile ecosisteme ca si reducerea diversitatii acestora. S-a estimat ca rata de disparitie a speciilor in ultimul secol este de 10.000 ori mai mare decat rata naturala de disparitie a acestora din ultimul mileniu si aceasta cifra este semnificativa in conditiile in care numai putin mai mult de 10% din totalul speciilor care interactioneaza pe pamant si sunt cunoscute mediilor stiintifice. Ceea ce este ingrijorator din perspectiva mentinerii unui echilibru holistic al biodiversitatii este faptul ca in coplesitoarea majoritate a deciziilor umane primeaza considerentele si indicatorii economici, conservarea si protectia diversitatii fiind considerate argumente neserioase din perspectiva financiara.

Considerand si evolutiile degenerative ale biodiversitatii drept efecte macro ale amenintarilor la adresa sanatatii mediului pentru ca efectele dezechilibrelor se reflecta la scara globala, sa reducem putin unghiul observatiilor noastre. Activitatile omului (sau presiunea antropica asupra mediului), cumulate pe o perioada de timp insignifianta fata de istoria evolutiei speciei umane produc foarte multe noxe, reziduuri si deseuri. Procesul de eliminare a acestora in mediu, indiferent de modalitate este cunoscuta sub numele de poluare. Sunt considerate poluante acele produse sau substante reziduale care nu se pot integra sau reintegra in mediu si care pot provoca acestuia daune de natura fizica, chimica sau biochimica.

Atentia specialistilor este concentrata asupra a trei mai categorii de procese: poluarea aerului (atmosferei), poluarea apei si poluarea solului. Aceste procese sunt relativ universale intrucat circulatia tehnologiilor si a produselor se produce pe circuite din ce in ce mai largi raportata la scara globului. Principalii agenti poluanti si principalele activitati poluante sunt identificati/e in legislatia majoritatii tarilor dezvoltate dar legislatiile corespunzatoare sunt foarte tolerante atat cu limitele superioare ale eliminarii acestora in mediu cat si cu emisiile neautorizate sau accidentale. In ce priveste Romania sunt cunoscute accidentele provocate de deversarile accidentale sau voluntare pe raurile interioare ca si cele produse de apele tehnologice reziduale din instalatii industriale lipsite de statii de epurare. De altfel Romania sta foarte prost la capitolul combatere a poluarii, intrucat industria cat si consumul nu sunt bazate pe o cultura, fie ea si recenta, a protectiei non-agresive a mediului. Vorbim despre protectie agresiva atunci cand avem a face cu organizatii ecologiste foarte determinate in opozitia lor fata de excese, cum ar fi temuta Green Peace.



Vorbind despre sfera imediata a vietii omului ar mai fi de mentionat si alte tipuri de noxe, emisii sau reziduuri care afecteaza, uneori de maniera cotidiana, viata umana. Ar fi vorba, in principal, de poluarea radioactiva si de cea fonica. Chiar daca intensitatea lor este resimtita mai ales sub forme accidentale (vezi explozia de la Cernobal si sursele accidentale de zgomot peste limitele tolerabile in mod natural), manifestarea acestor surse de poluare pare sa fi intrat deja in cotidian. Cazul cesiului si al strontiului, cu perioade de injumatatire de peste 100 de ani in cazul propagarii in timp a efectelor de tip Cenobal ca si cazul poluarii fonice datorate inmultirii rapide a instalatiilor de amplificare a sunetelor (discotecile si radio-urile din automobile) sunt exemple ce pot fi usor masurabile cu instrumente simple. Viata cotidiana le inregistreaza ca pe fapte ce apar ca o anumita fatalitate intrucat reductia expunerii la asemenea surse de poluare tine de o politica preventiva a autoritatilor iar nu totdeauna acestea le inregistreaza ca prioritati.

Toate aspectele de mediu descrise mai sus reprezinta suma potentialului agresiv pe care il resimte omul mediu. Nu cel teoretic, omul statistic ci cel viu, produs natural al mediului 1n care traieste. Influentele multiple ale mediului asupra sa ii determina in mod fundamental cresterea, dezvoltarea si, implicit, sanatatea. Din acest ultim punct de vedere, influentele mediului incep sa apara asupra omului inca din faza sa embrionara, intrauterina. Aerul, apa, produsele ce se dezvolta prin cultura solului sunt aproape toate supuse unor agenti poluanti care perturba mare parte a proceselor organice. De multe ori ne aflam in prezenta unor adevarate mixturi poluante, din surse multiple sau cu agenti multipli. La nivelul individului uman prezenta agentilor poluanti trece in marea majoritate a cazurilor neobservata (cum este cazul aerului sau apei, pentru cei aflati in vecinatatea zonelor industriale) pentru ca, pe de-o parte, exista prezenta reactia de adaptare la cotidian iar, de cealalta parte, nu are o cultura adecvata a controlului unor astfel de agresiuni la adresa propriei stari de sanatate.

Privind problematica constientizarii agresiunilor de mediu ar fi potrivit sa aducem in discutie si unele aspecte ce tin de educatia pentru comportamente sanatoase in raport cu mediul chiar daca lipsa reflexului de autoaparare in fata agresiunilor acestuia provine din actiunea unor factori sociali structurali (constiinta sociala necristalizata, indiferenta fata de problematica viitorului apropiat, absenta interesului pentru modelarea atitudinilor preventive, eficacitatea redusa sau extrem de scazuta a controlului de mediu s.a.).

In mod normal, subiectul sanatatii mediului este o tema care priveste in primul rand autoritatile -institutiile statului dar si alte organizatii, care par mai active desi au o functie numai de lobby social. Indivizii par constienti de aceasta necesitate dar sentimentul 'protectiei' si-l asuma doar ei. Adultii continua sa inspire aer poluat, sa bea apa poluata, sa manance produse alimentare ce isi au origina in soluri poluate. In ultimii ani putem constata totusi ca un segment mic dar activ din populatie a inceput sa dea semne ca lipsa de control a poluarii ii afecteaza. O serie de comportamente de consum si de stiluri de viata incep sa se schimbe. In aceste schimbari sunt atrasi si copiii, elevii nostri. Dar aceasta categorie de populatie nu este tipica (diferenta o fac in primul rand resursele financiare ca si din ce in ce mai desele calatorii peste granite, unde preocuparea pentru mediu este mai evidenta) pentru intreaga populatie. Educatia pentru apararea si mentinerea unui mediu prietenos nu se poate rezuma doar la socializarea de tip familial. Necesitatea adoptarii unor atitudini educate in ce priveste preocuparea pentru starea mediului ca principal agent de influenta a sanatatii colective si individuale trebuie sa revina, dupa cum vorbeam, unei institutii. Iar aceea este scoala. Elevii vor trebui sa ia la cunostinta ca exista probleme care se acumuleaza si ca viitorul pe care-l vor mosteni inca mai poate fi menajat de influente distructive.



Este important pentru ei sa stie tot atat de multe despre stratul de ozon si efectul de sera pe cat stiu si despre fractiile de gradul doi sau despre istoria nationala. Este la fel de important sa stie care este perioada de degradare a unui ambalaj alimentar aruncat la intamplare precum stiu despre viata vedetelor pe care le admira si doresc sa le imite. Este bine sa stie ce efecte au surplusurile decibelilor pe care le absorb sau cantitatile de pulberi pe care le inspira o data cu aerul de primavara. Este normal sa stie ca apa nu poate transporta orice nu ne trebuie si ca sortarea deseurilor trebuie facuta la sursa si la groapa locala de gunoi. Formarea prin educatie a atitudinilor favorabile unui mediu curat si sanatos este posibil numai prin transfer de cunostinte si responsabilizare comportamentala. Este indicat ca o data cu depinderea spalatului pe maini si pe dinti sa afle si de ce este nevoie de apa pura si de aer curat. Si ca sanatatea personala depinde in cea mai mare masura de un mediu curat. Motivatia copiilor pentru comportamente sanatoase in raport cu mediul se poate instala repede daca ei vor intelege mai repede relatiile dintre componentele sistemului in care si omul, fie el parinte sau copil, este parte. A respira o data cu planeta nu este doar un slogan ecologist, poate fi si un comportament daca generatia ce ne va urma se va lasa convinsa ca, macar pe calea protectiei mediului, isi va putea face viitorul mai curat si sanatos.

Obiective specifice:

La sfarsitul sesiunii cursantii vor fi capabili sa:

isi exprime atitudini determinate si puncte de vedere informate asupra necesitatii educatiei pentru intretinerea de relatii corecte cu mediul inconjurator,

sa stapaneasca cel putin doua metode alternative de formare,

probeze capacitatea de a alege metoda potrivita formarii cadrelor didactice din cadrul programului educational 'Educatie pentru sanatate'

Activitati:

1.     Prezentarea principalelor puncte critice ale discursului despre sanatatea mediului.

2.     Discutie de grup: inter-relatia dintre diversele aspecte ale sanatatii individuale, prin prisma programei de educatie pentru sanatate si aspectele imperative ale sanatatii mediului.

3.     Evaluarea principalelor mesaje care trebuie sa ajunga la elevi in raport cu domeniul sanatatii mediului

4.     Evaluarea opiniei formatorilor asupra strategiei de formare si consolidare a unor atitudini corecte fata de problematica relatiei om-mediu in randul elevilor.

Tehnici utilizate:

Prezentarea unor materiale informative

Discutii de grup

Analiza de mesaje

Necesitati materiale destinate desfasurarii cursului:

Flipchart

Retroproiector

Materiale ce vor fi distribuite cursantilor:

Materiale informative pe temele educatiei pentru conservarea mediului

Un text despre tehnicile alternative de formare

Lista de mesaje esentiale pentru problematica sanatatii mediului.