|
|
|
Locul si rolul adolescentului in psihologia varstelor
Multi dintre psihologii care au studiat adolescenta si au pus frecvent intrebarea daca adolescenta este pur si simplu o etapa din viata. Raspunsul la intrebare a fost cu siguranta, nu.
Numeroase studii vin sa-si aduca importanta deosebita la elucidarea problemelor ridicate de aceasta etapa din viata omului.
La un moment dat, ne intrebam de ce acest interes deosebit pentru problemele cu care se confrunta adolescentul. Apreciem ca adolescenta constituie mai mult decat o simpla perioada din viata umana.
"Pubetatea si adolescenta - specifice pentru a doua decada a vieii omului - se caracterizeaza prin trecerea spre maturizare si integrarea in societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, politice, familiale, profesionale etc. Acest parcurs este cu atat mai sinuos cu cat viata omului sociala este mai complicata ( Schiopu, U., 2008 p. 168)
Oare ce este atat de speciala adolescenta? De ce adultii devin nostalgici in evocarile lor in timp ce adolescentii de azi nu constientizeaza in mai mare masura perioada pe care o parcurg?
Cu siguranta ca adolescenta este o perioada a contrarilor, o varsta a argumentelor "pro" si "contra", un moment al vietii in care lucrurile nu par a fi clar definite, o perioada, in care ierarhia valorilor sufera transformari majore, o etapa in care modelele si idolii sunt analizati si criticati sever.
Analizata din perspectiva adultului care a parcurs aceasta etapa din viata sa, adolescenta de cele mai multe ori este criticata, si chiar de cele mai multe ori, desconsiderata. Uneori se vorbeste de ea la timpul trecut alte ori cu lipsa de indiferenta sau de interes, in functie de modul in care fiecare a perceput sau a decurs aceasta etapa din viata sa pentru ca este marcata de momente ale devenirii sale intr-o lume libera lipsita de reguli, dominata de dorinta de a invinge si de conturarea imaginii de sine fata de tot ce-l inconjoara.
Adolescenta este o varsta a clarificarilor, adolescentul adresandu-si in mod frecvent intrebari de genul: "Cine sunt eu?", "Ce vreau?", "Ce pot?" .
"Tipurile de relatii se complica progresiv in perioada pubertatii copilul si apoi tanarul integrandu-se tot mai mult in generatia sa (grupul social mai larg) prin exprimarea identitatii proprii si prin exprimarea identitatii fata de adulti ( Schiopu, U., 2008 p. 169)
Cu certitudine adolescentul va gasi singur raspunsurile la toate intrebarile pe care si le va pune, poate fi considerata adolescenta o stare de "criza" asa cum a fost ea catalogata in numeroase studii de specialitate?
Intr-adevar, adolescenta a reprezentat o etapa dificila a vietii, deoarece aceasta etapa se caracterizeaza prin transformari esentiale de natura bio-psiho-sociala. Aceste transformari sunt caracteristice intregii evolutii a fiintei umane, ele intalnindu-se in perioada copilariei si a varstei adulte, dar nu cu intensitatea si efectele prezente in adolescenta. Deci adolescenta ca si celelalte etape ale vietii, isi are momentele ei mai delicate.
Adolescenta este perioada intrebarilor, a marilor succese dar si esecuri in care personalitatea cunoaste o dezvoltare importanta.
"In ceea ce priveste miscarea interioara dialectica a formarii personalitatii in perioadele pubertatii si adolescentei - acesta se dimensioneaza relativ seismic si dramatic in opozitia dintre comportamentele impregnate de atitudini copilaresti, cerintele de protectie, anxietatea varstelor mici in fata situatiilor mai complexe si solicitante si atitudini si conduite noi formate sub impulsul cerintelor interne de autonomie sau impuse de societatea varstei. Incep sa se contureze mai clar distantele intre ceea ce cere societatea de la tanar si ceea ce poate el si ceea ce cere el de la societate si viata si ceea ce ei pot oferi. Pe aceste distante de cerinte si posibilitati are loc dezvoltarea personalitati care este tot asa de impetuoasa si complicata in pubertate ca si cresterea in puseu si maturizarea biologica." (Schiopu, U., 2008 p. 169-170).
De acum, nu este o mirare ca la un moment dat o parte din tineri sa devina apatici, descurajati, plictisiti, pesimisti, neputandu-se adapta la viata sociala. In aceste momente, adolescentii au nevoie de sprijin care poate veni din partea unui prieten sau a unei persoane dispusa sa-i ajute.
Specifice pentru a doua decada a vietii omului sunt profundele transformari biologice, psihologice si psihosociale, trecerea spre maturizare si integrare in societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, profesionale, politice, familiale.
"Perioada pubertatii si a adolescentei sunt perioade in care tutela familiara si scolara (relativ pregnante la inceputul vietii copilului) se modifica treptat, modificarea fiind integrata din punct de vedere social in prevederi legale ale unor responsabilitati ale tinerilor incepand cu 14 ani si a obtinerii majoratului civil la 18 ani, ca si a exercitarii acestuia in continuare. Nota dominanta a intregii etape consta in intensa dezvoltare a personalitatii, contemporanizarea ei ( Schiopu, U., 2008 p. 168).
Delimitarea adolescentei in psihologia varstelor a cunoscut diferite interpretari ca si etapele ei. Se cunosc, de asemenea, explicatii diverse ale conceptului de adolescenta si nu de putine ori nu au existat discutii in contradictoriu pe aceasta tema. Un exemplu in acest sens il constituie renumita disputa intre Piaget si Debesse care timp de patru decenii au polemizat pe aceasta tema si care in ultima parte a vietii celor doi s-a finalizat cu o intelegere avand un caracter mai formal.
Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Credem ca aceste aspecte au fost generate de marea varietate a punctelor de vedere abordata de adolescenta. In general, opiniile au fost asemanatoare dar, importante diferente au aparut la studiile si cercetarile efectuate si in analiza care a explicat influentele unor factori in perioada adolescentei. Acesti factori sunt: organizarea si consolidarea structurilor psihice in aceasta etapa, influenta ereditatii si a mediului in adolescenta, statutul adolescentului, importanta conditiilor geografice si de mediu, impactul factorilor culturali si educationali.
In ultimul timp, netinand cont de impedimentele prezentate mai sus, se constata un interes deosebit pentru acest fenomen, evidentiindu-se in mod deosebit tendintele de abordare multidisciplinara a adolescentei. Acesta tendinta este benefica pentru explicatiile stiintifice formulate cu referire la adolescenta, dar si mai importanta este contributia adusa activitatii formativ educationale.
Adolescenta a constituit din acest punct de vedere obiectul unor studii si cercetari din perspectiva medicala, sociologica, fiziologica, pedagogica. De aceea, fiecare cercetator a folosit in cercetarile sale, tehnici si metode specifice disciplinei sale din dorinta de a stabili limitele de varsta si de a defini conceptul de adolescenta.
