|
|
|
In conceptia freudiana exista in fiecare om o sursa o anxietatii primare care este cauzata de trauma cauzata de nastere, cand fatul protejet in interiorul organismului mamei este expulzat intr-o lume ostila.
Freud distinge ulterior trei forme de anxietate.
1. Anxietatea obiectiva- asociata cu teama de pericole tangibile ( de foc, de apa,de cutremur). Are scop adaptativ de a apara organismul de pericole si ea dispare cand dispare amenintarea. Poate deveni patologica, ca fobie.
2. Anxietatea nevrotica- cu origini in copilarie, in conflictul dintre satisfacerea imediata a instinctelor si datele realitatii. Reprezinta teama de pedeapsa pentru satisfacerea unor tendinte instinctive, mai ales sexuale.
3. Anxietatea morala- rezulta din conflictele dintre Id si Super-ego (este teama de propria constiinta, culpabilitatea, rusinea).
Indiferent de categorie, anxietatea este un semnal de alarma ca lucrurile sunt in afara principiilor si echilibrului. Anxietatea previne Eul ca este amenintat si trebuie sa se apere.
Cum se poate apara Ego-ul?
subiectul poate fugi de situatia amenintatoare;
poate sa-si refuleze instinctele;
poate sa urmeze propriile percepte ale constiintei.
Cand aceste modalitati rationale nu dau rezultate intervin mecanismele irationale de aparare a Ego-ului.
Reprezinta operatii inconstiente asupra realitatii, care este distorsionata si negata pentru a proteja Ego-ul.
Reprimarea (refularea)- este specifica oricarei nevroze si consta in eliminarea unor continuturi de constiinta indezirabile; de pilda refularea insinctului sexual pana la impotenta);
Formatiunea reactionala- consta in activarea unor tendinte si comportamente opuse unui impuls inacceptabil pentru subiect (marcat de puternice impulsuri sexuale, o persoana poate deveni un promotor al moralitatii!);
Proiectia- consta in atribuirea unor tendinte inacceptabile altei persone asupra careia se proiecteaza propria vina;
Regresia - intoarcerea la un stadiu arhaic al vietii psihice (ex. un comportament copilaros si dependent excesiv de altii);
Rationalizarea- consta in reinterpretarea propriului comportament intr-o maniera care sa para mai acceptabila ( un subiect respin de cineva isi spune ca acea persoana nu merita de fapt atentia sa);
Sublimarea- consta in reorientarea continutului instinctului ( ex. energia libidoului se sublima prin activitati artistice).
FAZELE PSIHOSEXUALE ALE DEZVOLTARII PERSONALITATII
Pentru Freud varsta copilariei este decisiva in formarea si evolutia personalitatii, in special primii cinci ani de viata cand se produce interactiunea parinte- copil .
Exista situatii cand subiectul nu poate depasi integral un anumit stadiu al dezvoltarii psihosxuale a personalitati si poate dezvolta fixatii in acel stadiu si energia ramasa pentru celelalte stadii va fi insuficienta.
1. Stadiul oral ( de la nastere pana la 2 ani)- acum principala sursa de satisfactie este gura si activitatile asociate- supt, inghitit, muscat; copilul invata de la mama ca lumea este buna sau rea, sigura sau primejdioasa. Un adult cu fixatie in acest stadiu va efectua in mod excesiv activtati specifice oralitatii: mancat, baut, fumat. Daca a fost excesiv gratificat in copilarie va dezvolta un tip de personalitate denumita oral- pasiva, optimista si dependenta de altii . Daca persoana a facut o fixatie in faza oral-agresiva va fi sarcastic, invidios, cu tendinta de a-i manipula pe altii ( personalitate oral-sadica).
2. Stadiul anal ( de la 2 la 4 ani) - sursa de satisfactie este defecatia; incepe si formarea deprinderile igienice si situatia este conflictuala pentru copil si parinte. Acum copilul invata ca poate exercita un control asupra parintilor conformandu-se cerintelor lor. Daca tratamentul primit va fi excesiv de sever, copilul va reactiona la frustratie in doua feluri:
sa defece in locuri sau perioade interzise- fixat in acest stadiu un adult va dezvolta o personalitate anal-agresiva- cruzime, dezordine, tendinte distructive;
retinerea de la defecare poate genera personalitatea anal- retinuta- incapatanare, zgarcenie, rigiditate, tendinta compulsiva spre curatenie, constiinciozitate.
3. Stadiul falic ( 4- 5 ani )- sursa de senzatii agreabile este din zona organelor genitale pe care copilul le manipuleaza si le exploreaza la sine si la altii. Apar conflicte legate de masturbare si de dorintele incestuase ale copilului centrate spre parintele opus.
La baieti se manifesta complexul Oedip si complexul de castrare, iar la fete apare complexul Electra si invidia penisului.
Rezolvarea insuficienta a a complexelor de la acest stadiu va conduce la varsta adulta la personalitati de tip falic masculin ( vanitos, sigur pe sine, cuceritor, tendinta de a-si dovedi masculinitatea) sau falic feminin( feminitate excesiva, flirt permanent).
Urmatorii ani sunt mai linistiti pentru copil; instinctele sexuale sunt sublimate cu activitati sportive, hobby-uri, prietenii. Asta pana la varsta pubertatii.
4. Stadiul genital- debuteaza cu pubertatea, cu maturizarea sexuala; energia sexuala se descarca prin intermediul unor refulari ce tind sa fie socialmente acceptabile. Satisfactia pentru un individ sanatos psihic va fi din dragoste si munca!!
PRECIZARE: TEXTUL ESTE O SINTEZA/ REZUMAT AL CARTII, in varianta NOTE DE CURS
CAIET PROBLEMATIZAT -TEST DOCIMOLOGIC- PSIHOLOGIA PERSONALITATII-ANUL II- Psihologie
PRECIZARI: Raspunsurile la test vor avea la baza informatiile cuprinse in lucrarea "Psihologia personalitatii- Note de curs (sinteze)", autor prof.univ. dr. Ion Radu-Tomsa ; vor fi redactate pe foaia proprie de raspuns in ordinea numerotarii; fiecare raspuns100 corect valoreaza 1,0 puncte, cu exceptia definitiilor a caror valoare este de 5,0 puncte; caietul problematizat a fost redactat in 5 variante. Caietul cuprinde 62 de itemi,cu o valoare maxima de 180,00 puncte si serveste pregatirii examenului prin autoevaluare.
Evalurea / notarea finala de catre titularul disciplinei va viza calitatea stiintifica a unuia din urmatoarele referate redactate de studenti:
1. Analiza tranzactionala sau psihanaliza revizuita si umanizata;
2. Psihologia transpersonala sau recuperarea stiintifica a "parapsihologiei";
3. Programarea neurolingvistica (NLP);
4. Psihocibernetica sau despre imaginea de sine- cheie a personalitatii si comportamentului;
5. Psihologia dezvoltarii personale;
6. Respectul de sine sau "sistemul imunitar al constiintei";
7. Inteligenta emotionala sau IQ versus EQ;
8. Ecopsihologia o noua stiinta si o noua atitudine,
precum si calitatea lucrarii scrise dupa tematica examenului.
CUM "alegeti" tematica referatului?
Amintiti-va numele cu care v-ati inscris in evidenta facultatii!
In functie de litera cu care incepe numele dumneavoastra, tematica referatului va fi:1.( A-C);2.(D-F);3.(G-I); 4(J-L); 4.(M-O);5(P- R);6.(S-T); 7 (U-V); 8 (X-Z) !
Punctaj / note (orientative) la autoevaluarea prin testul/grila:
170- 180 puncte....nota 9 (noua);
150- 169 puncte....nota 8 (opt);
130- 149 puncte....nota 7 (sapte);
120- 139 puncte....nota 6 (sase);
100- 129 puncte....nota 5 (cinci);
80-99 puncte....nota 4 (patru);
PERFORMANTA MINIMA DE ATINS = 100 DE PUNCTE
REDACTAREA anterioara si PREZENTAREA REFERATULUI la examen este OBLIGATORIE pentru fiecare student(a) si valoreaza
3 (trei) puncte LA NOTA FINALA.
PREZENTUL CAIET PROBLEMATIZAT VA FI MULTIPLICAT PRIN FOTOCOPIERE (XEROX) PRIN GRIJA FIECARUI STUDENT SI SE VA FI ASUPRA FIECARUI PARTICIPANT LA Raspundeti prin completarea pe foaia proprie de raspuns numai a numerelor de ordine din caiet si a spatiilor libere (..). Exemplu : 1. ( sapiens); ( faber) etc. Rog, nu faceti insemnari pe text!
MODALITATEA RECOMANDATA DE PREGATIRE A EXAMENULUI: Multiplicati acest caiet problematizat (xerox); cititi cu atentie notitele si lucrarea titularului disciplinei; retineti principalele cunostinte si rezolvati "pas cu pas" fiecare punct din caietul problematizat; simulati examenul, raspunzand pe o foaie de raspuns la fiecare punct inclus in caiet, in asa fel incat sa atingeti cel putin performanta minima vizata.
TEST DE AUTOEVALUARE- varianta TOTALA
1. Faptul ca omul este primordial un individ si este considerat o individualitate, impune, din punct de vedere metodologic, ca fiecare om sa fie acceptat ca (.), practic irepetabila.
2. Spre deosebire de termenul de individ,care se apilca tuturor organismelor vii, cel de persoana se refera explicit la (.), la modul sau de a fi o reuniune de trasaturi (.) si (.).
3. In expresie sistemica, personalitatea este un (.) al invariantilor (.) si (.), ce se exprima constant in conduita si sunt definitorii pentru subiect.
4. Altfel spus, personalitatea desemneaza, omul concret considerat ca unitate bio-psiho- sociala, ca purtator al functiilor epistemice ( homo.), comunicarii (.), pragmatice (.) si axiologice (.).
5. In consecinta, esenta fiintei umane, specificitatea sa este identificata cu capacitatea omului de a fi: (.), (.), (.), (.), (.), (..), (.), (.).
6. Scoala antropologica culturala de la Chicago, prin (.), opereaza o distinctie intre doua tipuri de personalitate care subzista in fiecare individ: (.) si (.), iar T. Persons defineste personalitatea ca set de (.)si (.).
7. Psihologia generala defineste personalitatea ca o structura (.).
8. Trasaturile de personalitate desemneaza elementele de (.).
9. In psihologia personalitatii s-au conturat doua modalitati de abordare: (.), (.).
10. G Allport, prin analiza factoriala, a identificat trei tipuri de trasaturi:(..),(..),(.).
11. Trasaturile de personalitate se disting prin patru caracteristici: (..),(..),(..), ().
12. Studiul psihologic al personalitatii nu cuprinde intregul SPU ci numai (),(.), (.). Faptul ca sistemul de personalitate include elemente de relativa stabilitate conduce la posibilitatea de a face (.).
13. Abordarea "clasica" a personalitatii face referire la (.), (.), (.), (.).
14. Temperamentul reprezinta latura (.) a personalitatii, care este determinata (.) si constituie fondul (.).
15. Temperamentul reprezinta deci (.), adica biologicul exprimat in variabile (.) si (.) ; se regaseste si se dezvaluie in toate (.).
16. Clasificarea temperamentelor se poate face dupa mai multe criterii, cele mai uzitate sunt: a (.), b (.) c (.), d (.).
17. Inca din antichitate, "firea" oamenilor se considera a fi influentata de amestecul a patru " umori" fundamentate (.),(.),(.), (.), de unde s-au pastrat si tipurile (.), (.), (.), (.), reconfirmate in epoca moderna de I.P. Pavlov pe alta baza (.).
18. Biotipurile principale afirmate de biotipologia americana (W. H.Sheldon) sunt (),(.), (.), fiind determinate de trei membrane embriogenetice.
19. I.P.Pavlov a considerat ca tipul de a.n.s. da trei caracteristici ale sistemului nervos : (.), (.), (.), astfel, sangvinicul are caracteristicile (././.), flegmaticul (././.), colericul (././.), melancolicul (.).
20. Intre tipologiile psihologice se remarca cea olandeza ( G. Heymans si E.D.Wiersma) care descrie personalitatea pe baza a trei trasaturi (.), (.), (.).
21. Tipologiile psihanalitice au la baza ideile fundamentate de S. Freud privind evolutia stadiala a sexualitatii. El a identificat cinci tipuri de baza: (..),(..),(..), (..), (..).
22. Caracterul sau latura (.) a personalitatii , reprezinta "schema logica" de organizare a (.)., realizat in perspectiva unor norme si valori ; include in acceptie largita: a)..b).c).
23. In acceptie restransa, caracterul este un ansamblu unitar de (.), care determina (.).
24. Caracterul da orientarea directionala a conduitei prin (.) si (.), sustine energetic actiunea prin (.), motivatie si (.).
25. Include, deci, doua blocuri functionale (./..) care alcatuiesc un sistem atitudinal.
26. Atitudinea este o organizare (.); o veriga de legatura intre (..); precum si intre (.); se caracterizeaza prin (../..) si un anumit grad de (..), toate aspectele sale fiind functie de (.)
27. Dupa orientare pot fi (../.), iar dupa intensitate (../../..).
28. Expresia externa a sistemului atitudinal este (./.).
29. Indicii structurii caracteriale sunt (.) , pentru ca releva esenta sa obiectiva.
30. Dupa obiectul de referinta se disting doua categorii de atitudini:(./.).
31. Imaginea de sine poate conduce la trei tipuri de autoevaluari: (././.)
32. Spre deosebire de temperament, trasaturile caracteriale care dau si structura psihica interna, au sens numai in (.) si au o dinamica (.)
33. Trasaturile particulare de caracter pot fi grupate in: (.),(.),(.),(.), (.),(..).
34. Sub aspect adaptativ-instrumental, masura gradului de organizare a sistemului personalitatii este data de (.), care se regaseste in formele fundamentale de activitate umana : (.), (.), (.).
35. Schema structurala a unei aptitudini cuprinde cinci "verigi": (..),(..),(..),(..),(..).
36. Aptitudinea urmeaza o traiectorie evolutiva, care poate fi rezumata la trei stadii: (.),(.),(.).
37. In raportul innascut- dobandit in structura personalitatii, se delimiteaza doua orientari diametral opuse : una absolutizeaza rolul ereditatii (.), cealalta rolul (.), fiind denumita (.).
38. De fapt, corect este ca in virtutea principiului interactiunii sa avem in vedere (.),adica ( E x M).
39. Cand se opereaza o clasificare a aptitudinilor, cel mai larg acceptat criteriu este (.), dupa care se distinge intre: a).b)..
40. Includ inteligenta in categoria aptiudinilor (./ .).
41. Etimologic, inteligenta poate fi definita ca (./.) si reprezinta capacitatea de (./.).
42. Thorndike (1921) a detrminat trei tipuri de inteligenta (././.).
43. Teoria factoriala (L. Thurstone) afirma caracterul multidimensional , complex al inteligentei, incluzand trei categorii de factori: un factor (..), mai multi factori de grup, cum ar fi (./././.) si factori (.) implicati in rezolvarea unor sarcini individuale din cadrul unei clase.
44. Q.I. inseamna (./.).
45. Talentul poate fi definit astfel: (.), pe cand vocatia este (.), iar geniul desemneaza (.).
46. Eul desemneaza nucleul personalitatiic care in conceptia interactionismului (G.H.Mead) se construieste in si prin (.), cu altii si cu sine.
47. W. James considera ca Eul este o entitate de elemente integrate si distinge: (..),(..),(..), pe cand H.Bergson accepta un Eu profund (.) si un altul (./..).
48. G.H.Mead opereaza distinctia dintre Mine, Eu si Sine, in care primul este (.), iar Eul este (.).
49. Orientarea denumita "autonomista" conscra ideea ca Eul dispune de autonomie in raport cu celelalte formatiuni ale personalitatii, astfel se vorbeste de o autonomie (.) si o alta (.), iar functia esentiala a Eului este (.).
50. Consider imaginea de sine (IDS) ca fiind personalitatea autoevaluata (PA); ea include (.) .
51. IDS din perspectiva psihologiei sociale este un rezultat al (././.).
52. IDS din perspectiva cognitiv- actionala include rezultatul a trei interogari (.?), (.?), (.?).
53. Daca consideram Eul ca "interpretor global al fiintarii individului uman", atunci putem considera IDS ca (.) sau "Eu de lucru".
54. Omul concret se raporteaza permanent si simultan la o IDS reala (.), la o IDS ideala si o IDS (..).
55. In perspectiva psihoneurofiziologica putem admite ca IDS este un bio- soft al carui bio-hard este (..), un element apartinator sistemului (.).
56. S. Freud este cel care a considerat ca esenta vietii psihice este (.), instinctul vietii (.), in opozitie cu instinctul mortii (.).
57. C. G. Jung este cel care a introdus in psihologie distinctia dintre tipul de personalitate (.) si (.), a analizat alaturi de inconstientul personal si inconstientul (.), prilej cu care prezinta si conceptul de (.), care se refera la (./.)
58. K. Horney considera ca doua sunt trebuintele de baza: (.), (.).
59. Complexul Electra se refera la (.), pe cand complexul Oedip reprezinta (.).
60. Complexul de inferioritate a fost teoretizat de (.).
61. Dr. Maxwell Maltz, autorul lucrarii " Psycho-cybernetics", consacra ideea ca " imaginea de sine reprezinta cheia personalitatii si comportamentului uman". In traducerea romana a lucrarii ( Psihocibernetica, Imaginea de sine - cheia spre o viata mai buna", Ed. Curtea Veche, 1999 , cap. 8, p. 123 ) afirma ca personalitatea de "succes" are o formula usor de retinut:
S U C C E S S, unde fiecare litera desemneaza ceva, adica : (..), (..),(..), (..),(..), (..),(..).
62.Nathaniel Branden ( "The Six Pillars of Self- Esteem", Cei sase stalpi ai respectului de sine ( trad.rom.), Ed. Colosseum, Bucuresti, 1996) considera " respectul de sine- sistemul imunitar al constiintei" si cea mai importanta problema din psihologie. Cel de-al saptelea stalp al respectului de sine este(.), forta motrice a celor sase stalpi.
