|
|
|
Depresia - Simptomatologie
Debutul depresiei se realizeaza cel mai frecvent in jurul varstei putand aparea la orice varsta. Debutul poate fi mai des insidios dar Debutul se realizeaza prin semne psihice cu emotivitate, susceptibil sau sub forma somatoform ace cuprinde inapetenta chiar si anorexie disconfort somatic general. Insomnia terminala este un indiciu cvasi iminentei depresiei. Debutul la adolescent nu este specific. Starea prodremala a depresiei poate aparea in cadrul activitatilor onirice, pacientii puternica estezie.
Starea prodromala poate fi si o anxietate general atacuri de panica. Tellembach descria trasaturile de personalitate tip melancholicus ce predispuneau la depresie: sensibilitate, constiinciozitate, scrupul, teama de a nu gresi, spirit dezvoltat de responsabilitate si culpabilitate, exigenta in munca, atasament fata de munca. Psihanalistii spuneau ca personalitatea viitorului depresiv este dominate de un supra eu puternic, stima de sine scazuta, capacitate limitata de relationare, relatii interpersonale de interdependenta. Structura compulsive -rigida poate dezvolta cu precadere in viitor un episod depresiv. Unii autori spuneau ca personalitatea pasiv - de4pendenta este cea mai expusa depresiei. Altii subliniau ca nu conteaza tipul de personalitate ci ca depresia ar putea aparea la pacientii la care factorii predispozanti sunt foarte puternici.
Simptomatologia depresiei poate fi sistematizata pe trei paliere: simptome psihice, somatice si ritmogene. Simptomele psihice sunt: simdromul pierderii, bradipsihie, ideatie nihilista, culpabilitate, esec, hipomnezie, halucinatii, anxietate, suicidalitate. Simptomele somatice sunt: adinamia, apatia, scaderea virilitatii, cenestopatii, inapetenta, scaderea in greutate, anhedonie, scaderea libidoului, tulburari vegetative. Simptomele ritmogene sunt dominante de scurtarea somnului, somn dificil , defazarea somnului, trezirea matinala cu axacerbarea simptomelor, maleza matinala.
Dispozitia depresiva poate fi caracterizata prin urmatoarele trasaturi: schimbarea calitatii fata de functionarea precedenta, in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, minim doua saptamani, o conceptie pesimista despre sine, cei din jur si viitor. In formele severe si la cei varstnici pot apare pierderea capacitatii de a trai orice emotie (anestezie psihica dureroasa) cand pacientii se simt goliti lumea fiind lipsita de culoare si miscare. Ei isi pierd sau au reducere marcata a placerii sau a interesului de ordin artistic, erotic, sau gastronomic.
Examenul psihic al unui pacient cu depresie poate aparea astfel:
Faciesul - exprima suferinta, pielea este teroasa, lipsita de turgor, cutata, cu progerie premature, concentrarea se exprima prin incruntare, orientarea in jos a fantelor palpebrare, a comisurilor bucale:
Aspectul este neglijent, unele obisnuinte sunt parasite, aspectul este de delasare. Atitudinea umila, exprima suferinta, neliniste, in general e compliant, cu exceptia momentelor de intentionalitate suicidara.
Reducerea capacitatii cognitive e strans legata cu dificultatea de concentrare, demobilizare emotionala si delilurare: flux ideativ sarac, ritm ideativ lent. Aceste aspecte impreuna cu hipoprosexia si hipopbuliase asociaza frecvent cu bradipsihia.
HEY spunea ca depresivul nu poate realiza o activitate ideativa sintetica: continutul gandirii avand teme relativ constante ce au ca axe majore subaprecierea, autominimalizarea, incapacitatea, culpabilitatea fara a fi delirante, aceste idei sunt excesive, inadecvate, traite zilnic dominante, mai rar obsedante, uneori prevalente. Ideatia suicidara e o manifestare mai frecvent recurenta decat constanta; de obicei flancheaza episodul depresiv.
Triada cognitive consta in lipsa de speranta, devalorizare, neajutorare ce ar sta la baza ideatiei suicidare recurente. Apar sentimente de culpabilitate impinse la extreme, culpabiliatea plauzibila ce reprezinta o preocupare coplesitoare asupra unor acte imaginare.
Sentimentele de inadecvare personala sunt expresia incapacitatii de modulare, de traire si angajare intr-o existenta fata de care pacientul si-a retras investitiile. Pierderea sau diminuarea stimei de sine apar ca un corolar la elementele anterioare.
Indiferenta afectiva reprezinta capacitatea de a simti sentimente agreabile in fata unor situatii ce ar trebui sa declanseze aceste sentimente. Pacientul este incapabil sa simta dragoste pentru cei anteriori dragi, fata de acestia simtind sentimente de culpabilizare.
Anestezia psihica dureroasa reprezinta capacitatea de traire a unor sentimente negative, pacientii percep lumea ca indepartata, cenusie. Apare in forme depresive severe si in melancolie.
Inhibitia psihomotorie apare in plan comportamental ca o scadere a elanului vital la 80 - 90% dintre depresivi, incidenta crescand cu varsta. Poate sa cuprinda o scadere a amplitudinii si ritmului miscarii, hipomimia, astenia continua independenta de activitate mai intensa matinal. De asemenea in cazul depresiilor pot sa apara si agitatie psihomotorie ca expresie anxietatii dar este mai rar intalnita. Pacientul este incapabil de a sta linistit avand sentimental de asteptare a unui pericol vag dar iminent. Pacientul are dificultati de deliberare, este ezitant, indecis. Datorita hipobuliei el disimuleaza acest lucru printr-o activitate stereotipa. Pot apare fenomene obsesionale in special ideative, repetitive, marcate de griji ruminative si fobii. Deznadejdea si disperarea ilustreaza severitatea tulburarii ce se asociaza cu un risc suicidal crescut.
Hipoprosexia este evidenta spontan datorita dificultatii de desfasurare a unor procese mentale sau provocata prin probe psihologioce. Poate fi datorata capacitatii reduse de mobilizare a atentiei. Este un semn premonitoriu prezent la debut si este unul din ultimele care dispare.
Hipomnezia poate aparea ca o consecinta a hipoprosexiei. Este afectata capacitatea de fixare sau a unor evenimente din trecut dar care sunt extreme de dureroase pentru pacient. Depresivul traieste in trecut, prezentul este impietrit, viitorul este anulat.
Perceptia este terna, lipsita de vigoare. Poate apare tristetea vital ace cuprinde cefalee, compresiune toracica, multiple acuze algice. Halucinatiile sunt rare.
Vorbirea este stinsa, vaicarita, laconica. In stupor pacientul refuza comunicarea. Scrisul este dificil cu caractere mici.
In depresie pot apare si simptome facultative care sunt de doua feluri: somatice si psihotice. Simptomele somatice nu trebuie confundate cu manifestarile somatoforme. Astfel, pot apare: tulburari de somn, ce pot fi initiale, terminale sau mixte. Insomnia este un simptom sensibil, precoce, chiar premonitor. Exista un pattern anxios al insomniei cu cresterea latentei de instalare a somnului, dificultati de adormire. Patternul depresiv este reprezentat prin treziri matinale precoce. Exista si un pattern al somnului neodihnitor cu treziri frecvente. Perioadele de veghe sunt populate de ruminatii obsesive, de trairi afectiv negative. Poate apare si hipersomnie cand prelungirea activitatii hipnice poate fi pana la 14-15 ore pe zi. Exista impresia de somn neodihnitor urmata de accentuarea starii depresive. Hipersomnia este caracteristica depresiei atipice.
Poate apare reducerea apetitului in parte datorata pierderii placerii sau a scaderii manifestarilor motivationale si instinctiv pulsionale cu rezonante in ariile oro alimentare. Rezultatul poate fi pierderea ponderala ce apare cu incidenta crescuta. Este semnificativa clinic cand depaseste 5% din greutatea corporala din ultima luna. Nu poate fi explicate suficient doar prin scaderea aportului alimentar. Constipatia ce poate fi asociata datorita inhibitiei psihomotorii, sedentarismului sau efectelor secundare ale antidepresivelor.
Destul de frecvent apare scaderea libidoului, frigiditate la femei, impotenta trecatoare la barbati.
Cefaleea este uneori singurul simptom al unei depresii de obicei contine dar pot exista si variatii. Este mai accentuate dimineata sau la factori stersanti. Algiile sunt cu diverse localizari, cele osteoarticulare predominand in membrele inferioare si in coloana dorso-lombara. Ele pot fi invocate ca o justificare a inhibitiei psihomotorii.
Simptomele psihotice sunt reprezentate de ideatia deliranta care in marea majoritate a cazurilor este concordanta cu dispozitia, temele fiind de culpabilizare, autodepreciere si hipohondrie. Exista si teme neconcordante cum ar fi :persecutia, prejudiciul, referinta.
Caracterul ideilor delirante din depresie sunt: continut sarac repetitive monoton, caracter predominant retrospectiv eventual prospective, tonalitatea afectiva este univoc afectiva. Indiferent de continut ideile induc resemnarea sin u opozitia lupta. Demersul extensive este centrifug de la pacient la anturaj. Cele mai frecvente sunt :ideile de culpabilitate cu penetranta retrospective in care date din antecedente sunt aduse in actualitate, redimensionate sub aspect negativ; idei delirante hipocondriace a caror amploare poate cuprinde transformarea sau alterarea corporala; idei de neutilizare a propriului corp, sau a lumii traite datorita disolutiei functiilor de sinteza psihica; idei de influenta, dominatie si posesiune, ca si cele de neautizare se inscriu in extrema deliranta a tematicii hipocondriace; idei de saracie, ruina, doliu, persecutie. Prezenta ideilor delirante are implicatii in cresterea riscului suicidal, exprima un potential genetic superior, impune adaugarea unor neuroleptice sau TEC langa antidepresive.
Halucinatiile sunt destul de rar intalnite. Cele auditive au un caracter ostentativ, injurios, damnabil si ostentativ.
Putem incerca o sinteza a depresiei triptice: trei simptome psihologice (dispozitie depresiva, anxietate, inhibitia impulsurilor), trei simptome functionale (tulburari de apetit, de somn, ale libidoului), trei simptome comportamentale (demisie sociala, plans si comportament suicidal).
