|
Anxietatea
face parte din viata fiecaruia dintre noi. La un nivel scazut, este buna, chiar
necesara, actionand ca un motivator pentru actiunile noastre. La un nivel
ridicat insa, anxietatea poate incapacita o persoana. Pentru majoritatea
oamenilor, ingrijorarea afecteaza viata de zi cu zi, fie ca impune un anumit
grad de restrictii, fie ca o umbreste cu totul.
Multi oameni sufera de o forma sau alta de tulburari de anxietate, acestea
incluzand: anxietatea generalizata, fobiile specifice, tulburarile
obsesiv-compulsive si atacurile de panica.
Cand stim ca o persoana se ingrijoreaza prea mult? Cand anxietatea devine o
forta constanta si dominatoare in viata acesteia.
Uneori anxietatea explodeaza intr-un atac de panica, marcat de un
sentiment general de teroare. O persoana cuprinsa de un atac de panica, de
obicei, experimenteaza batai rapide de inima (palpitatii), uneori chiar durere
sau greutate in piept. Respiratia devine dificila. Corpul tremura si mainile
sunt umede. Pot aparea furnicaturi in maini si in picioare, cateodata in brate.
De asemenea, simte ca-si pierde controlul asupra propriului corp. Multe din
aceste persoane chiar simt ca innebunesc. Atacurile de panica sunt atat de
inspaimantatoare, incat cei care trec printr-o astfel de experienta se
intreaba, pe buna dreptate, daca vor supravietui episodului.
Deseori atacurile apar din senin, fara un motiv evident. Alteori, apar cand
persoana se confrunta cu o situatie foarte stresanta. In orice caz, un atac de
panica dureaza doar cateva minute.
Alte forme
de anxietate sunt mai putin dramatice, dar mult mai raspandite.
Pentru anumite persoane, ceilalti oameni sunt cauza
anxietatii lor. Cei care sufera de anxietate sociala au sentimentul ca
sunt judecati sau priviti de cei din jur, chiar daca, rational, ei stiu ca nu e
vorba de ceva real. In formele mai usoare, anxietatea sociala poate crea o
constientizare de sine extrema in prezenta celorlalti; dar in formele severe
poate conduce chiar la evitarea situatiilor sociale.
O alta forma des intalnita este tulburarea de anxietate generalizata.
Cei care sufera de anxietate generalizata isi pun foarte multe intrebari, de
obicei negative, si insista pe nefinalizarea unei situatii de genul 'Dar
daca?'; anticipeaza dezastre, se ingrijoreaza in mod excesiv in
legatura cu sanatatea, banii, familia sau propria activitate.
Sunt incapabili sa se relaxeze si sufera de insomnie. Grija lor este
acompaniata de simptome fizice, in special tensiune musculara, crampe,
dureri de cap, transpiratie, stare generala proasta; mai tot timpul sunt
obositi, se concentreaza cu greutate, efortul mental ii epuizeaza si adesea
sunt iritabili sau depresivi.
Anxietatea generala nu conduce de obicei la un atac de panica, dar poate fi
insotita de incapacitare. Ingrijorarea fara sfarsit seaca persoana de energie,
ii distruge interesul pentru viata si determina schimbari frecvente de
dispozitie.
E posibil ca unele persoane sa aiba un temperament care sa-i predispuna la
anxietate. Insa indiferent de modul cum se dezvolta si se manifesta anxietatea,
ea poate fi controlata.
Daca anxietatea interfera cu activitatea si viata personala, daca este
remarcata si este deranjanta si pentru cei din jur, in ciuda incercarilor de
relaxare sau de control al stresului, atunci este momentul consultarii unui
specialist. Este posibil sa fie vorba de o tulburare de anxietate.
Indiferent de tipul de anxietate, suportul unui psiholog este benefic pentru
recastigarea echilibrului pierdut. Tentatia de a ne rezolva singuri problemele
este mare, dar rezultatele sunt de multe ori sub asteptari. De cele mai multe
ori nu avem cunostintele si nici obiectivitatea necesara pentru a ne autoevalua
si a gasi raspunsul la problemele cu care ne confruntam, situatie in care
ajutorul unui specialist cu experienta in domeniu este binevenita.
psihoterapeut
Anxietatea Specialistii definesc anxietatea ca o tulburare a afectivitatii
manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in
absenta unor cauze care sa le provoace.
Dictionarul de psihiatrie si
psihopatologie clinica Larousse (1998) defineste anxietatea ca pe o stare de
neliniste in care predomina perceperea unei situatii care, desi in general
nedeterminata, s-ar putea dovedi dezagreabila sau chiar periculoasa.
Oricum, anxietatea este o traire
neplacuta, asemanatoare cu frica din punct de vedere subiectiv, dar si
fiziologic. Frica are un obiect exterior, este o reactie adecvata la un pericol
exterior, insa anxietatea nu este produsa de nici un pericol extern, este doar
o neliniste interioara.
Simptomele psihice sunt: acel sentiment binecunoscut de presimtire
amestecata cu teama, iritabilitate, concentrare dificila, sensibilitate la
zgomot si neliniste, dificultati ale reamintirii unor evenimente. Aspectul
unei persoane cu anxietate generalizata este characteristic. Fata sa pare
incordata, fruntea este brazdata, postura este tensionata, nu sta linistit si
adesea tremura. Pielea este palida si transpiratiile sunt frecvente, in special
la nivelul mainilor, picioarelor si axilelor. Usurinta cu care persoana
izbucneste in lacrimi, desi la inceput poate sugera o depresie, reflecta starea
generala de tensiune. Simptomele si semnele somatice ale tulburarii anxioase
generalizate rezulta fie din hiperactivitatea sistemului nervos fie din tonusul
crescut al musculaturii.
Simptome digestive: uscaciunea gurii, dificultatea in deglutitie,
disconfortul epigastric, scaune frecvente si moi. Simptome respiratorii
des intalnite: senzatia de constrictie toracica, inspirul dificil. Simptome
cardio-vasculare: palpitatii, senzatie de discomfort sau durere
precordiala, perceperea de pause in activitatea inimii si de pulsatii in gat. Simptome
genitor-urinare mai frecvente: mictiuni frecvente imperioase, insuficienta
erectiei si lipsa libidoului. Disconfort menstrual crescut si, uneori,
amenoree.
In tulburarea anxioasa generalizata, somnul este perturbat intr-un mod
characteristic. Dupa ce se culca, omul ramane treaz cu grijile lui, iar dup ace
adoarme se trezeste de cateva ori. Relateaza adesea vise neplacute. Unii oameni
cu anxietate gneralizata au atacuri de panica - episoade bruste de anxietate
severa, cu simptome somatice marcate si aprehensiune extrema.
Tratamentul anxietatii generalizate. Pentru cele mai multe tulburari
anxioase generalizate nu este nevoie sa fie prescrise medicamente care sa
reduca nelinistea. Studiile confirma insa utilitateapsihoterapiei, mai ales a
celei cognitiv-comportamentale, dublata de antrenamentul de relaxare