Evolutia consumului agroalimentar in Romania

Evolutia consumului agroalimentar in Romania

Consumul de alimente se cuantifica sub trei aspecte: cantitativ, calitativ si sortimental.

Din punct de vedere calitativ este deja intrata in uzanta internationala exprimarea evolutiei cantitative a consumului alimentar in numarul de calorii pe persoana. Consumul calitativ se refera la raporturile pe care o ratie echilibrata trebuie sa le respecte in ceea ce priveste proteinele (originea acestora), lipidele, glucidele, sarurile minerale si oligoelementele. in privinta aspectului sortimental consumul agroalimentar se exprima kg/cap din diferitele sortimente agroali- mentare folosite.

Necesarul zilnic de calorii pentru a acoperi cheltuielile energetice recla- mate de procesele vitale ale organismului uman (respiratie, efort fizic, circulatie, transpiratie, excretie etc.) este asigurat prin ingestia diferitelor alimente. Princi- palele substante energetice ale alimentelor sunt: lipidele (care prin ardere gene- reaza 9,5 calorii pentru l g); glucidele (4,1 calorii/g) si proteinele (5,7 calorii/g). Energia furnizata de alimente, in cursul procesului de sinteza a acestora, asigura mentinerea functiunilor vitale ale organismului uman.

Cerintele de alimente ale unui subiect sunt strans dependente de o multi- tudine de factori, ca:

felul activitatii desfasurate, datorita caruia deosebim: cheltuieli mici de energie: functionar, ceasornicar etc.; cheltuieli medii: soferi, strungari, tracto- risti, zugravi, militari s.a.; cheltuieli mari: turnatori, lacatusi, betonisti, fierari, muncitori agricoli etc.; cheltuieli foarte mar: spargatori de piatra, sapatori de pamant, cosasi s.a.;

varsta subiectilor : batranii au un metabolism ce reclama cheltuieli mici de energie;

greutatea corporala : cei cu greutatea corporala mai mare, fara a fi obezi, cheltuiesc mai multa energie;

anotimpul:  iarna se consuma mai multa energie, mai ales daca imbracamintea este mai sumara;

femeile necesita o ratie alimentara mai redusa decat a barbatilor cu 20 %, datorita metabolismului specific.

Este unanim acceptat, pentru o alimentatie rationala, urmatorul  necesar zilnic de calorii, pentru un subiect in greutate de 70 kg:

v          1400-1700 calorii pentru batranii fara ocupatie sau in stare de repaus la pat;

v          2100-2500 calorii pentru activitati usoare;

v          2500-2800 calorii pentru activitati medii; 2800-3200 calorii pentru activitati grele; 3500-4000 calorii pentru activitati foarte grele;

v          peste 4000 calorii sunt reclamate de subiectii ce depun eforturi fizice extrem de grele.

O ratie alimentara zilnica normala (2200 - 3200 kcal) trebuie sa cuprinda:

carne si produse din carne 4-9% (120-240 kcal)

lapte si derivate               10% (300 kcal)

oua                                3-4% (90-120 kcal)

grasimi                          12-17% (350-500 kcal)

paine si derivate de cereale 24-25 % (750-1400 kcal)

legume si fructe         12-18% (360-540 kcal)

zahar si produse zaharoase 7-8 % (200-250 kcal)

Aceste valori pot inregistra modificari in raport cu varsta, sexul, activitatea depusa, starea de sanatate etc. pana la 10 % din necesarul zilnic caloric poate fi furnizat ocazional si de consumul de bauturi alcoolice. O ratie alimentara echilibrata trebuie sa contina:

proteine = 11-15 %, respectiv 1,0-1,2 g/kg corp zi, echivalentul a 70- 85 g. Aceste proteine trebuie sa fie cel putin 35 % de origine animala si cel mult 65 % de origine vegetala;

grasimi alimentare (denumite si lipide) = 25-35 %; respectiv 1-2 g/kg corp/zi, echivalentul a 70-150 g, din care cel putin 50 % trebuie sa fie de origine vegetala (ulei de floarea soarelui, de soia, de masline etc.);

zaharurile (denumite si glucide ), mai corecta este denumirea de hidrati de carbon = 55-65 %, respectiv 4-8 g/kg/corp, echivalentul a 200-560 g zilnic; ele trebuie - in cazul zaharurilor - sa fie constituite din cele nerafinate, sau mai putin concentrate. Alimentele bogate in glucide sunt: zaharul (100 %), produsele pe baza de zahar (60-80 %), painea (50 %), pastele fainoase (70-75 %),

leguminoasele uscate (50-60 %), cartofii (17-20 %), mazarea verde (14 %),

legumele proaspete (3-10 %), fructele (5-15 %).

O dieta alimentara completa mai trebuie sa contina:

saruri minerale si oligoelemente: clor (6 g/zi), sodiu (4 g), potasiu (3,2 g), sulf si fosfor (2 g), calciu (0,8 g), magneziu (0,3 g), zinc (20 mg), fier (18 mg),

cupru (2,5 mg), mangan (3 mg), fluor (l mg), iod (0,3 mg) s.a. Acestea sunt asigurate de consumul de fructe si legume, ca si cel de carne, oua, lapte ce trebuie sa faca parte din alimentatia noastra zilnica;

vitamine, un necesar zilnic de: C (50-150 mg), A (1,5 mg), E (2-3 mg), B (1,5 mg), B (2-2,5 mg), B (2 mg), PP (15-25 mg), D (400 UI). Acestea sunt continute atat in alimentele de origine animala, cat si in cele de origine vegetala indeosebi fructe si legume.

In tarile cu economie dezvoltata exista o permanenta preocupare, atat a oficialitatilor, cat si a consumatorilor de a-si asigura o alimentatie rationala, cu respectarea severa a principiilor de alimentatie mentionate.

La nivelurile de productie agricola din tarile dezvoltate, pentru un subiect cu greutate medie, in conformitate cu opiniile larg raspandite pe plan mondial, necesarul de suprafata arabila - in raport cu natura dietei alimentare - este urmatorul:

• dieta bogata (constituita in mare parte din produse prelucrate, in care pierderile tehnologice sunt ridicate) necesita 0,6 ha; o dieta buna (constituita din alimente de origine mixta vegetala si animala, o buna parte fiind consumate sub forma neindustrializata) necesita 0,4 ha;
• dieta acceptabila (constituita in majoritate din alimente de origine vegetala, consumata in mare parte sub forma neindustrializata) necesita 0,2 ha;
• dieta austera (constituita exclusiv din produse de origine vegetala, consumate sub forma neindustrializata) necesita O, l ha. in Romania, in prezent, revine pe un locuitor o suprafata arabila de 0,4 ha fata de aproape l ha cat a revenit inainte de cel de-al doilea razboi mondial, ceea ce poate asigura, in cel mai fericit caz, numai o buna dieta.

Evolutia consumului mediu zilnic de calorii pe locuitor este prezentata in tabelul 4.3.

Asigurarea in medie in tarile din Uniunea Europeana a unui disponibil alimentar de peste 3500 calorii si respectiv 109 grame proteina, in structura caruia produsele de origine animala detin o pondere semnificativa (38,7 % la calorii si 62,4 la proteine), evidentiaza decalajul existent in ceea ce priveste consumul alimentar in Romania fata de U.E.

Consumul alimentar exprimat in calorii si factori nutritivi, in medie zilnic, pe locuitor, in Romania

Tabelul 4.3.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, Bucuresti, 1995, 1996. Eurostat, Bruxel, 1994

Informatii Statistice Operative nr. 1-2/1996, nr. 2/1997, CNS

* provizoriu

Consumul mediu alimentar zilnic al unei persoane a scazut in mod drastic in ultimii ani, dupa un usor recensamant in 1993. Tendinta este evident de scadere, mai ales in ultimii ani. Fata de datele inregistrate in Uniunea Europeana, tara noastra isi mentine decalajul in ceea ce priveste structura calitativa, caloriile sunt de origine animala in proportie de 22,5 % (1997), iar proteinele de origine animala reprezinta 43 % (1995). Tendinta inregistrata si din punct de vedere calitativ este tot de scadere ca si trendul cantitativ. Pentru a ne face o imagine concludenta asupra consumului alimentar al Romaniei, sa-1 privim comparativ si cu situatia consumului alimentar in lume (tabelul 4.4.).

Disponibilitatile alimentare in lume (1988-1990)

Tabelul 4.4.

Sursa: FAO, Annuaire de production, 1991.

In ceea ce priveste consumul sortimental , prezentam consumul mediu anual in Romania (tabelul 9.10) si in Uniunea Europeana (tabelul 4.6.). Se constata ca produsele cerealiere asigura pentru cazul nostru peste 46 % din aportul caloric zilnic, consumul mentinandu-se in jurul a 160 kg/cap, aproape dublu fata de Uniunea Europeana (ceea ce tine si de traditia alimentara a romanilor).

Numai ca si la celelalte produse - carne, lapte, zahar, legume - consumul mediu lunar pe locuitor este accesibil mai scazut in Romania.

In domeniul consumului alimentar, Romania are de facut fata unei situatii care tinde sa devina cronica. Trebuie luate masuri imediate in caz contrar consecintele sunt previzibile, pentru ca Romania, tara cu un potential agricol urias poate hrani cel putin 100 milioane persoane anual sa intre si in acest domeniu in randul tarilor europene.

Consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare in Romania

Tabelul 4.5.

Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 1995, 1996.

* Eurostat, Brussels, 1994.

** date provizorii.

Consumul alimentar al anumitor produse agricole in Uniunea Europeana in 1996 (kg/cap)

Tabelul 4.6.

Sursa: La situation de l'agriculture dans l'Union Europeenne , Rapport 1997.