|
|
|
DROGURILE SUNT FOARTE APROAPE DE NOI SI TREBUIE SA REZISTAM TENTATIEI DE A LE FOLOSI
NICOTINA
Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului. Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca intreg pamantul era neroditor. Dupa multe rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamantul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamantul cu mana stanga si acolo au rasarit cartofii si pamantul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mana dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat si pe tot pamantul ramas a incoltit tutunul.
Exista doua interpretari ale acestei legende:
1. tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac;
2. tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.
Oricare ar fi insa adevarul, cert este ca tutunul si implicit fumatul este daunator sanatatii.
Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate, de plictiseala sau asupra stresului. Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de zece secunde. Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat.
ALCOOLUL
Faptul ca alcoolul este un dar al zeilor este o credinta persistenta de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tamaduitor al bolilor, un tonic pentru sanatate, un intaritor in caz de tristete sau depresie si o necesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iar betivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste pacatosi cu o personalitate slaba, victime ale propriei lor lipse de tarie.
Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inca din timpuri stravechi.
Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri:
1. intra in contact cu gura,
esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si
“anestezianta” (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea
constiintei),
2. doar 20‰ din cantitatea de
alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80‰ este absorbit prin
peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului.
Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.
El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gandire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel “simptomele” clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana.
In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor.
Daca consuma indeajuns de mult alcool, o persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma.
COFEINA
Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita si in scopuri medicale, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”.
Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si maduva spinarii – se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra starii si comportamentului si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei).
In plus, este evident faptul ca bautul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt, cofeina il poate face cu atat mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. In loc sa fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos
