PRACTICA ASISTENȚEI SOCIALE

Masuri de asistenta sociala, din perspectiva categoriilor de beneficiari

1. Masuri de asistenta sociala pentru protectia sociala a copilului

Protectia copilului implica responsabilitatea intregii societati fata de dezvoltarea normala a copilului din punct de vedere fizic, psihic, moral in procesul dinamic al devenirii acestuia spre maturitate, spre conditia de adult si se realizeaza prin institutiile specializate ale statului si cu participarea societatii civile, prin organizatiile neguvernamentale.

Factorii responsabili de buna crestere si educare a copilului sunt in primul rand, parintii, ceilalti membri ai familiei, dar si educatorul, profesorul, medicul, psihologul, comunitatea si diferitele grupuri din care copilul face parte pe parcursul copilariei si adolescentei.

Protectia copilului are la baza respectarea principiilor inscrise in Charta O.N.U. pentru Drepturile Copilului, Constitutia Romaniei, legislatia specifica in domeniu, garantie a crearii conditiilor de crestere, dezvoltare, educare a copilului.

Sistemul general de protectie a copilului are in vedere asigurarea bunastarii copilului privita ca suma conditiilor de trai, asigurarea unei vieti familiale normale, accesul la educatie, ingrijirea sanatatii, valorificarea capacitatilor copilului spre o viata independenta de adult, intr-o societate care sa-i respecte si sa-i promoveze interesele, demnitatea, drepturile prin masuri legislative, actiuni administrative corespunzatoare.

Ocrotirea sociala a copilului are in vedere interventia in situatiile de dificultate care pot interveni in viata copilului datorita unor situatii de perturbare a functiilor familiei(de ordin biologic-sanitar, economic-financiar, pedagogic-educativ, moral, de relatii cu privire la solidaritatea membrilor familiei si in relatia cu mediul social ) disfunctii pe care familia nu le mai poate rezolva prin drepturile cuvenite decurgand din legislatia de protectie sociala sau prin mijloace si eforturi proprii. Prin masurile de ocrotire sociala se intervine de catre serviciile de asistenta sociala intr-un mod specific, individualizat, de la caz la caz pentru reinstaurarea unei situatii de normalitate, reluarea unei conditii de viata demne.

Cadrul legislativ pentru ocrotirea copilului decurge din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului, la care Statul Roman a aderat, prevederile principiilor inscrise in Constitutia Romaniei si este asigurat in principal prin Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004. Prin aceasta Lege estre reglementat cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal si va prima in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.

Legea prevede reglementari referitoare la: drepturile copilului (drepturi si libertati civile, mediul familial si ingrijirea alternativa, sanatatea si bunastarea copilului, educatie, activitati recreative si culturale), protectia speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai (plasament,plasament in regim de urgenta, supraveghere specializata, monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala), protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat, protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal, protectia copilului impotriva exploatarii (protectia copilului impotriva exploatarii economice, impotriva consumului de droguri, impotriva abuzului sau a neglijentei, protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare), institutii si servicii cu atributii in protectia copilului (institutii la nivel central, la nivel local, organisme private), licentierea si inspectia serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, finantarea sistemului de protectie a copilului, reguli speciale de procedura, raspunderi si sanctiuni.

Statul sprijina autoritatea publica locala in indeplinirea sarcinilor care ii revin pentru protectia copilului aflat in dificultate. Nevoile copilului se refera la nevoia de crestere, educatie, dezvoltarea aptitudinilor, nevoia de afectiune pe care trebuie sa o primeasca, respectarea puterii de decizie si control asupra propriei vieti, asumarea deciziei; satisfacerea nevoilor copilului in dificultate corespunzator varstei si starii de sanatate.

Institutii publice cu atributii in domeniul ocrotirii copilului subordonate direct Guvernului:

Oficiul Roman pentru Adoptii

Institutiile publice cu atributii in domeniul ocrotirii copilului, la nivelul administratiei centrale sunt :

Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale;

Ministerul Sanatatii;

Ministerul Educatiei, Cercetarii și Inovarii;

Ministerul Justitiei;

Ministerul Administrației și Internelor;

Ministerul Apararii Nationale.

La nivel teritorial judetean atributiile de asistenta sociala sunt indeplinite prin:

a. Serviciile descentralizate ale ministerelor in teritoriu:

Directia de Munca si Protectie Sociala;

Directia Sanitara

Inspectoratul Scolar;

Serviciul de probatiune;

Inspectoratul Judetean de Politie.

b Serviciile administratiei publice locale cu atributii in domeniul protectiei copilului:

• Comisia pentru Protectia Drepturilor Copilului
• Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
• Serviciile publice de asistenta sociala de la nivel municipal, orasenesc si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale

• Serviciul Autoritatii Tutelare

Prestatii sociale acordate copilului:

alocatia de stat pentru copii prevazuta de Legea nr.61/1993 se acorda tuturor copiilor intre 0-18 ani prescolari si scolari, daca urmeaza o scoala ( sau pana la terminarea scolii daca implineste varsta de 18 ani in ultima clasa). Copilul este titular si beneficiar ; alocatia pentru copiii prescolari se acorda prin Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse prin Directia de Munca si Protectie Sociala ; alocatia de stat pentru copii scolari se acorda prin Ministerul Educatiei si Cercetarii - Inspectoratul Scolar; iar alocatia pentru copiii cetatenilor straini rezidenti in Romania se acorda prin Ministerul Apararii Nationale.

alocatia de stat pentru copiii cu handicap(inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA) al carei cuantum este crescut cu 100% fata de alocatia de stat pentru copii (conform Legii nr. 448/2006, art.58, alin1). Pentru copiii cu handicap, in varsta de pana la 3 ani cuantumul alocatiei este de 200 lei (RON);

alocatia pentru nou-nascuti, prevazuta de Legea nr. 416/2001 se acorda o singura data pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii. In termen de 10 zile de la data depuneri cererii si actelor doveditoare, primarul dispune acordarea sau neacordarea alocatiei pentru copiii nou nascuti si comunica solicitantului dispozitia, in termen de 5 zile de la data emiterii acesteia. Fondurile necesare vor fi suportate de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

conform Legii nr. 482/2006, se acorda si un trusou gratuit care cuprinde haine, lenjerie si produse pentru ingrijire. Acest trusou se acorda o singura data de catre autoritatile administratiei publice locale, la iesirea copilului din maternitate sau la eliberarea certificatului de nastere

alocatia lunara de plasament - pentru incredintare si plasament familial pentru copilul normal si pentru copiii cu handicap este prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.26/1997 si Legea nr.272/2004, conform carora pentru fiecare copil incredintat in plasament sau asupra caruia s-a instituit tutela se acorda o alocatie lunara de plasament pentru crestere si educare. Pentru copii cu handicap, cuantumul alocatiei lunare de plasament se majoreaza cu 50%;

indemnizatia lunara de hrana pentru copii si adulti infectati/bolnavi HIV/SIDA Cuantumul indemnizatiei este incepand cu 1 iulie 2005 de 9 lei (RON)/zi pentru adulti si 7,2 lei (RON)/zi pentru copii, iar plata se realizeaza de catre directiile teritoriale de munca si protectie sociala;

asistenti maternali - persoane care au copii in plasament familial, pentru care primesc un salariu si li se considera aceasta activitate ca vechime in munca ;

asistenti personali pentru copilul cu handicap - salariu pentru persoana care ingrijeste un copil cu handicap grav;

masa la cantina de ajutor social;

burse sociale;

subventii pentru transportul in comun, de la bugetul local;

Servicii sociale pentru copilul aflat in dificultate:

Serviciile de tip rezidential au rolul de a asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii masurii plasamentului. Din categoria serviciilor de tip rezidential fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului in regim de urgenta si centrele maternale. In sensul prezentului regulament, centrele de plasament includ si casele de tip familial.

Serviciile de zi au rolul de a asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa. Din categoria serviciilor de zi fac parte: centrele de zi, centrele de consiliere si sprijin pentru parinti, centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale si serviciile de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide predispuse sa isi abandoneze copilul.

Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai si pot avea caracter specializat, in functie de nevoile si de caracteristicile copiilor protejati.

Minorul delincvent care a savarsit o fapta penala:

• nu raspunde penal sub varsta de 14 ani;
• intre  14-16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a actionat cu discernamant;
• raspunde penal dupa implinirea varstei de 16 ani.

In legatura cu minorul delincvent se pot lua:

a. Masuri de pedeapsa:

amenda sau

inchisoarea

b. Masuri educative pentru minorul delincvent, in aplicarea carora se colaboreaza cu organele de politie:

mustrare

libertate supravegheata in grija deosebita a familiei

activitate benevola in folosul comunitatii

internare in centre de reeducare pentru minori

internare intr-o institutie medical-educativa pentru minori cu handicap

2. Masuri de asistenta sociala pentru protectia persoanei adulte si familiei

Adultii sunt persoanele cuprinse in grupa de varsta 18 - 59 ani (conf. recomandarilor O.N.U./1985), grupa de varsta intre 18-45 ani se considera grupa persoanelor adulte tinere, intre 45-59 de ani - grupa adultilor maturi.

Menirea adultului este ca, in deplinatatea potentialului sau psihic, fizic, senzorial, social sa indeplineasca rolul de persoane productive in folosul propriu, al familiei lor si al intregii societati, in general. Copiii si persoanele varstnice sunt beneficiarii activitatii producatoare de bunuri materiale si spirituale a colectivitatii membrilor adulti ai societatii.

Asistenta sociala care se adreseaza persoanelor adulte porneste de la principiul valoric al respectului in fata demnitatii umane, de la care nimeni nu trebuie sa decada sau sa abdice. In numele acestui respect, trebuie sa i se asigure individului conditiile necesare de a beneficia de principalele nevoi si drepturi cuvenite, decurgand din insasi conditia pe care fiecare fiinta umana o reprezinta.

Masurile de asistenta sociala care se adreseaza tinerilor si adultilor reprezinta dreptul acestora de a fi sprijiniti, fara discriminari de nici-un fel, fara etichetare sau umilinta sa-si indeplineasca rolul in familie si societate atunci cand din diferite motive, in anumite situatii de dificultate, nu-si pot rezolva singuri problemele.

Se intervine prin:

1. masuri de asistenta sociala de prevenire (profilactice) care se refera la totalitatea masurilor care se pot lua pentru persoana sau familie in scopul prevenirii sau evitarii agravarii unei situatii de dificultate deja existenta,  avandu-se in vedere interventia in timp util prin asigurarea tuturor drepturilor de protectie si securitate sociala acordate de lege;
2. masuri de asistenta sociala "curativa" care au drept scop rezolvarea nevoii intr-un mod specific, particular, individualizat, de la caz la caz, masuri a caror finalitate trebuie sa fie instaurarea unei situatii de normalitate.

Se au in vedere :

1. Masurile generale, universaliste de protectie sociala cu privire la munca, educatie, sanatate, locuire, cultura, etc. de care trebuie sa beneficieze toti locuitorii tarii.
2. Masuri de asigurari sociale referitoare la ansamblul de norme cu privire la asigurarea materiala de batranete, boala, accident, maternitate, etc. a persoanelor incadrate intr-un raport juridic de munca si pentru urmasii acestora.
3. Masurile de ocrotire prin asistenta sociala se acorda persoanelor in dificultate care fie nu au beneficiat de celelalte drepturi de protectie si asigurari sociale, nu au dreptul de a beneficia de ele sau, acestea sunt insuficiente pentru nevoile lor.

c. Masurile de asistenta sociala se grupeaza in:

• masuri de asistenta sociala deschisa care se acorda persoanei/familiei in mediul firesc de existenta: informare, consiliere, orientare profesionala, sprijin pentru ocuparea unui loc de munca, etc.

• masuri de asistenta sociala inchisa sau institutionalizata care instituie internarea intr-o unitate rezidentiala de asistenta sociala

• masuri de asistenta sociala semi-inchisa care se acorda in sediul unei institutii de asistenta sociala de obicei pe durata unei zile, dar fara schimbarea domiciliului persoanei (centre de zi, centre de primire, cantine de ajutor social, etc.)

c. Masurile de asistenta sociala se mai pot grupa in:

• actiuni de urgenta, in situatii de criza
• masuri paleative care au in vedere rezolvarea unei situatii de moment, pana la instituirea unui plan de masuri pentru rezolvarea cazului;
• masuri directe si indirecte in cadrul carora se actioneaza direct asupra persoanei sau indirect in mediul familial ori social din care persoana face parte.

Prestatii de asistenta sociala pentru adulti si familie:

- Venitul minim garantat este o forma de ajutorare, bazata pe principiul solidaritatii sociale si se adreseaza familiei si persoanei singure cu venituri scazute sub un prag considerat ca minimum de baza (un anumit "prag al saraciei"), pe criteriul testarii mijloacelor de care dispune familia la un moment dat. Se concretizeaza in acordarea unei alocatii diferentiate dupa numarul membrilor de familie, finantata din veniturile locale cu suplimentare de la bugetul de stat. Se acorda prin serviciile sociale de la nivel local. In prezent acordarea ajutorului social este reglementata de Legea 416/2001 cu privire la venitul minim garantat, intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2002.

Cuantumul venitului minim garantat este diferentiat in functie de numarul persoanelor din componenta familiei.

Familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pana la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social /familie, daca cel putin un membru face dovada ca lucreaza pe baza unui contract individual de munca, are statut de functionar public, sau presteaza o activitate din care sa rezulte venituri cu caracter salarial.    Beneficiarii acestui ajutor social au obligatia de a presta munca in folosul comunitatii. Primarii localitatilor din bugetele carora se acorda acest ajutor sunt obligati sa intocmeasca un plan lunar de actiuni sau lucrari de interes local si sa tina o evidenta a orelor de munca efectuate de persoanele beneficiare de ajutor social, apte de munca;

- Alocatia familiala complementara, prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.105/2003. Alocatia complementara se acorda lunar familiilor care realizeaza venituri nete lunare/membru de familie reduse. Cuantumul acestei alocatii in prezent este diferentiat in functie de numarul de copii pe care familia ii are in ingrijire.

Pentru familiile beneficiare de ajutor social in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cuantumul alocatiei familiale complementare se majoreaza cu 25%. In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, titularul alocatiei familiale complementare are obligatia ca, in termen de maxim 5 zile, sa comunice in scris modificarile intervenite. Pentru copiii de varsta scolara familiile beneficiare de alocatie  au obligatia sa  prezinte primarului, din 3 in 3 luni  dovada frecventarii cursurilor;

- Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.105/2003. Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala se acorda lunar familiilor monoparentale care realizeaza venituri nete/membru de familie redus. Cuantumul alocatiei este diferentiat in functie de numarul copiilor pe care familia ii are in ingrijire.

Conditiile de acordare si obligatiile beneficiarilor sunt aceleasi cu cele prezentate la alocatia familiala complementara.

Alocatiile complementare si alocatiile de sustinere pentru familia monoparentala se acorda numai pe baza cererii insotita de acte doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia, impreuna cu ancheta sociala efectuata de catre primarie, in termen de maxim 15 zile de la depunerea cererii.

- Ajutorul pentru incalzirea locuintei acordat in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare. De acest ajutor pot beneficia familiile sau persoanele singure care fie folosesc pentru incalzire si prepararea apei calde energia termica furnizata in sistem centralizat, fie folosesc pentru incalzire gazele naturale, in cazul in care veniturile lor se situeaza sub un plafon minim stabilit anual prin hotarare a guvernului;

- Ajutorul banesc pentru achizitionarea unei centrale termice individuale sau a unui arzator automatizat, in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.91/2005 privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare banesti populatiei cu venituri reduse care utilizeaza pentru incalzirea locuintei gaze naturale;

- Ajutorul rambursabil pentru refugiati. Poate solicita plata ajutorului persoana care are statut de refugiat si este lipsit din motive obiective de mijloace de existenta. Acordarea ajutorului se aproba pe baza de ancheta sociala de catre directorii executivi ai directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti. Ajutorul rambursabil este stabilit la un salariu minim brut pe tara, pe o perioada de maximum 6 luni, iar pentru motive bine intemeiate poate fi prelungit pentru o perioada de cel mult 3 luni.

- Ajutoare financiare prevazute de Ordonanta de Urgenta nr. 118/1999, de care pot beneficia persoanele si familiile aflate in extrema dificultate datorita starii de sanatate sau altor motive. Sumele propuse ca ajutoare financiare sunt stabilite in baza anchetelor sociale efectuate de catre personalul specializat din cadrul directiilor de munca si protectie sociala. Propunerile pentru acordarea acestor ajutoare, impreuna cu anchetele sociale avizate, atat de primarul localitatii unde domiciliaza beneficiarii ajutoarelor cat si de prefectul judetului, se transmit Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse in vederea elaborarii  hotararii de Guvern.

- Ajutoare de urgenta se acorda conform Legii nr. 416/2001 familiilor sau persoanelor care se afla in situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite. Ca si in cazul ajutoarelor financiare, sumele propuse ca ajutoare de urgenta  de  catre directiile teritoriale de munca si protectie sociala se stabilesc pe baza anchetei sociale efectuate de catre personalul specializat din cadrul directiei si sunt inaintate Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse in vederea elaborarii  hotararii de Guvern.

Ajutoarele de urgenta acordate prin dispozitia primarului au la baza solicitarea unui membru al familiei sau a persoanei singure, precum si ancheta sociala efectuata de catre serviciul de asistenta sociala din cadrul aparatului de lucru al consiliului local. Ajutoarele de urgenta, atat cele acordate de Guvern la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cat si cele acordate prin dispozitia primarului, pot fi in bani sau in natura.

- Ajutor financiar pentru sprijinirea familiilor nou constituite conform Legii nr. 396/2006, in cuantum de 200 euro, cu conditia ca fiecare dintre soti sa se afle la prima casatorie si sa aiba domiciliul sau resedinta in Romania, indiferent de cetatenia sotilor.

- Indemnizatia cuvenita adultilor cu handicap grav sau accentuat;

- Buget personal complementar lunar pentru adultii cu handicap grav, accentuat si mediu;

- Indemnizatia lunara de hrana pentru adulti infectati/bolnavi HIV/SIDA. Cuantumul indemnizatiei este incepand cu 1 iulie 2005 de 9 lei (RON)/zi pentru adulti, iar plata se realizeaza de catre directiile teritoriale de munca si protectie sociala

- Indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, sau 3 ani pentru copilul cu handicap, prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, modificata si completata prin Legea nr. 7/2007. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 cuantumul indemnizatiei este de 600 lei (RON), iar cel al stimulentului de 100 lei (RON), in timp ce cuantumul alocatiei de stat pentru copiii in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap este de 200 lei (RON), daca parintii au contribuit la sistemul asigurarilor sociale. Practic, cei 200 lei (RON) reprezentand alocatia de stat pentru copiii in varsta de pana la 2 respectiv 3 ani au fost transferati din cuantumul indemnizatiei lunare de 800 lei (RON), care este incepand cu 2007 in cuantum de 600 lei (RON).

Conform noilor reglementari normative, incepand cu luna ianuarie 2009 mamele pot opta fie pentru indemnizatia in cuantum de 600 lei, fie pentru plata a 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni.

- Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani, in cuantum de 450 lei;

- Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap, in cazul in care mama nu este salariata, in cuantum de 300 lei timp de 3 ani si 150 timp de 4 ani;

- Indemnizatia oferita parintilor cu handicap care nu realizeaza venituri si au in ingrijire copii normali, in cuantum de 450 lei timp de 2 ani si 150 lei inca 5 ani;

- Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap, oferita mamei care nu este salariata si are la randul ei un handicap, in cuantum de 450 lei pana cand copilul implineste 3 ani si de 300 lei pana la 7 ani;

- Stimulent lunar pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, sau 3 ani pentru copilul cu handicap, prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, modificata si completata prin Legea nr. 7/2007;

- Cantina de ajutor social -      Cantinele de ajutor social sunt unitati de asistenta sociala semi-inchisa, cu personalitate juridica, functioneaza in subordinea consiliilor locale si presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost, sub forma acordarii unei mese calde, zilnice persoanelor aflate in situatii economico-sociale sau medico-sociale deosebite.

Categorii de beneficiari adulti pentru acordarea mesei la cantina de ajutor social :

• persoanelor care beneficiaza de ajutor social sau alte ajutoare banesti acordate in conditiile legii si al caror venit este pana la nivelul venitului net/persoana, luat in calcul la ajutorul social
• pensionarii care sunt considerati a fi izolati social (singuri), nu au sustinatori legali, sunt lipsiti de venituri
• invalizi si bolnavi cronic
• orice persoana care temporar nu realizeaza venituri

Institutii rezidentiale de asistenta sociala pentru persoane adulte:

camine-spital - institutii medico-sociale pentru bolnavii cronic, adulti si varstnici, care acorda servicii de gazduire (temporar sau permanent), ingrijire, asistenta, tratament, recuperare, reintegrare sociala;

centre de adapost pentru diferite categorii in dificultate: tineri proveniti din centre de plasament pentru copii, femei abuzate, centre pentru mama si copil.

3. Masuri de asistenta sociala pentru protectia victimelor violentei in familie

Constientizarea efectelor fenomenului violentei in familie si a gravitatii acestuia la nivel mondial s-a petrecut relativ recent in lume, toate tarile Uniunii Europene confruntandu-se cu probleme generate de violenta in familie. Sistemul serviciilor sociale publice in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie in Romania nu este dezvoltat , furnizarea de servicii de asistenta in acest domeniu fiind asumata in deosebi de societatea civila.

Un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate in anul 2003 arata faptul ca in Romania rata globala a incidentei violentei in familie este de 14,3%. Violenta in familie din Romania are drept factori determinanti semnificativi alcoolismul, saracia, socializarea intr-un mediu marcat de violenta si modelul patriarhal de organizare a familiei.

Conform legii 217/2003 violenta in familie reprezinta "orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material".

Cadrul legislativ:

Prin adoptarea Legii 197/2000, de modificare si completare a Codului Penal, au fost prevazute masuri si pedepse pentru persoanele care savarsesc acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsite asupra membrilor familiei. De asemenea, noul Cod penal prevede la art. 134, ca o masura de siguranta sociala pentru prevenirea violentei in familie "interdictia de a reveni la locuinta familiei, la cererea partii vatamate, aceasta masura putand fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii".

Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de sanse, prin care se garanteaza accesul la educatie, cultura si la informare fara discriminare, precum si Legea 116/2002 privind combaterea marginalizarii sociale, prin care se faciliteaza accesul la un loc de munca si la o locuinta, completeaza cadrul legislativ necesar pentru o implementare cat mai eficienta a legislatiei in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

In cadrul procesului de reforma a sistemului de protectie sociala romanesc, a fost adoptata Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie care stabileste cadrul dezvoltarii politicilor sociale in domeniu. Infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, prin aceasta lege, reprezinta un prim pas in organizarea unui sistem eficient de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie la nivel national.

Ordonanta nr. 95 din 24 decembrie 2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, Ordinul nr. 304/385/1018 din 21 iulie 2004 privind aprobarea instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, Ordinul nr. 383 din 12 iulie 2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie, Ordinul nr. 384/306/993 din 12 iulie 2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie reprezinta de asemenea acte normative importante care reglementeaza protectia si combaterea violentei in familie in Romania.

Cadrul institutional

In subordinea Ministerului Muncii functioneaza Agentia Nationala pentru Protectia Familiei al carei principal obiectiv este elaborarea de politici sociale si strategii referitoare la prevenirea si combaterea violentei in familie.

La nivelul fiecarui judet si al sectoarelor municipiului Bucuresti s-au constituit Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in cadrul carora exista servicii specializate in asistarea si protectia victimelor violentei in familie.

Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie

Persoanele victime ale violentei in familie sunt asistate in cadrul Centrelor pentru adapostirea victimelor violentei in familie, unde li se ofera protectie, gazduire, ingrijire si consiliere. Adaposturile asigura securitate si siguranta, ingrijire medicala si asistenta psihologica si juridica pentru victimele violentei in familie. Primirea victimelor in adapost se face cu consimtamantul si la cererea acestora atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Gazduirea in adaposturi a victimelor violentei in familie va fi pe o perioada determinata, cuprinsa intre 7 si 60 de zile.

Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie asigura gazduirea, ingrijirea, precum si reabilitarea si reintegrarea sociala a acestora. Primirea sau asistarea in centrul de recuperare se face pe baza evaluarii cazului de catre persoanele desemnate si numai cu acordul scris al victimelor. Centrele de recuperare asigura, prin consiliere juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia sociala si profesionala a victimelor. Gazduirea in centrul de recuperare va fi pe o perioada determinata, de maximum 90 de zile, iar in situatii exceptionale pana la 180 de zile.

Centrele de asistenta destinate agresorilor asigura in regim rezidential sau semirezidential reabilitarea si reintegrarea sociala a acestora, masuri educative precum si consiliere si mediere familiala. Asistarea sau internarea agresorilor in aceste centre se face numai cu acordul acestora. In cadrul centrului de asistenta destinat agresorilor se asigura servicii de consiliere si mediere a conflictului pentru partile implicate, in vederea depasirii situatiilor de risc. Agresorii sunt informati si in legatura cu posibilitatea accesului la tratamentele psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau dezintoxicare, dupa caz. Aceste centre asigura si faciliteaza agresorilor accesul la tratamentul psihologic, psihiatric, de dezalcoolizare sau dezintoxicare.

Rolul asistentului social

Asistentii sociali desemnati de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie au urmatoarele atributii principale:

a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora;

b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie;

c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate;

d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii;

f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii;

In cazul comiterii actelor de violenta in familie, organele de politie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autoritati sau din oficiu. Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local, in legatura cu situatia victimei.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Monica, (2008), Reforma sistemului de protecție a copilului și familiei in Romania, Ed. Univ. București

Buzducea Doru, (2005), Aspecte contemporane in asistenta sociala, Polirom, Iasi.

Compton B.R., Galaway B., (1989), Social Work Processes, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California.

Coulshed V., (1993), Practica asistentei sociale, Ed. Alternative, Bucuresti.

Egan G., (1990), The Skilled Helper: A systematic Approach to Effective Helping, Brooks/Cole, Pacific Grove, C.A.

Doel M., Shardlow S.M., (2005), Modern Social Work Practice. Teaching and Learning in Practice Settings, Ashgate, Aldershot.

Grinnell Richard M. Jr., (1993), Social Work Research &Evaluation, F.E.Peacock Publishers, Itasca, Illinois.

Hepworth Dean H., Rooney Ronald H., Larsen Jo Ann (1997): "Direct Social Work Practice. Theory and Skills", Brooks Cole Publishing Company, Pacific Grove.  

Howe David, (2001), Introducere in teoria asistentei sociale, Ed. MarLink, UNICEF, Bucuresti.

Kadushin Alfred, (1990), The Social Work Interview. A Guide for Human Service Professionals, Columbia University Press, New York.

Manea Livius, (2008), Interviul in practica asistentei sociale, Editura Universitatii din Bucuresti.

Miley K.K., O'Melia M., DuBois B., (2006), Practica asistentei sociale. Abordarea participativa, Iasi, Polirom

Munson Carlton E., (1993), Clinical Social Work Supervision, The Hathworth Press, New York.

Neamtu G. (coord.), (2003), Tratat de asistenta sociala, Polirom, Iasi.

Pop Luana, (2002), Dictionar de politici sociale, Ed. Expert, Bucuresti.

Sheafor Bradford W., Horejsi Charles R., Horejsi Gloria A., (1996): "Techniques and Guidelines for Social Work Practice", 1996, Allyn and Bacon, Boston.

Stepney Paul, Ford Deidre (2000): "Social Work Models, Methods and Theories. A framework for practice", Russel House Publishing, Dorset.

Tutly L.M., Rothery M.A., Grinnell Jr. R.M., (2005), Cercetarea calitativa in asistenta sociala. Faze, etape si sarcini, Polirom, Iasi.

Yin, R.K., (2005), Studiul de caz. Designul, colectarea si analiza datelor, POLIROM, Iasi

Zamfir Elena, Zamfir Catalin (coord.), (1995), Politici sociale. Romania in context european, Ed. Alternative, Bucuresti.

Zamfir Catalin (coord.), (1999), Politici sociale in Romania 1990-1999, Ed. Expert, Bucuresti.

***Revista de Asistenta sociala.