|
|
|
Noi suntem o
particica din natura si instrainarea de ea ne face rau. Devenim irascibili sau,
dimpotriva, melancolici si depresivi. Ne lipseste CEVA
Uneori, pentru o reintremare macar partiala, unii dintre noi isi iau un animal
de companie sau cateva ghivece cu plante vii. La loc de frunte intre ele se
afla ZEBRINA, o planta deosebit de decorativa, cu flori mov sau roz, cu frunze
tivite cu bordo, acoperite cu perisori matasosi, in timp ce partea inferioara
este de un rosu intens. Dar putini din cei care o cumpara stiu ca impreuna cu
ghiveciul viu colorat, ei aduc in casa nu doar frumusete, ci si sanatate.
Zebrina este o planta cu puteri vindecatoare deosebite. Aztecii au fost primii
care i-au descoperit calitatile tamaduitoare, cultivand-o in plantatii imense
sau pe gradini
Preparate din
zebrina
E bine sa stiti ca frunzele viu colorate, cu dungile bordo evidentiate, contin
o cantitate mai mare de componente terapeutice decat frunzele de culoare verde
deschis, palide. Lastarii taiati imediat dupa rasaritul soarelui contin cu 10%
mai mult din compusii care contribuie la vindecare decat cei taiati la amiaza
si cu 20% mai mult fata de cei taiati dupa asfintitul soarelui.
Sucul de zebrina stors proaspat contine o cantitate maxima de substante active
si are cel mai puternic efect. Se prepara din lastari rupti cu cateva minute
inainte de stoarcere, deoarece, cu trecerea timpului, unele substante se
descompun si efectul terapeutic scade. Frunzele se spala de mai multe ori,
ultima data se clatesc cu apa fiarta si racita, dupa care se scutura foarte
bine. Sucul astfel obtinut se bea imediat dupa preparare. Pentru tratamentul
adultilor, conservarea sucului se face prin amestecarea cu alcool dublu rafinat,
in proportie de 3:1.
Pulberea de zebrina - se prepara din planta uscata si se pastreaza in
borcane cu filet, inchise etans.
Infuzia sau ceaiul de zebrina se prepara din plante uscate sau proaspete
(o lingurita de planta, la o cana de apa), tocate foarte marunt. Se foloseste
apa fierbinte sau rece, in ultimul caz planta lasandu-se in apa, la macerat, 12
ore. Se bea lichidul nestrecurat, impreuna cu frunzele.
Tinctura de zebrina se prepara de regula dintr-un pahar de planta tocata
si 4 pahare de alcool (tuica) de 70% sau alcool dublu rafinat puse in sticla de
culoare inchisa. Se lasa la macerat, la temperatura camerei, timp de doua
saptamani, cu agitare periodica. Cand timpul de asteptare expira, se filtreaza
lichidul de cateva ori prin panza, vata sau prin filtru de cafea, pana devine
transparent, fara sedimente.
Extractul concentrat de zebrina se prepara prin evaporarea a 50% din
cantitatea de apa pusa la fiert cu zebrina, pe foc mic. Se pastreaza in
frigider timp de 1-2 saptamani.
Unguentele se obtin din pulbere de planta uscata, amestecata cu osanza
sau untura de gasca topita. Amestecul se tine pe un foc foarte slab, timp de 5
minute, fara sa fiarba, apoi se ia de pe foc si se amesteca in permanenta, pana
la racire. Se pastreaza la frigider, in recipiente de culoare inchisa. Tratamente interne cu zebrina
Afectiuni gastro-intestinale
Va propun cateva remedii populare, vechi de 3-4 secole, dar folosite si azi.
1. Amestecul Mexican. Se rasnesc separat, pana se obtine o faina,
urmatoarele ingrediente: boabe de porumb, fasole, mazare, linte. Se ia cate o
lingura din fiecare tip de faina si se amesteca, peste amestecul obtinut se
toarna 14 pahare de apa, se aduce pana la fierbere si se lasa pe foc mic, timp
de 3 ore, pana ce din lichid ramane o treime. Se adauga o lingurita de sare, 3
linguri de frunzulite de zebrina tocate si se infuzeaza 15-20 minute. Dupa
strecurare se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 15 minute inainte de
masa. mov, zebrina are aceleasi
puteri vindecatoareUtilizare: dureri de stomac si spasme. Fiertura se foloseste
si pe post de aliment pentru bolnavi, pana la imbunatatirea starii de sanatate.
Pe timpul folosirii se tine la frigider 4-6 zile.
2. O reteta adusa de conchistadorii spanioli: vin cu zebrina. Intr-un
litru de vin alb sec se macereaza, timp de 14 zile, 100 grame de frunze de
zebrina, spalate si tocate marunt. Vinul se strecoara si se bea cate o inghititura,
cu 30 minute inainte de masa, si inca o inghititura, cu 30 minute dupa masa, in
total, 8-10 inghitituri pe zi.
3. Amestec din zebrina si musetel, in proportii egale. Intr-un ceainic
de ceramica se pune o lingura de amestec de planta, se toarna 500 ml de apa
clocotita si se infuzeaza in vas acoperit, timp de 30 minute. Se beau cate 150
ml, de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa. Utilizare: in caz de dureri,
spasme, pirozis, lipsa poftei de mancare, balonare.
Ulcer stomacal si duodenal
Specialistii in gastroenterologie considera ca aparitia ulcerelor este
provocata majoritar de bacteria Helicobacter pylori, de consumul indelungat al
unor medicamente (aspirina, indometacina, diclofenac si altele) si de
suprasolicitarea nervoasa (psihica). Ei bine, cercetatorii de la Institutul de
plante medicinale si aromatice din Michigan - SUA au descoperit ca zebrina are
o actiune covarsitoare asupra helicobacterului. Pe parcursul experimentului,
bacteriile au incetat sa se inmulteasca, iar apoi au disparut total.
Reteta: Se prepara de seara o infuzie din 10 g de zebrina proaspata sau uscata
si 500 ml apa fierbinte, si se lasa in termos pana dimineata. Se beau cate
50-60 ml, de 4-5 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Durerile provocate de ulcer si gastrita se diminueaza cu ulei de
zebrina. Reteta: sunt doua modalitati de preparare, se foloseste fie ulei
nerafinat de masline, fie de floarea-soarelui.
* Intr-o sticla umpluta pe jumatate cu ulei, se introduc frunzulite proaspete
de planta. Sticla se expune la soare, pana cand frunzele se deschid la culoare,
apoi preparatul se stoarce bine. In uleiul obtinut dupa stoarcere se introduc
alte frunzulite proaspete si se lasa iar la soare. Procedeul se repeta de 5
ori. Uleiul astfel obtinut se pastreaza intr-un loc intunecos si racoros,
eventual in frigider.
* Se amesteca un pahar de ulei si unul de apa calda, se adauga 3 linguri frunze
de zebrina tocate marunt si se pune vasul pe foc mic. Se lasa pana se evapora
toata apa. Uleiul strecurat se pastreaza in frigider. Se consuma cate o
lingurita, de 4-6 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* Se mixeaza un pahar frunze de zebrina si unul de patlagina, se adauga o
cantitate egala de apa, se amesteca bine si se strecoara. Masa ramasa se
stoarce bine printr-un ciorap nou, panza topita sau un storcator de suc. Se bea
cate 1/3 pahar, de 3-4 ori pe zi. Amestecul se foloseste si sub forma de pasta,
fara apa, cate 2 linguri, de 3 ori pe zi.
* Se toaca 500 g lastari cu frunze, se amesteca cu 500 g miere de albine
lichida si 500 ml vin rosu sec. Amestecul se macereaza timp de 7 zile la
intuneric, intr-un loc racoros, in sticla inchisa etans. Se bea prima saptamana
cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa; a doua saptamana
cate o lingura si a treia saptamana cate 2 linguri.
Gastrita Datorita calitatilor sale antiinflamatorii si de regenerare,
zebrina a devenit un panaceu de vindecare a gastritelor, in toata America
Latina. Reteta: se prepara o infuzie din 1/2 pahar de planta tocata marunt si
1,5 litri de apa clocotita. Se lasa pe foc mare 5 minute, apoi se infuzeaza 2
ore. Se beau cate 150 ml, de 3 ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa, timp de
2 saptamani.
Frunzele
sunt cu atat mai bune cu cat sunt mai viu colorate * Gastrita cu hipoaciditate. Pentru
normalizarea nivelului de aciditate scazuta se consuma cate o lingura de suc de
zebrina proaspat stors, de 3 ori pe zi, la 20 minute dupa masa. Sau se amesteca
o lingura de suc proaspat cu o lingura de infuzie de zebrina (o lingura de
planta se infuzeaza in 200 ml apa timp de o ora) si cu 1/3 lingurita miere de
albine. Se beau cate 50 ml de lichid cald, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute
inainte de masa.
* Gastrita cu hiperaciditate. * Se bea cu o ora inainte de masa lichidul
cu miere de albine recomandat in reteta precedenta, dar consumat rece. Scade
considerabil aciditatea sucului gastric.
* Se stoarce suc din 3-4 cartofi cu coaja, spalati foarte bine cu apa
fierbinte, si din 7 lastari de zebrina cu frunze (cu lungime de 7-8 cm). Se
beau cate 60 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Treptat, doza se
mareste pana la 80 ml. Se pastreaza la frigider nu mai mult de o zi. Se agita
inainte de consum. O cura dureaza 4-5 saptamani.
In cazuri mai complicate de gastrita hiperacida, se prepara un amestec din
parti egale de frunze de zebrina, menta, flori de tei si seminte de fenicul. O
lingura de amestec se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita, pana la racire. Se
beau cate 3 linguri de lichid, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
PirozisFrunzele uscate de zebrina se rasnesc sau se trec prin sita de
sarma. Cand apare senzatia neplacuta, se ia un varf de lingurita de pulbere cu
apa calda. Procedura se repeta de 2-3 ori, la fiecare 30 de minute.
Colita Se aduc pana la punctul de fierbere 1,5 litri de apa. Se adauga
1/2 pahar de planta tocata, se mai lasa pe foc 2 minute, apoi se infuzeaza 2
ore. Se face clisma seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 1-2 zile, se repeta
procedura, inca 7 zile. Tratamentul se face timp de 3 luni, cate 14 zile lunar.
Tinctura din zebrina si palarii tinere de floarea-soarelui. Palariile se
culeg in faza de boboci, pana nu apar petalele galbene, se dau prin masina de
tocat sau prin robotul de bucatarie. Separat, se toaca zebrina. La un pahar de
planta, se pun 2 pahare de palarii tocate, se adauga un litru de alcool dublu
rafinat si se lasa la macerat 21 de zile. Se beau cate 5 picaturi, cu 50 ml apa
calda, de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa. Remediul se
administreaza concomitent cu clisma.
Pulbere din frunze uscate (1/3 lingura). Se pune pe limba, se tine
putin, apoi se inghite cu lapte fierbinte sau apa fierbinte cu miere de albine.
Se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Se recomanda si pentru persoane cu
constipatie, mai ales in combinatie cu frunze de morcov.
Zebrina si cartofi copti sau fierti. In America Latina, afectiunile
intestinale se trateaza traditional cu o dieta speciala, care contine numai
doua componente: zebrina si cartofi.
Dimineata se bea jumatate pahar de ceai cald de zebrina, care se prepara din
1/2 lingurita de frunze uscate de planta si 1/2 lingurita de ceai verde,
oparite cu 250 ml de apa clocotita. Ceaiul se infuzeaza 20 de minute si se bea
cu inghitituri mici. Peste zi se mananca 1,5 kg de cartofi, impartiti in 6
portii, fara sare si ulei. Pe fiecare cartof, copt sau fiert, se pune cate o
frunza proaspata de zebrina. Neaparat se beau si 3 litri de apa zilnic, iar
seara se bea ceaiul ramas. Dieta se tine 3 zile, iar daca este nevoie de o cura
de 7 zile, din a 4-a zi se introduce putin ulei nerafinat sau suc de lamaie si
foarte putina sare.
Constipatie si diaree
In caz de constipatie se consuma un varf de cutit de pulbere din frunze uscate
sau cate o lingurita de ulei de zebrina, de 3-4 ori pe zi, cu jumatate de ora
inainte de masa. In caz de diaree, se ia o lingura de cenusa (rezultata in urma
arderii unui pumn de frunze uscate de zebrina) care se pune in 5 linguri de apa
clocotita. Dupa racire, terciul se mananca putin cate putin, timp de 4 ore; in
acest timp nu se mai mananca si nu se mai bea nimic altceva.
Pancreatita
Se beau cate una - doua lingurite de tinctura de zebrina, diluata in 100 ml
apa, de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa. Pentru persoanele care evita
preparatele pe baza de alcool, se face un decoct dintr-o lingura de zebrina
amestecata cu o lingura de pelin si 250 ml de apa clocotita. Amestecul se lasa
la fiert 3-4 minute, se infuzeaza 45 de minute, se strecoara. Se beau cate 1-3
linguri (in functie de varsta si de greutate corporala), cu 15 minute inainte
de masa.
Procesele inflamatorii la rinichi
Se consuma cate o lingurita de suc sau 15-20 picaturi de tinctura de zebrina,
de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa. Intre mese, se bea de 4 ori pe
zi, la fiecare 3 ore, infuzie din 2 lingurite de frunze tocate, lasate 30 de
minute in termos, in 250 ml de apa clocotita. In ceaiul strecurat se adauga
bicarbonat de sodiu pe varful cutitului. Cura dureaza 10 zile.
RacealaNu doar decorativa, ci buna si pentru sanatate
In Cuba si in
Mexic se folosesc foarte multe retete cu zebrina pentru afectiunile aparatului
respirator. De exemplu, rinita sau starile gripale se trateaza cu pulbere de
planta uscata, care se trage pe nas sau se amesteca cu tutun si se fumeaza pana
la rezolvarea problemei. In nas se picura suc sau ulei din planta, la fel se
procedeaza si in caz de otita. Se fac si inhalatii cu aburi de ceai din
frunzele tocate. Cu ceaiul se face si gargara, de 4 ori pe zi, mai ales in caz
de amigdalita. Inainte de somn, pieptul si spatele se frectioneaza cu unguent
din zebrina, apoi bolnavul imbraca o camasa de culoare rosie si se inveleste cu
o plapuma de lana. Daca apare si durere in gat, se face o compresa din frunze
proaspete, asezate una langa alta pe gat. Deasupra se acopera cu pergament, un
strat de vata, si se leaga cu un fular de lana.
DiabetSe bea cate 1/3 de pahar de suc de zebrina diluat cu apa
(1:1) sau ceai, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Daca diabetul se
asociaza cu afectiuni de ficat si colecist, se amesteca cate o lingura de
zebrina, matase de porumb, sunatoare, flori de siminoc si frunze de afin. Peste
plante se toarna 1,5 litri de apa clocotita. Se fierbe 5 minute si se
infuzeaza, acoperit, timp de 3 ore. Se beau cate 75 ml, de 3 ori pe zi, cu 30
minute inainte de masa.
Tratamente externe cu zebrina
Artrita, guta, reumatism
Practic, in toata America Latina, frunzele de zebrina se folosesc pentru
aplicatii pe locurile bolnave, cu partea bordo spre piele, sau pentru
cataplasme si frectii, in amestec cu mierea de albine. Tot pentru frectii se
face si o tinctura. In sticle de culoare inchisa, se pune pana la jumatate
planta tocata, se umple cu tuica si se macereaza 12 zile.
Hemoroizi Se recomanda bai locale
sau spalaturi cu infuzie obtinuta din 3 linguri de planta tocata, puse in 250
ml de apa clocotita. Pe locul afectat se aplica timp de 2 ore frunze proaspete
putin strivite, apoi locul se spala cu apa rece. Se repeta zilnic sau o data la
2 zile.
Varice si ulcer varicos
Pe locurile afectate se aplica comprese din extract, decoct sau unguent din
zebrina. In caz de ulcer, se aplica si frunze pisate de zebrina sau ulei de
masline amestecat cu suc proaspat de zebrina.
Paradontoza
Indienii din Mexic au pastrat obiceiul de a-si curata dintii cu cenusa de
zebrina, iar dupa masa, timp de 3 minute, se mesteca o frunza proaspata sau se
clateste gura cu un pahar de ceai, in care se adauga lingurita de suc de
lamaie.
Dermatoze, rani, negi, lovituri, herpes, furunculoza, arsuri, degeraturi
Se fac comprese din planta proaspata, se aplica ulei de zebrina, se fac
spalaturi sau tamponari. Se presara locurile bolnave cu pulbere din frunze
uscate.
Probleme ginecologice (dismenoree, vaginita, colpita, fibroame)
Se fac spalaturi, se pun tampoane cu ulei sau cu frunze zdrobite de zebrina,
care se infuzeaza in prealabil in apa fierbinte, timp de 20 de minute.
Cresterea si ingrijirea plantei
Ca sa dam posibilitate zebrinei sa-si manifeste din plin calitatile
terapeutice, trebuie sa o plantam in pamant fertil, cu humus bogat. Se recomanda
sa amestecati pamant de pe lan, din padure si din gospodaria taraneasca. Nu
folositi turba din magazinele specializate, deoarece zebrina prefera pamant cu
pH mic. * Zebrina are nevoie de lumina
puternica, dar difuza Vasul sa fie
suficient de mare, astfel ca planta sa acumuleze in frunzele ei toate
componentele necesare pentru vindecare. * Este necesara o lumina puternica, dar
difuza (inclusiv artificiala), timp de 10 ore pe zi. Planta sufera atunci cand
i se schimba pozitia fata de sursa principala de lumina. E bine sa puneti un
semn pe ghiveci, ca dupa procedurile de igienizare sa o instalati in aceeasi
pozitie. * Temperatura optima este de 16-20 grade Celsius pe tot parcursul
anului. * Pentru dezvoltarea buna a plantei este nevoie de o umiditate de
70-75%, care se obtine prin udarea suficienta a solului si stropirea zilnica a
frunzelor (vara, de 2-3 ori pe zi). * In perioada calda, planta se scoate in
balcon sau in gradina. Radacinile cresc repede, de aceea, de 1-2 ori pe an,
zebrina se muta intr-un ghiveci mai mare sau se taie tufa in doua si se
planteaza fiecare parte separat.
ATENTIE! Nu folositi ingrasaminte sintetice pentru plantele medicinale. Sunt
destule metode naturale de imbogatire a solului: apa cu sange ramasa dupa
spalarea bucatilor de carne si de peste, zapada topita, zat de cafea, resturile
de plante care raman dupa prepararea ceaiurilor (mai ales ceai chinezesc, negru
si verde). Vara, eu folosesc cu succes un ingrasamant obtinut prin fermentatie.
Intr-un butoi cu 40-50 litri de apa, pun o galeata de diferite buruieni tocate,
cate 1/2 galeata de baliga sau gainat si cenusa de lemn, 1/4 galeata frunze de
nuc taiate fasii, 8-10 lastari cu frunze de cartofi sau de rosii. Dupa 10-14
zile de fermentatie, un pahar de solutie se dizolva in 8-9 litri apa de var
(calduta) si se uda plantele, vara o data la 10-14 zile, iarna - o data pe
luna.
