|
|
|
VIRUSURI - FAMILIA PICORNAVIRIDAE
CARACTERISTICI GENERALE
Virusurile din aceasta familie sunt de dimensiuni foarte mici si se constituie intr-o categorie extrem de mare ce paraziteaza nu numai animale dar si plante sau bacterii.
Picornavirusurile sunt clasificate in 5 genuri:
-Genul Enterovirus -Genul Rhinovirus
-Genul Cardiovirus
-Genul Aphtovirus
-Genul Heparnavirus-vezi VHA(virusul hepatitic A)
1. Talie-25-30nm
2. Aspect-sferic
3. Structura-genom-ARN monocatenar,nesegmentat,polaritate+
-capsida-simetrie icosaedrica
-contine 60 de capsomere
-invelis-nu prezinta
4.Rezistenta-v. sunt rezistente la antiseptice,ph-ul gastric,enzime proteolitice,saruri biliare
-enterovirusurile-sunt rezistente la actiunea antibioticelor,eter,temp. de 20-22 grade Celsius
-sunt inactivate de dezinfectanti pe baza de clor,de razele uv.,de temp.>50 grade Celsius
-rinovirusurile-sunt labile la ph acid si sunt termostabile
5.Tropism-enterovirusurile au tropism pentru celulele tractului intestinal de unde disemineaza viremic cu afectarea frecventa a SNC
-rinovirusurile au tropism pentru mucuosa nazala
-aphtovirusurile-au tropism pentru tegument,mucoasa bucala,uneori pentru miocard
Specii cu importanta clinica
Genul Enterovirus-v.poliomielitic(3 tipuri)
-v.Coxsackie(grup A-24 tipuri si grup B-6 tipuri)
-v.ECHO(34 tipuri)
-enterovirusuri(tipul 68-71)
Genul Rhinovirus-v.rhinovirus(>100 tipuri)
Genul Heparnavirus-v.hepatitic A
Genul Aphtovirus-v.febrei aftoase
VIRUSUL POLIOMIELITIC
Exista 3 serotipuri cu antigenitate distincta:
-tipul 1-cel mai raspandit-tulpina Brunhilde
-tipul 2-da forme mai putin grave-tulpina Lansing
-tipul 3-raspandire mai restransa-tulpina Leon
Virusul poliomielitic-rezista la temp. scazute,in ape poluate,laptele nefiert
-sensibil la caldura si raze uv
-clorinarea apei ,pasteurizarea sau incalzirea 30 min. la 60 grade Celsius a preparatelor lactate,dezinfectantee uzuale il distrug
PATOGENIE
Dupa ingestie v.se fixeaza si se multiplica la nivelul epiteliul digestiv si a formatiunilor limfatice de la acest nivel ,de unde disemineaza pe cale sangvina si limfatica determinand aparitia viremiei .De cele mai multe ori rezulta manifestari clinice usoare la nivel gastrointestinal si respirator si boala se opreste in acest stadiu urmand vindecarea si instalarea imunitatii.Uneori v. penetreaza SNC datorita unui neurotropism particular,invazia SNC fiind favorizata de patogenitatea v. si de anumiti factori locali(traumatisme,injectii intramusculare) si generali(imunosupresia,varsta).
BOALA
Incubatia este de 7-14 zile.Cele mai frecvente sunt formele inaparente care sunt apreciate retroactiv prin dg. serologic.
Poliomielita abortiva -cu simptome minore -greata,migrena,febra.
Forma meningiana-forma neparalitica a bolii majore,cu simptome asemanatoare meningitelor acute seroase(febra,cefalee,fotofobie,redoarea cefei,varsaturi).
Forma paralitica:
1. -spinala-cervicala-cu afectarea musculaturii cefei,paravertebrale,paralizia nv. frenic-cu insuficienta respiratorie cu risc letal important
-toracica-afectarea ventilatorie partiala(doar costala,fara afectarea nv. frenic),rar afectand trunchiul cu imposibilitatea pozitiei sezande
-lombare-cea mai frecventa si cea mai usoara in cea ce priveste riscul complicatiilor;afecteaza centura inferioara,aparat urogenital(pareza vezicala)
2. -bulbara-e letala prin insuficienta cardiorespiratorie
-forme anterioare- afectarea nv. cranieni 3,4,5,6.7,cu paralizii faciale,oculomotorii
-forme posterioare-afectarea nv.cranieni 9,10,11,12,cu afectarea deglutitiei,masticatiei,fonatiei ducand uneori la insuficienta respiratorie.
Forme encefalitice-difuze-manifestate prin coma febrila
-cerebeloase-cu tulburari de echilibru,incoordonare,tremuraturi intentionale
Complicatiile motorii sunt precedate de mialgii,fasciculatii,dupa 2-3-zile aparand paralizii flasce.
Diagnostic de laborator
-izolarea v. prin inocularea din materiile fecale,lcr,exudat faringian,pe culturi celulare
-diferentierea tulpinilor:metode de hibridare genomica cu sonde specifice
-dg. serologic-util in anchetele epidemiologice pentru aprecierea eficientei sau acoperirii vaccinale prin reactii de seroneutralizare
-enterovirusurile se pot izola din probe de apa,sol,alimente si reprezinta un indicator al contaminarii fecaloid-menajere
Imunitate
-monospecifica si permanenta
Epidemiologie
Poliomielita are raspandire pe tot globul cu preponderenta de sezon cald(vara-toamna) in regiunea temperata,sezonalitatea disparand in regiunile tropicale si subtropicale.
Sursa de infectie-omul bolnav atat cu forme clinice manifeste. cat mai ales cu infectii inaparente.
Cai de transmitere-fecal-orala
-contact direct
-frecvent prin contact indirect(vehicularea la distanta a v. prin praf,apa,alimente).
Receptivitate-generala,dar frecventa e crescuta la copii.
Contagiozitate-foarte mare
Profilaxie-vaccinare cu virusuri polio vii atenuate
VIRUSUL COXSACKIE
Virusurile Coxsackie sunt impartite in doua grupe in functie de patogenitatea pentru soareci:
-grup A(24 tipuri) produc miozite difuze si pareze flasce
-grup B(6 tipuri) produc miozite focale,pareze spastice,pancreatite,miocardite
BOALA
V.Coxsackie din grupul A determina:
-herpangina(v.Coxsackie A 1-10 si 22):febra,disfagie,papule si vezicule aparute pe palat,amigdale;e frecventa la sugari si copii mici si se vindeca in 4-6 zile.
-meningita aseptica,diarei minore,boli febrile cu /fara eruptii.
V.Coxsackie din grupul B produce:
-miocardite,pancreatite,hepatite,meningite aseptice
-pleurodinia Bomholm(mialgia epidemica) caracterizata prin:febra,stare generala alterata,dureri retrosternale.
Diagnostic de laborator
-izolarea v. prin cultivare pe culturi celulare sau animale de experienta
Imunitate
-durabila,specifica de tip
Epidemiologie
-raspandire universala
-evolueaza epidemic,cu caracter sezonier vara si toamna
Sursa de infectie-omul bolnav
Cai de transmitere-fecal-orala
-aerogena
Receptivitate-generala
ENTEROVIRUSURILE
(TIPURILE 68-71)
Cauzeaza encefalite,mieloradiculonevrite.
VIRUSURILE ECHO
(ENTERIC-CYTOPATHIC-HUMAN-ORPHAN)
Exista 34 de v.ECHO ce determina diferite afectiuni :
-boli febrile-simple-v.ECHO 7,9,20
-cu exantem-v.ECHO 4,6,9,16,18,25
-rinofaringotraheobronsite,crup(laringita sufocanta)-v.ECHO-8,11,18,19,20
-meningita seroasa-v.ECHO 4,6,9
-encefalite,infectii neuroparalitice
-enterocolite estivale
Morfologia,structura,dg. de laborator,imunitatea,epidemiologia sunt identice cu cele ale enterovirusurilor.
GENUL RHINOVIRUS
Rinovirusul intruneste caracterele generale ale picornavirusurilor.
Exista aproximativ 100 de serotipuri.
Patogenia
Rinovirusul infecteaza celulele epiteliului nazal prin atasare de receptorii celulei specifici.
Boala
Rinita(guturaiul) are perioada de incubatie de 1-2 zile si debuteaza cu rinoree,stranut,congestie nazala,simptome ce dureaza 4-7 zile dupa care se remite spontan.Dar la copii se poate complica cu bronsite,bronsiolite,pneumonii.
La adulti rinovirusul poate determina acutizarea astmului bronsic.
Diagnosticul de laborator
-izolarea virusului din secretiile nazale in culturi de celule
-se realizeaza rar datorita caracterului bening si autolimitant al bolii
Imunitate
-specifica de tip,dar pasagera
-Ig A de tip secretor cu rol important in rezistenta imediata
Epidemiologie
-infectia cu rinovirus e raspandita pe tot globul si poate aparea pe toata perioada anului,dar cu frecventa crescuta la inceputul toamnei si primavara,in zonele cu clima temperata.
Sursa de infectie-omul bolnav
Cai de transmitere-contact direct cu secretii infectate respiratorii
-aerogena
-transmitere prin strangerea mainii apoi autoinoculare la nivelul mucoasei nazale sau conjunctivale
Receptivitate-copiii mici dar poate afecta si adultii
GENUL APHTOVIRUS
Din acest gen face parte virusul febrei aftoase ce determina febra aftoasa,o viroza contagioasa a animalelor domestice si salbatice,viroza ce se poate transmite si la om.
Structura si morfologia sunt cele ale familiei Picornaviridae.
Rezistenta virusului-pe blana animalelor,pe obiecte rezista cateva luni
-e inactivat-in 15 min. la 75 grade Celsius si de ph<6
-e distrus de hidroxid de sodiu 2% si hipoclorit de sodiu 3%.
Exista 7 tipuri -O,A,C-in Europa
Perioada de incubatie e scurta -de 2-7 zile.Virusul patrunde prin piele(in prezenta unor leziuni preexistente) in urma contactului cu secretiile infectate ale animalelor(frecvent saliva) sau oral prin consum de lapte contaminat.Dupa care virusul disemineaza pe cale sangvina cu aparitia viremiei.In acest moment bolnavul prezinta febra,vezicule la nivelul mucoasei bucale si in jurul unghiilor,vezicule ce se sparg usor si determina aparitia unor ulceratii ce se vindeca rapid.Uneori virusul poate determina miocardita.
Epidemiologie
Sursa de infectie -animale bolnave
Cai de transmitere-contact direct cu saliva animalelor infectate
-ingestie de lapte contaminat
Receptivitate-ingrijitorii de animale
Profilaxie-nespecifica -fierberea laptelui si consumarea lui doar daca provine de la animale sanatoase.
