|
|
|
ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA SI DE PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE SANITARE
Sectorul sanitar este format din mai multe tipuri de unitati : spitale, policlinici, dispensare, farmacii, leagane, crese, centre de recoltare si conservare a sangelui, centre sanitar anti-epidemice.
Personalul sanitar (medici, farmacisti, asistenti medicali, laboranti, oficianti, tehnicieni care functioneaza in reteau unitatii sanitare) desfasoara o activitate de mare raspundere, de o ocrotire a sanatatii si de o asistenta medicala a populatiei.
Ocrotirea sociala a populatiei si ingrijirea bolnavilor, cer /solicita fiecarui lucrator sanitar, numeroase cunostinte profesionale si calitati morale deosebite.
In sectorul sanitar, activitatea este deosebita deoarece ea se adreseaza omului, fie el copil, batran sau adult, urmarindu-i starea de sanatate pt pastrarea si redarea ei.
Pentru redarea acestor 2 obiective mari, si anume profilaxia (prevenirea) si ingrijirea bolnavului, personalului sanitar ii revine sarcina chiar obligatia de a cunoaste toate conditiile ce pot genera pierderea sanatatii, atat pt auto- apararea sa cat si in vederea asigurarii unui mediu favorabil mentinerii starii de sanatate, precm si de desfasurare a oricarei munci in deplina sanatate. Este obligatia personalului sanitar de a cunoaste posibilitatile si caile de transmitere a microbilor sau a altor agenti patogeni, cat si de a aplica toate masurile care duc la intreruperea sau inlaturarea acestora urmarind prevenirea aparitiilor imbolnavirilor.
Aplicarea masurilor de igiena personala, trebuie sa se transforme in activitati reflexe pt fiecare lucrator din sectorul sanitar, constituind astfel, protectia muncii in unitatile sanitare.
APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA SI TEHNICA SECURITATII IN MUNCA
Normele de conduita a personalului sanitar mediu
Personalul sanitar mediu isi desfasoara activitatea in diferite locuri de munca in vederea prevenirii si tratarii bolilor in mod deosebit pt ingrijirea celor suferinzi.Datorita misiunii delicate pe care o are personalul sanitar mediu, personalitatea trebuie sa ii fie marcata de o sensibilitate socio-afectiva, dar impletita cu tarie de caracter, fundamentate pe o complexa pregatire profesionala.
Pt exercitarea acestei profesii, asistenta medicala, este normal sa fie inzestrata cu anumite inclinatii si aptitudini care printr-o pregatire temeinica, sa se dezvolte in trasaturi morale, ce vor influienta in mod pozitiv conduita personalului sanitar mediu.
Conduita personalului sanitar mediu, va fi in buna masura influientata atat de rezistenta sa fizica, cat si de calitatile de bun tehnician.
Printr-o conduita corespunzetoare, personalul sanitar mediu, contribuie la alinarea suferintelor celor bolnavi, la reducerea perioadelor de imbolnavire si la o reintegrare cat mai rapida a celor suferinzi in procesul de productie.
Calitatile necesare exercitarii profesiei. Acestea sunt :
CALITATILE MORALE
-stapanire de sine ;
-rabdare, datorita carei personalul sanitar mediu, poate sa invinga momentele dificile create de starea fizica si psihica a bolnavlui ;
-optimism ;
-seninatate ;
-calitatea de a sti sa se apropie de bolnav, de apartinatorii acestuia, cu scopul de a le castiga increderea, pt a le oferi un confort moral ;
-constiinciozitatea de care poate depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavilor ;
-punctualitate in toate sarcinile de serviciu ;
-devotamentul fata de bolnav, dus pana la abnegatie ;
-promptitudine in luarea deciziilor, initiativa, ingeniozitate si luciditate in fata unor situatii problema;
-pastrarea secretului profesional;
-atitudine principala fata de colegii de munca;
CALITATILE FIZICE :
Asistenta medicala trebuie sa aiba forta fizica pt a face fata unor actiuni ca :
-transportul sau mobilizarea bolnavului ;
-rezistenta fizica necesara activitatii in ture si timpului indelungat petrecut de catre personalul mediu, in picioare ;
-miscari sigure si coordonate ;
CALITATI DE BUN TEHNICIAN
-cunoasterea instrumentalului si a aparaturii medicale, care se utilizeaza la investigatii, la tratamente, la sterilizare etc. avand in vedere tehnicizarea avansata a stiintie medicale;
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN UNITATILE SANITARE
Prin legile adoptate de tara noastra, fiecare om al muncii este protejat la locul sau de munca fata de imbolnavirile si accidentele ce pot surveni in timpul si din cauza activitatii.
In acest scop in oricare din domeniile de activitate, fiecarui om al muncii i se face un instructaj de protectia muncii, prin care i se aduc la cunostinta normele de protectia muncii specifice domeniului in care isi va desfasura activitatea si a specificului muncii. In timpul activitatii, instructajul initial, este reinnoit periodic la intervale de 6-12 luni.
In domeniul sanitar,in afara de masurile de protectie a muncii in:laboratoare,farmacii si circuit deschis sau inchis ,puncte farmaceutice,magazine tehno-medicale,in sectiile de fizioterapie,balneoterapie si hidroterapie; masurile de protectie a muncii prevad si norme pt.institutiile curativo-profilactice specifice sectiilor din spital,unitatilor anti-tuberculoase,unitatilor de boli infecioase,stomatologie de ocrotire a mamei si copilului,serviciilor de dermatologie,centrelor de recoltare si conservare a sangelui(C.R.C.S.),serviciilor de anestezie si terapie intesiva si serviciilor de transfuzie.Normelor specifice locurilor de munca mai sus amintite vor fi prelucrate in momentul contactului cu sectiile sau unitatiile respective.In sectorul sanitar unele norme de protectie a muncii sunt comune majoritatiilor locurilor de munca.
OBIECTIVE:
1. Dozarea eforturilor fizice-cauza imbolnavirilor aparatului locomotor.
-la transportul greutatilor (alimente, aparatura, bolnavi, lenjerie) se vor intrebuita carucioare speciale sau lifturi.
-ridicarea si schimbarea pozitiei bolnavului se vor executa de catre 2-3 persoane aplicand o tehnica corecta care sa faciliteze actiunea.
2. evitarea umezelei -se imbraca manusi de cauciuc pentru a preveni macerarea tegumentelor mainilor, care poate favoriza aparitia infectiilor locale si a exemelor.
-protejarea cu sorturi de cauciuc pt.a preveni umezirea imbracamintei personalului in timpul unor ingrijiri, tratamente etc.
-instalarea gratarelor de lemn si folosirea cizmelor de cauciuc in cazul pardoselilor acoperite cu apa (ex.in serviciille de balneoterapie si hidroterapie).
3. prevenirea accidentelor prin electrocutare si a incendilor provocate de curentul electric
-aparatele electrice vor fi instalate totdeauna in contact cu pamantul,
-vor fi verificate periodic de specialisti d.p.d.v.al functionalitatii lor.
-orice aparat electric va avea o fisa tehnica in care vor fi mentionate verificarile si reparatiile efectuate.
-in preajma aparatelor vor fi afisate normele de functionare.
-dupa functionare aparatele electrice vor fi deconectate, curatite, uscate pt.prevenirea accidentelor in momentul in care vor fi repuse in functiune.
-in cursul tratementelor electroterapeutice este interzisa atingerea de catre bolav a obiectelor din metal care au contact cu dusumeaua sau cu pamantul (ex. Robinete, calorifere, mese de tratament, paturi din metal-acestea fiind isolate cu musama, patura sau cearceaf).
-in incaperile in care se efectueaza proceduri electro-terapeutice, podeaua buna conducatoare de electricitate va fi acoperita cu linoleum sau cauciuc, sau covoare izolante.
-orice defectiune a prizelor, intrerupatoarelor, electrice va fi anuntata personalului de ingrijire.
4. prevenirea accidentelor datorate buteliilor de gaze comprimate si lichefiate
-recipientele butelie vor fi vopsite in diferite culori conventionale si vor purta inscriptii reglementare ;
-ele vor fi manevrate si depozitate corespunzator pt a nu se produce explozii ;
-se vor preintampina caderea, lovirea, supunerea la trepidatii sau murdarirea recipientelor;
-buteliile vor fi plasate la o distanta de cel putin 1m, fata de radiatoarele de incalzire si cel putin 10 m, fata de sursele de inklzire cu foc deschis ;
-recipientele butelie vor fi expoatate numai cu reducatoare de presiune a caror stare de functionare vor fi verificate lunar ;
-pt prevenirea exploziilor, recipientele butelie cu oxigen, nu vor fi transportate impreuna cu grasimi si uleiuri ;
-nu se vor sterge sau curata robinetele cu ventil, folosind cutitul sau calt sau carpe murdarite cu grasimi;
-se interzice contactul mainilor unse cu uleiuri sau unguiente cu robinetele si conductele de oxigen ;
5. prevenirea accidentelor cauzate de gazul metan (arsuri, explozii)
-la intrarea in serviciu in incaperile cu aparate cu sursa de gaz metan, se vor deschide geamurile pt aerisire si se vor controla robinetele care trebuie se fie inchise ;
-focul va fi aprins cu o flacara apropiata de arzator, prin desurubarea lenta a robinetului ;
-focul va fi stins de aceiasi pers care l-a aprins ;
-la plecarea din serviciu se va verifica daca sursa de gaz este intrerupta ;
-defectiunile instalatiei de gaz metan, scurgerile de gaze vor fi anuntate de urgenta intreprinderii de gaz metan ;
6. prevenirea imbolnavirilor profesionale provocate de substantele chimice si medicamentoase
-subst chimice necesare pt intretinerea curateniei saloanelor, bailor, wc-urilor, coridoarelor, se vor pastra ambalate si etichetate in incaperi destinate numai depozitelor;
-pt a nu provoca sensibilizarea fata de subst chimice sau medicamentoase cu care personalul medical vine in contact in mod frecvent, se vor intrebuinta manusi si masti iar la aparitia manifestarilor care indica sensibilizarea, se va schimba locul de munca;
7. masuri de protectia muncii in cursul lucrului cu raze UV
-personalul care ca lucra in acest sector, va purta ochelari protectori in cursul tratamentelor sau a dezinfectiei cu raze ultra-violete ;
-se va evita o expunere prelungita la aceste raze ;
8. masuri de protectie fata de radiatiile instalatiilor Roentgen
-se va evita expunerea la radiatii ;
-personalul de la serviciul de radiologie, atunci cand este cazul, va purta manusi si sorturi de cauciuc, impregnate cu plumb ;
-personalul de la serviciile de radiologie, va purta in mod obligatoriu dozimetre;
9. masuri de prevenire a infectiilor
- pt prevenirea infectiilor ce se transmit pe cale aerogena, personalul va purta o masca din tifon care va fi schimbata la maxim 4 ore ;
-pt prevenirea infectiilor ce se transmit pe cale digestva, personalul va evita contactul direct cu alimentele si vesela bolnavilor, iar spalatul va fi urmat de dezinfectie;
-pt prevenirea infectiilor ce se transmit prin contact direct, se vor utiliza manusi de cauciuc si pense pt manipularea instrumentelor si a materialului moale;
-pt prevenirea infectiilor transmise prin vectori (insecte) se iau masuri de depozitare a bolnavilor la internare in spital si se actioneaza sistematic prin dezinfectie, dezinsectie si deratizare;
PRECIZARE
In timpul activitatii sale, asistenta nu isi va atinge cu mainile, fata si parul si nu se va aseza pe patul bolnavului.
ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE
SI
FOLOSIREA ECHIPAMENTULUI DE LUCRU
Functiile pielii
-functia de protectie (mecanica, electrica, chimica, termica)
-functia de termoreglare (transpiratie si evaporare vasoconstrictie)
-functia de depozit
-functia d absorbtie bactericida
-functia de excretie (prin glandele sudoripare)
-functia de secretie (prin glandele sebacee)
-functia de respiratie (eliminare de dioxid de carbon)
-functia senzoriala (pt receptia excitatiilor tactile, termice, dureroase)
Compozitia murdariei de pe piele: contine celule epiteliale descuamate, microbi (circa 40 mii /cm patrat) pulberi, saruri provenite din transpiratie, sebum.
Locul germenilor microbieni in piele se afla in cutele epidermului (mai ales ale mainilor) atat superficial cat si in straturile profunde (o piele dezinfctata este reinfectata in 15-20 min de germenii din straturile profunde). Pielea este poarta de intrare pt germenii microbieni, in urmatoarele situatii:
-prezenta solutiilor de continuitate (prin microtraumatisme si escoliatii)se face contact direct sau prelungit cu obiecte murdare sau infectate cu produse biologice infectate.
A. Asigurarea igienei personale:
SCOP :-apararea de infectii si infestatii cu microorganisme provenite de la bolnavi ;
-evitarea transportarii microrganismelor spre bolnavi sau de la un bolnav la altul ;
-sporirea existentei si a capacitatii de munca ;
Materiale necesare
-apa calda, sapun, burete, perie de unghii, prosoape (de fata, corp si picioare) vata si bandaje igienice, pieptene, perie de cap, foarfece de unghii, pila de unghii, perie de dinti, pasta de dinti, crema protectoare pt piele, deodorant.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. igiena mainilor:
-indepartarea inelelor sau a altor podoabe de pe degete sau antebrate;
-spalare pe maini cu apa calda si sapun si perie de unghii timp de 1 min minim;
-stergere cu prosop uscat, dezinfectare cu alcool etilic sau solutie de bromocet ;
-imbracarea unor manusi de cauciuc, in caz de contact cu materiale infectate (sange, puroi, sputa, varsaturi, fecale) sau in caz de leziuni cu pielea proprie ;
-aplicarea unor unguiente si creme protectoare pe pielea spalata repetat si timp indelungat (unguiente cu lanolina, vaselina si glicerina) ;
-taierea si pilirea unghiilor scurt, cu margine libera, concava, evitandu-se lacul de unghii ;
2. igiena corpului:
-baie sau dus zilnic, cu apa calda si sapun, folosind buretele;
-stergerea fetei cu un prosop uscat special, stergerea corpului cu un alt prosop curat, gros si moale, stergerea picioarelor cu al-trei-lea prosop ;
-aplicarea in regiunea axilara a unui strat de subst dezodorizanta pt combaterea mirosului neplacut si a transpiratiei;
-spalarea picioarelor in fiecare seara;
-ungerea la 2 zile a spatiilor interdigitale si a regiunilor plantare, cu o crema emolienta;
-taierea unghiilor de la picioare, se executa scurt si drept pt prevenirea acumularii de murdarie si a incarnarii degetelor;
3. igiena parului:
-pieptanare si periere zilnica;
-spalarea parului la 1-2 sapt cu apa calda si sapun neutru sau sampon;
-parul lung se clateste cu putin otet pt a deveni matasos ;
-spalarea saptamanala a periei si pieptenelui, cu apa calda si sapun;
4. igiena ochilor:
-ochii nu se freaca cu mainile murdare;
-dupa spalarea zilnica, cu pleoapele inchise, ochii se sterg cu prosopul de fata;
5. igiena urechilor:
-spalare zilnica cu apa calda si sapun al intreg pavilion al urechei si a zonei retroauriculara;
-stergerea cu coltul prosopului ;
-evitarea introducerii de obiecte care pot leza conductul auditiv ;
6. igiena cailor nazale:
-mucozitatile si praful se elimina prin suflare usoara a nasului in batista, evacuand fiecare nara pe rand; batista este personala si nu se imprumuta;
7. igiena buco-dentara:
-spalarea dintilor dupa fiecare masa si in special inainte de culcare ;
-se foloseste periajul dentar, miscari verticale dinspre gingie spre varful dintelui;
-durata corecta este de 5 min;
-se face clatirea gurii cu gura inchis;
8. igiena organelor genitale feminine:
-spalarea zilnica cu apa calda si sapun a organelor genitale externe;
-la femei, spalarea se face dinspre regiunea vulvara spre cea anala;
-stergere cu prosop moale si folosirea de bandaje igienice in perioadele menstruale, schimbate ori de cate ori este nevoie;
9. igiena perianala:
-spalare zilnica cu apa si sapun dupa defecatie;
B. Folosirea echipamentului de lucru:
Materiale necesare :-halat, sort, boneta, halat de monton, ghete medicinale cu fete inalte, masca din tifon, manusi.
1. imbracarea uniformei:-se imbraca halatul curat, bine calcat ;
-se aseaza boneta pe cap astfel incat sa acopere bine parul ;
-se incalta incaltamintea de serviciu care trebuie sa fie comoda si silentioasa ;
2. folosirea de echipamente speciale:
-cand se foloseste masca de tifon, se verifica integritatea ei, astfel incat masca sa fie compusa din 4-6 straturi de tifon;
-purtarea mastilor este obligatorie in sectiile de nou-nascuti, pediatrie la sugari, obstetrica, chirurgie;
-imbracarea manusilor de cauciuc;
-imbracarea unui al-II-lea halat (in sectile de boli contagioase) si dezbracarea acestuia la iesirea din sectie;
-imbracarea halatului din monton (in sezonul rece, la iesirea din sectie, in sectiile putin incalzite);
3. folosirea echipamentelor de lucru la intrarea in serviciu:
-dezbracarea de hainele de strada ;
-asezarea hainelor intr-un dulap din vestiarul personal ;
-imbracarea echipamentului de lucru ;
-spalare pe maini la intrare in serviciu;
La plecare din serviciu
-efectuarea fazelor in ordine inversa;
-impaturirea halatului cu exteriorul spre inauntru;
PRECIZARI:
1. asistenta medicala este obligata sa poarte echipamentul de protectie la serviciu si sa pastreze riguros toate regulile de igiena personala;
2. la imbracarea halatului, asistenta nu va atinge fata lui externa (septica);
3. este obligatorie spalarea mainilor dupa dezbracarea halatului si inaintea imbracarii hainelor de strada;
4. echipamentul de protectie se schimba la cel mult 3 zile cu altul curat, proaspat dezinfectat;
APLICAREA REGULAMENTULUI PRIVIND CIRCIUTELE
FUNCTIONALE IN UNITATILE SANITARE
Circuitele functionale, sunt:-circuitul septic
-circuitul aseptic
Circuitul septic: repr sensul de circulatie in interiorul unei unitati sanitare, care indica introducerea germenilor patogeni, generatori de infectii si infestatii.
Circuitul aseptic: repr sensul de circulatie in interiorul unei uniati sanitare, care asigura conditii de protectie impotriva infectiilor.
Unitatile sanitare functioneaza pe baza principiului separarii circuitelor septice de cele aseptice.
Asigurarea evidentei si a miscarilor bolnavilor in spital
Internarea in spital constituie pt fiecare bolnav, o etapa deosebita in viata sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire, bolnavul are primul contact cu spitalul, la serviciul de Internari, intru-cat acest prim contact este hotarator pt a se castiga increderea bolnavului. Este foarte important cea tot personalul serviciului de primire sa se comporte corespunzator, factor absolut necesar pt asigurarea unei colaborari intre bolnav si echipa de ingrijire.
Din ajutorul acordat la dezbracarea hainelor si imbracarea celor din spital, la imbaiere, eventual la deparazitare, trebuie sa se dovedeasca atentie si grija, incat bolnavul sa simta o preocupare deosebita pt persoana sa, fapt care sa il convinga, ca va fi bine ingrijit si se va vindeca. Aceiasi grija va fi acordata si insotitorilor sau apartinatorilor bolnavului.
Primirea si pastrarea efectelor si documentelor bolnavului:
SCOP: este de a asigura evidenta bolnavilor internati la serviciul de primire prin inregistrarea lor la internare si iesire, pe baza documentelor lor:
-buletin de identitate;
-ultimul talon de pensie;
-adevarinta de salariat (cu mentionarea nr de zile de concediu medical pe ultimele 12 luni);
-bilete de trimitere;
-bilete de internare;
-bilete d externare;
Materiale necesare pt inregiatrare:
-registru de intrare-iesire
-bilet de internare sau trimitere
-bilet de externare
-foaia de observatie a bolnavului
-un caiet pt intocmirea proceselor verbale
-hartie pt eliberarea bonurilor de haine
ETAPE DE EXECUTIE:
1. primirea bolnavului la serviciul de internari:
-se face identificarea bolnavului, pe baza buletinului de identitate;
-se verifica biletul de internare sau trimitere;
-se inregistreaza datele personale ale bolnavului, in registrul de internari;
-se pregateste bolnavul pt examenul medical;
2. pastrarea efectelor bolnavului:
-se inregistreaza hainele si efectele bolnavului;
-se intocmeste si se elibereaza bonul de preluare a hainelor si a altor bunuri apartinand bolnavului
-se aseaza hainele bolnavului pe un umeras iar piesele mici, intr-un saculet anexat, prevazut cu o eticheta pe care se noteaza datele de identitate a bonavului
-daca este nevoie se efectueaza dezinfectia si deparazitarea bolnavului
-hainele asezate pe umeras se acopera cu o manta de protectie pt a le feri de praf sau de murdarie, dupa care se depoziteaza in magazia de efecte ale bolnavilor de unde vor fi preluate la iesirea din spital (externare) pe baza bonului
3. pastarea documentelor bolnavului:
-se inventaliaza unele documente sau alte valori si se inscriu intr-un proces verbal, intocmit in doua exemplare. Acest proces verbal se administreaza in arhiva spitalului, de unde se elibereaza la externarea bolnavului
-documentele de la internare se anexeaza la foaia de observatie o bolnavului.
PRIMIREA BOLNAVILOR INTERNATI
SI
REPARTIZAREA LOR IN SECTIILE CU PATURI
De la serviciul de internare, bolnavul este condus la sectia de specialitate indicata de medicul care a efectuat internarea. Aici, medicul sef de sectie sau in lipsa acestuia un alt medic, hotaraste salonul unde va fi internat bolnavul, tinand cont de diagnostic, de starea si gravitatea bolii si de sex.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. primirea bolnavului de catre asistenta sefa a sectiei:
-asistenta sefa inregistreaza datele de identitate de pe foaia de observatie in registrul de internari-iesiri al sectiei
-noteaza pe foaia de observatie, nr de inregistrare din acest registru
-completeaza o anexa la foaia de alimentatie (care a fost trimisa anterior la blocul alimentar) pt ca noul sosit sa primeasca alimentatia din ziua internarii sale;
-preda bolnavul asistentei de salon;
2. predarea bolnavului catre asistenta de salon:
-asistenta de salon conduce bolnavul in salonul indicat, unde ii face cunostinta cu ceilalti bolnavi din salon
-il ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera
-il conduce pe bolnav pt a-i arata sectia (daca bolnavul nu da semne de oboseala) prezentandu-i cabinetul asistentelor, sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar;
-ii aduce la cunostinta bolnavului, regulamentul de ordine interioara al sectiei, pe care bolnavul il va citi singur sau ii va fi citit de catre asistenta dupa ce bolnavul a fost instalat in pat;
-i se va explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pt analizele de laborator si pregatirea pt investigatii;
Intocmirea condicii de evidenta a miscarii bolnavilor in sectie:
Asistenta sefa a sectiei, asigura in condica de intrare-iesire a sectiei, evidenta bolnavilor internti. Zilnic, totalizeaza datele primite de la celelalte asistente, care raporteaza nr bolnavilor din saloanele lor si nr paturilor libere.
Condica de intrare-iesire a sectiei are urmatoarele rubrici:
-nr curent
-numele si prenumele bolnavului
-nr foii de observatie
-data internarii
-nr salonului
-diagnosticul
-data externarii
-starea bolnavului la externare
Datele totalizate privind nr de paturi libere si nr bolnavilor din sectie sunt comunicate zilnic serviciului de internari.
F.O. a bonavilor se pastreaza intr-o mapa pt fiecare salon in parte. Dupa externarea bolnavului, F.O. se pastreaza in arhiva sectiei sau a spitalului, in ordinea plecarii bolnavilor.
Completarea datelor generale ale F.O. si a documentelor de miscare ale bolnavilor:
F.O. este dosarul bolnavului pt perioada internarii.
F.O. este un document medico-legal, stiintific si de gestiune constituind un instrument necesar activitatii personalului sanitar, deoarece ea sintetizeaza riguros si stiintific datele examenului clinic, a examinarii paraclinice, evolutie si tratament.
Dupa inregistrarea bolnavului, i se va completa acestuia partea generala in F.O.
La spital, bolnavul poate fi internat pe baza biletului de internare sau a biletului de trimitere. Externarea bolnavului se face pe baza biletului de externare.
Spitalul poate interna bonavi si prin transfer de la un spital la altul fiind necesar sa se completeze un bilet de transfer.
Organizarea si efectuarea externarii sau transferarii unui bolnav:
Se vor aduna toate documentele necesare pt intocmirea epicrizei (bilantul internarii) si pt completarea biletului de iesire sau de transfer, de catre medic.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. pregatirea pt externarea bolnavului:n
-se pregateste documentatia necesara pt medic
-se instiinteaza familia privind externarea sau transferul bolnavului
2. pregatirea psihica a bolnavului pt externare sau transfer:
-se informeaza bolnavul despre oportunitatea deciziei de externare sau transfer
-se instruieste bolnavul, privind:-tratamentul prescris la externare;
-regimul dietetic;
-conduita in continuare dupa transfer;
3. notarea in condica sectiei a externarii sau transferului:
-se comunica asistentei sefe, decizia luata de medic, de externare sau transfer a bolnavulu;
-se noteaza externarea in condica;
-se scoate din evidenta alimentatiei si a condicei de medicamente;
4. pregatirea fizica a bolnavului pt externare sau transfer:
-se administreaza medicatia prescrisa pt ziua respectiva;
-se ajuta bolnavul sa isi preia hainele de la magazie in schimbul bonului si sa predea hainele de spital;
5. transportul bolnavului transferat:
-bolnavul transferat va fi insotit pana la sectia sau spitalul in care urmeaza sa fie internat ;
-se recupereaza inventarul spitalului in care a fost internat (patura, perna, cearsaf, etc.);
PRECIZARE:
-asistenta va insoti bolnavul pana la poarta spitalului in caz de externare sau pana in sectia in care va fi transferat.
Organizarea si luarea masurilor corespunzatoare in caz de deces al unui bolnav internat:
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea documentatiei:
-se pregatesc documentele (F.O. si anexele) pt intocmirea epicrizei si a referatului de deces ;
-se completeaza biletul de trimitere a cadavrului la sectia de prosectura (morga) ;
2. anuntarea administratiei:
-se anunta administratia spitalului pt a fi instiintati apartinatorii (familia) ;
3. transportul cadavrului:
-transportul cadavrului se efectueaza in liniste si cu grija fata de ceilalti bolnavi din sectie;
-efectele decedatului se pastreaza pe baza de inventar si se vor preda apartinatorilor;
4. scoaterea bolnavului decedat din evidentele sectiei:
-bolnavul decedat va fi scos din evidentele sectiei (foaia de alimentatie, condica de medicamente, condica de intrari-iesiri a sectiei) ;
PRECIZARE
Toate documentele privind evidenta si miscarea bolnavilor vor fi corect completate si in concordanta cu datele reale.
Predarea si preluarea serviciului
Munca desfasurata in ture, impune in sectiile cu paturi ca sarcinile sa fie transmise de la un schimb la altul, prin predarea si preluarea serviciului.
Predarea serviciului se face in scris la sfarsitul activitatii personalului care urmeaza sa iasa din tura dar si verbal transmitand sarcinile pt fiecare bolnav in parte.
Predarea serviciului in scris se face consemnand intr-o condica speciala, care este intocmita dupa foile de observatie, indicatiile medicului si constatarile personale ale asistentei medicale, ca in final sa fie semnat de cele doua asistente.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. predarea in scris a datelor privitoare la fiecare bolnav:
-se vor nota, data si ora schimbului, nr salonului, nr patului, numele si prenumele bolnavului, diagnosticul, starea lui in timpul serviciului, manifestarile deosebite, tratamentul si ora exacta de efectuare ce trebuie sa se urmareasca la bolnav in mod special, sarcinile legate de recoltarile produselor pt laborator, investigatii, etc. si semnaturile de predare-preluare a serviciului;
2. predarea verbala pt fiecare bolnav:
-sunt prezentate in mod special, cazurile noi si cazurile problema;
-se scot in evidenta, concret si precis sarcinile ce ii revin asistentei in legatura cu unele recoltari sau pregatiri a bolnavului pt investigatii, etc;
PRECIZARI
1. pt ca predarea serviciului sa se faca verbal, la patul bolnavului, unde se pot da informatii suplimentare, asistenta care termina serviciul trebuie sa isi astepte schimbul in sectie;
2. in cazul in care, in mod accidental, schimbul nu soseste, asistenta nu paraseste serviciul decat dupa ce a anuntat asistenta sefa si medicul de garda si i s-a asigurat inlocuitor;
ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE
BOLNAVILOR INTERNATI
In conditiile spitalizarii, patul repr pt fiecare bolnav, spatiul in care isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Patul bolnavului trebuie sa aiba o lungime de 2m, o latime de 80-90cm si o inaltime de 60cm pana la saltea pt a satisface atat cerintele de odihna a bolnavului asigurandu-i posibilitatea adaptarii unei pozitii corecte cat si pt manipularea lui. Patul este confectionat din tuburi usoare de metal vopsit in alb pt a se observa cele mai mici urme de murdarie. Partea principala utila a patului este somiera metalica confectionata din sarma inoxidabila, bine intinsa pe un cadru metalic si elastica. Somiera laxa, slaba care cedeaza usor sub greutatea bolnavului, ofera acestuia o suprafata concava impunand astfel pozitii incomode, obositoare.
TIPURI DE PATURI
In spitale paturile sunt numeroase, fiind adaptate special pt ingrijirea anumitor categorii de bolnavi. Acestea sunt:
patul simplu cu somiera dintr-o bucata
patul simplu cu rezemator mobil
patul cu somiera mobila (patul ortopedic) la care cadranul somierei este din 2,3 sau 4 bucati articulate dand posibilitatea de asezare a bolnavului in pozitii variate
patul universal (tip dr Lupu)
patul universal pt tratament osteo-articular
patul inchis cu plasa (pt bolnavi agitati, psihici)
patul pt sugari si copii (cu gratii mobile)
patul pt terapie intensiva (reanimare) cu aparatori demontabile
Accesoriile patului sunt:-salteaua, 1-2 perne, patura cu lenjeria de pat (un cearceaf plic si unul simplu) 2 fete de perna, o musama si o aleza (traversa). Atat patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de perfecta curatenie pt a se asigura starea de confort necesara vindecarii bolnavului.
Pregatirea patului si accesoriile lui
SCOP:asigurarea conditiilor igienice si de confort pt odihna si ingrijirea bolnavului.
Pregatirea patului poate fi executata de 1 sau 2 persoane.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. pregatirea materialelor necesare:
-se aleg accesoriile (materialele) necesare, se aseaza pe un scaun langa spatarul patului.
-se indeparteaza noptiera de pat
2. intinderea cearsafului peste saltea:
3. -cu mana de langa pat, se prinde partea libera a cearceafului la o distanta de colt egala cu lungimea marginii care atarna si se ridica langa saltea
-din triunghiul format, se introduce sub saltea partea care depaseste salteaua
-se lasa in jos partea ridicata la marginea saltelei si se introduce sub saltea restul triunghiului impreuna cu partea laterala a cearceafului
-se aseaza musamaua la mijlocul patului si se acopera cu aleza
4. asezarea cearceafului de patura:
(a)cu cearceaf simplu:
-se aseaza al doilea cearceaf peste care se intinde patura
-marginea cearceafului dinspre capul bolnavului se rasfrange peste patura
-atat cearceaful cat si patura se introduc sub saltea la capatul de la picioare dar dupa ce s-a efectuat o cuta pt a da lungimea necesara miscarii picioarelor bolnavului
-colturile paturii si cearceafului se executa identic, ca si colturile cearceafului de pat
(b) cu cearsaf plic:
-se indoaie patura in lungime, se introduce in cearceaf prin deschizatura plicului
-se fixeaza colturile paturii de cele ale cearceafului cu butoniere si nasturi
5. asezarea pernelor:
-fiecare perna se imbraca cu fata de perna
-se aseaza pe pat
-se reaseaza noptiera langa pat
Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat:
SCOP:-asigurarea conditiilor igienice si de confort pt odihna si ingrijirea bolnavului.
Materiale necesare: cearceaf de pat, cearceaf de patura, fete de perna, patura, musama, aleza si un sac pt rufe murdare. Tehnica se efectueaza de 2-3 asistente asezate de o parte si de alta a patului.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. pregatirea materialelor necesare:
-lenjeria se impatureste si se aseaza pe un scaun, in ordinea intrebuintarii
-patura si cearceaful ei se impaturesc in 3 sub forma de armonica
-aleza impreuna cu musamaua se ruleaza in latime
-cearceaful de pat va fi rulat in lungime, pe fata, intr-o singura directie
-se indeparteaza noptiera de pat
2. pregatirea psihica a bolnavului:
-se anunta bolnavul si i se explica simplitatea tehnicii pt a nu ii crea stari emotive
3. pregatirea fizica a bolnavului:
-se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral
4. schimbarea cearsafului de pat:
-se imbraca manusile de unica folosinta
-asistenta din partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga de axila dreapta a bolnavului spijinindu-i capul pe antebrat
-se trage perna usor cu mana stanga spre marginea capului
-se flecteaza usor cu mana stanga gambele bolnavului spre coapse
-se intoarce bolnavul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor; in acest timp bolnavul se mentine bine acoperit pt a nu raci
-asistenta din partea stanga, ruleaza cearceaful impreuna cu musamaua si aleza murdara, pana la jumatatea patului
-cearceaful impreuna cu aleza si musamaua pregatite anterior (cele curate) se deruleaza pe jumatatea libera a patului, dar fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea murdara
-asistenta din partea dreapta, flecteaza membrele inferioare ale bolnavului, spijinind bolnaul in regiunea omoplatilor si sub genunchi si il aduce in pozitie de decubit dorsal cu foarte mare atentie
-prinzand bolnavul de axila stanga, asistenta din partea stanga, il ridica usor si introduce mana ei dreapta sub spatele bolnavului, capul bolnavului fiind sprijinit pe antebratul ei stang
-cu mana dreapta se trage perna pe marginea stanga a patului
-se aseaza capul bolnavului pe perna, sprijinind bolnavul pe spate si in regiunea poplitee
-el se aduce cu foarte mare atentie in decubit lateral stang, adica dincolo de cele 2 suluri de lenjerie
-se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie de catre asistenta din partea stanga a patului
-asistenta din partea dreapta ruleaza in continuare lenjeria murdara, care se introduce in sacul special pt lenjerie murdara, cu miscari lente pt a evita imprastierea in aer a prafului, impuritatilor, a germenilor patogeni, etc.
-se intind bine cearceaful, musamaua si aleza pe cealalata jumatate a patului
-se executa colturile
-asistenta din partea stanga a patului, sprijina bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi iar dupa ce lenjeria a fost intinsa, bolnavul este readus in decubit dorsal, cu foarte mare atentie
5. schimbarea cearceafului de patura:
-se indeparteaza patura cu miscari lente, bolnavul ramanand acoperit numai cu cearceaful murdar
-se aseaza peste bolnav cearceaful curat impaturit in 3, in forma de armonica
-mentinerea colturilor de sus a cearceafului, va fi efectuata de o a 3 a asistenta
-celelalte doua asistente stand la marginile patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearceafului curat iar cu cealalta mana, prind colturile superioare ale cearceafului murdar, si printr-o miscare atenta, hotarata, in directia picioarelor bolnavlui, indeparteaza cearceaful murdar si acopera bolnavul cu cel curat
-se introduce cearceaful murdar in sacul de lenjerie murdara, cu miscari lente
-se aseaza patura peste cearceaf
-se intinde bine cearceaful, rasfrangand marginea dinspre cap, peste patura
-se face cuta deasupra degetelor picioarelor bolnavului si se fixeaza cearceaful si patura sub saltea
6. schimbarea fetei de perna:
-fata de perna murdara se inlocuieste cu cea curata
7. reorganizarea locului de munca:
-se aeriseste salonul
-noptiera se aseaza la locul ei
-scaunul se aseaza la locul lui
-sacul cu lenjerie murdara se scoate din salon
PRECIZARI
1. schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat, se executa dimineata, inainte de curatenia salonului, dupa masurarea temperaturii, a pulsului si toaleta bolnavului, ori de cate ori este necesara inlocuirea lenjeriei murdarite.
2. musamaua, aleza si cearceaful se vor intinde foarte bine pt a nu produce iritatii tegumentelor bolnavului.
3. bolnavul va fi mentinut acoperit tot timpul manoperei, pt a nu raci si va fi miscat cat mai putin pt a nu il obosi.
4. la bolnavii mobilizabili in pozitie sezanda, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului, dupa aceiasi tehnica dar rularea cearceafului se face transversal.
5. avand rolul de a proteja cearceaful, aleza va fi schimbata ori de cate ori se murdareste. Pt aceasta se aplica una din metodele descrise pt schimbarea cearceafului de pat (lungime sau latime) aleasa in functie de starea bolnavului.
6. la bolnavii imobilizati in decubit dorsal, cearceaful de pat se poate schimba si in latime
ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE
SI
VESTIMENTARE A BOLNAVILOR
A. Baia generala si dusul
La intrarea in spital, bolnavului imobilizat i se da posibilitatea sa faca o baie sau un dus iar in timpul spitalizarii, bolnavul va face baie sau dus, de cel putin doua ori pe sapt. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria. Baia generala pt categoria de bolnavi mobilizabili, va fi efectuata in mod obligatoriu si inaintea interventiilor chirurgicale, ca si inaintea externarii.
Pt a preveni accidentele ce pot surveni, asistenta va programa baia sau dusul bolnavului neimobilizat, dimineata pe nemancate sau seara dupa digestie.Baia nu va depasi 15 min.
SCOPUL-este de a mentine tegumentele intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii unei complicatii cutanate; pt a stimula functiile pielii care au un rol important in apararea organismului si pt a asigura o stare de confort fizic si psihic; o stare de bine necesara bolnavului.
Materiale necesare: termometru de baie si de camera, sapun, manusi de baie, halat de baie, alcool, lenjerie curata-incalzita, trusa pt unghii, casca pt protejarea parului la femei.
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea materialelor:
-dupa ce se inchid geamurile si usile se masoara temperatura incaperii care trebuie sa fie de 20 grade
-se aseaza sapunul in sapunera, manusile langa dus, halatul de baie, prosopul de baie; trusa de unghii, pieptenele, peria de dinti, paharul si pasta de dinti si alcoolul pt frectie, pe o tava
2. pregatirea cazii de baie:
-se introduce in cada apa fierbinte peste apa rece, pt a se evita producerea de vapori; cada fiind spalata si dezinfectata in prealabil
-cada se umple pe jumatate, dupa care se masoara temperatura apei (36-37 grade C)
-pt bolnavii care prezinta o stare de fatigabilitate (slabiciune) se aseaza o scandura transversal pe marginea cazii pe care bolnavul va sta in pozitie sezanda
3. pregatirea bolnavului:
-bolnavul este invitat sa urineze
-este ajutat sa se dezbrace
-la femei se protejeaza parul cu casca de baie
-este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia
4. efectuarea baii:
-bolnavul se spala singur sau este spalat de asistenta (care imbraca o manusa de baie) pe fata, trunchi si membre. Pt trunchi si membre va folosi a-II-a manusa iar pt regiunea perianala, o a-III-a manusa;
-dupa imbaiere se clatesc tegumentele cu ajutorul dusului, dupa care bolnavul este ajutat sa iasa din cada, si invelit cu halatul/cearceaful de baie
-se face o frectie cu alcool pt inchiderea porilor si stimularea circulatiei;
-este ajutat sa se imbrace cu lenjeria curata, halat si papuci;
-daca este nevoie, este ajutat sa se pieptene, sa isi faca toaleta cavitatii bucale si sa isi taie unghiile;
5. reorganizarea locului de munca:
-materialele folosite se strang;
-lenjeria murdara se duce la spalatorie;
-se spala cada de baie;
-se aeriseste incaperea;
PRECIZARI
1. in cazul in care bolnavul prezinta in timpul baii tulburari circulatorii, stare generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drumul de urgenta apei din cada sa se scurga, sustinand in acest timp capul bolnavului in afara cazii; dupa scurgerea apei se acopera bolnavul acordandu-i-se ajutorul necesar;
2. pt asigurarea igienei personale a bolnavului mobilizabil este preferabil dusul mobil, care da posibilitatea bolnavului sa stea nu numai in pozitie ortostatica ci si in pozitie sezanda pe un taburet;
B. Toaleta zilnica
Asistenta are misiunea delicata de a controla in mod discret si de a indruma atunci cand este cazul, ca bolnavul neimobilizat sa isi faca zilnic toaleta de dimineata si de seara. Aceasta consta in spalarea fetei, urechilor, a gatului, membrelor superioare, a regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea parului.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. pregatirea spalatorului:
-aceiasi conduita ca si la baia generala;
2. pregatirea materialului necesar:
-la chiuveta se pregatesc sapunul, o manusa pt fata, peria de dinti, pasta si paharul, pieptenele, prosopul;
-in apropirea dusului mobil se pergateste materialul pt mica toaleta: sapun, manusa, prosop;
-in lipsa dusului se pregateste un lighean spalat si dezinfectat si o cana cu apa calda la 36-37 grade C;
3. pregatirea bolnavului:
-bolnavul se dezbraca; i se protejeaza parul;
4. efectuarea toaletei:
-se spala fata cu sau fara sapun (dupa preferinta bolnavului) apoi se clateste;
-se spala gatul si membrele superioare cu o manusa sapunita insistand in regiunea axilara si zona exterioara a toracelui;
-se clateste si se sterge;
-se peaptana si se perie parul;
-se face toaleta bucala;
-atunci cand este cazul, dupa toaleta se schimba lenjeria bolnavului;
5. dezbracarea si imbracarea bolnavului in pat:
-lenjeria de corp a bolnavului (camasa de noapte sau pijama) va fi schimbata periodic si ori de cate ori se murdereste;
-bolnavii isi schimba singuri lenjeria de corp, cu exceptia celor mobilizati la pat (paralizati); la acestia asistenta medicala este cea care trebuie sa schimbe lenjeria de corp;
SCOPUL: este de a pastra igiena personala a bolnavului.
Materiale necesare: camasa de noapte sau pijama curate, un cearceaf, pudra de talc, alcool, sac pt lenjerie murdara.
Tehnica este efectuata de doua asistente
ETAPE DE EXECUTIE:
1. pregatirea materialelor necesare:
-se aleg materialele necesare, potrivite pt bolnav;
-se transporta si se aseaza pe scaun langa patul bolnavului;
2. pregatirea psihica a bolnavului:
-se anunta bolnavul, comunicandu-i necesitatea efectuarii tehnicii;
3. efectuarea tehnicii propriu-zise:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
-se pliaza patura, care acopera bolnavul, sub forma de armonica;
-se acopera bolnavul cu un cearceaf;
-se aseaza bolnavul in pozitie decubit lateral drept, sprijinindu-l in zona omoplatilor si a genunchilor;
-se trage usor camasa in sus, pana la torace;
-se readuce bolnavul cu mare atentie in decubit dorsal;
-se intoarce apoi bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceiasi operatie;
-una din asistente ridica usor bolnavul sprijinindu-l in regiunea omoplatilor, introducand mana sub camasa;
-cu o miscare lenta spre cap, cea de a doua asistenta ii scoate camasa;
-bolnavul este readus in decubit dorsal;
-se dezbraca intai bratul sanatos si apoi bratul bolnav, prin miscari lente;
-lenjeria murdara se introduce in sacul special;
-se acopera bine bolnavul;
-spalare pa maini cu apa si sapun (asistentele);
-se frictioneaza cu alcool regiunile predispuse la escare, apoi se pudreaza cu pudra de talc;
-se imbraca cu camasa curata si incalzita, intai bratul bolnav si apoi cel sanatos;
-una din asistente ridica usor bolnavul sprijinindu-l in regiunea omoplatilor;
-a doua asistenta trece camasa peste capul bolnavului si apoi o trece peste spatele acestuia;
-se readuce bolnavul in pozitia de decubit dorsal;
-se trage usor camasa sub sezut;
-se acopera bolnavul, se reface patul bolnavului si in final, spalare pe maini cu apa si sapun;
4. reorganizarea locului de munca:
-se deschid ferestrele pt aerisire si se scoate sacul cu rufe murdare, din salon;
PRECIZARI:
1. tehnica se efectueaza cu multa blandete pt a nu accentua suferinta bolnavului si a nu il obosi;
2. pt operati si raniti, se folosesc camasi desfacute la spate si foarte scurte;
3. pt cei cu fracturi ale membrelor superioare, se folosesc camasi cu maneci desfacute;
B.1. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul MOBILIZAT
Curatirea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni la patul bolnavului, descoperindu-se progresiv numai partea care se spala. Pt efectuarea toaletei bolnavului, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:
-sa asigure o temperatura adecvata in salon, pt a feri bolnavul de raceala;
-sa pregateasca materialul necesar in prealabil, astfel ca ingrijirea sa se desfasoare operativ;
-sa acctioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pt a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala;
-sa menajeze bolnavul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi din salon;
- pt a fi acceptata efectuarea ingrijirilor de curatenie corporala, asistenta trebuie sa il convinga cu mult tact si delicatete;
-toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii lor;
SCOP: este de a indeparta de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare cu microbi si alte subst straine care adera la piele (murdarie);
EFECTE
de activare a circulatiei cutanate;
de favorizare si mobilizare a anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din tesutul celular subcutanat;
de a crea o stare de confort care are un efect sedativ asupra organismului;
Materiale necesare: 2 scaune, un paravan cu doua stative si 2 cearceafuri pt a il executa,material imprealabil pt a proteja patul, aleze, o tava medicala pt a aseza materialele necesare: lighean, cana cu apa calda, cana cu apa rece, doua bazinete, tavita renala, un cearsaf, o pereche de manusi din cauciuc, 3 manusi de baie confectionate din material de prosop de colori diferite (cate una pt fata, trunchi, membre, organe genitale), 3 prosoape de culori diferite, sapun neutru, alcool mentolat, o pudriera cu pudra de talc, lenjerie de pat curata, o caldare pt apa murdara, sac pt lenjeria murdara, termometru de baie, ustensile pt ingrijirea unghiilor, material pt igiena bucala, un pahar cu solutie antiseptica pt gargara, un pahar cu apa pt eventualele proteze dentare;
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea materialelor necesare:
-se aleg si se pregatesc materialele necesare;
2. pregatirea psihica a bolnavului:
-se anunta bolnavul si i se explica simplitatea tehnicii, pt a nu ii crea stari emotive;
3. pregatirea conditiilor de mediu:
-se inchid ferestrele;
-se verifica temperatura din salon care trebuie sa fie in jur de 20 grade C;
-se verifica sa nu fie curenti de aer reci;
-se interzice ca in timpul efectuarii toaletei sa se deschida usa;
-se incalzeste lenjeria curata;
-se pregateste o buiota (termofor) cu apa calda;
-se indeparteaza noptiera de pat;
-se aseaza 2 scaune langa patul bolnavului;
-se monteaza paravanul in jurul patului;
4. efectuarea toaletei fetei:
-se indeparteaza una din perne, sustinand capul bonavului;
-cealalta perna se aseaza cu o musama, pt a o proteja de umezeala iar peste musama se aseaza o aleza;
-se aseaza capul bolnavului pe aceasta perna;
-patura se pliaza sub forma de armonica si se aseaza pe un scaun;
-se dezbraca bolnavul si se acopera cu cearceaful de patura;
-spalare pe maini cu apa si sapun;
-se umple ligheanul 1/3 cu apa calda (37 grade);
-se controleaza temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie;
-se aseaza in jurul gatului bolnavului, un prosop;
-se imbraca prima manusa de baie si se umezeste;
-se spala ochii de la comisura externa spre cea interna;
-se clateste manusa cu apa curata, cu care se sterg ochii la fel, dupa care se sterg cu un prosop curat;
-se spala fruntea de la mijloc spre tample;
-se spala regiunea periorala si perinazala prin miscari circulare;
-se sterge imediat prin tamponare; numai la cererea bolnavului la spalarea fetei se poate intrebuinta sapun.
5. efectuarea toaletei urechilor:
-se sapuneste o ureche insistand in santurile pavilionului si in regiunea retro-auriculara, cu aceiasi manusa;
-se clateste si se sterge cu prosop;
-se intoarce usor capul bolnavului si se procedeaza la fel cu cealalta ureche. La cererea bolnavului se introduc in urechi dopuri de vata;
6. efectuarea toaletei gatului:
-se descopera gatul bolnavului si se spala cu apa si sapun;
-se clateste bine si se sterge imediat, pt ca bolnavul sa nu fie predispus la raceala;
-se acopera gatul bolnavului cu cearceaful;
-se arunca apa din lighean;
7. efectuarea toaletei membrelor superioare:
-se umple ligheanul doua treimi cu apa calda si se verifica temperatura apei din lighean (37grad)
-se descopera unul din membrele superioare sub care se aseaza musamaua si aleza;
-se sapuneste circular, incepand de la umar catre capatul distal insistand in axila;
-se limpezeste si se stege imediat cu un prosop;
-bratul spalat se acopera;
-se taie unghiile cu grija nu prea adanc si se pilesc eventualele asperitati;
-se intoarce bolnavul in decubit lateral, partea corespunzatoare bratului drept, si se procedeaza la fel cu celalalt brat. Daca bolnavul nu se poate intoarce, se trece de partea opusa si se face spalarea membrului, dupa aceiasi tehnica;
8. efectuarea toaletei toracelui:
-se descopera partea interioara a toracelui;
-se sapuneste, la femei insistand la pleurile submamare;
-se limpezeste bine si se sterge prin tamponare;
9. efectuarea toaletei spatelui:
-se intoarece bolnavul si se mentine in decubit lateral;
-se aseaza sub bolnav o musama acoperita de aleza;
-se sapunesc spatele si regiunea lombo-sacrata;
-se limpezesc bine si se sterg prin tamponare;
-se pudreaza cu pudra de talc;
-se indeparteaza musamaua impreuna cu aleza;
-se readuce bolnavul in decubit dorsal si se acopera toracele bolnavului;
10. efectuarea toaletei abdomenului:
-se aseaza musamaua impreuna cu aleza, sub abdomenul bolnavului;
-se sapuneste abdomenul cu ajutorul unui tampon de vata, montat pe port-tampon si inmuiat in benzina medicala;
-se insista in regiunea ombilicala, indepartand murdaria;
-se spala apoi ombilicul cu apa si sapun;
-se limpezeste si se sterge imediat;
-se unge regiunea ombilicala cu vaselina;
-se scoate manusa folosita si se aseaza intr-o tavita renala;
-se frictioneaza bratele si toracele cu alcool;
-se pudreaza cu talc gatul, toracele, abdomenul si mai ales bratele si axilele;
-se imbraca bolnavul cu camasa de noapte sau pijamaua;
-se arunca apa folosita;
11. efectuarea toaletei membrelor inferioare:
-se umple ligheanul doua treimi cu apa calda (37 grade);
-se imbraca o alta manusa de baie;
-se muta musamaua impreuna cu aleza in regiunea coapsalor bolnavului;
-se sapunesc coapsele insistand in regiunea inghinala;
-se limpezesc si se sterg imediat;
-se flecteaza (indoaie) gambele bolnavului pe coapse;
-se muta musamaua su aleza mai jos si se aseaza ligheanul pe musama;
-se introduce piciorul in lighean, se sapuneste gamba, insistand in regiunea poplitee si in spatiile interdigitale;
-se limpezeste si se sterge imediat cu un prosop curat;
- la fel se procedeaza si cu celalalt picior;
-se frictioneaza membrele inferioare cu alcool si se pudreaza plicele, cu talc;
-se taie unghiile nu prea scurt, pt a nu produce leziuni, si se pilesc;
12. efectuarea toaletei organelor genitale:
-se prezinta bolnavului bazinetul, pt a urina;
-se indeparteaza bazinetul;
-se izoleaza salteaua cu o musama acoperita cu o aleza;
-se aseaza bolnavul in pozitie ginecologica;
-se aseaza sub regiunea sacrata a bolnavului, bazinetul curat;
-se imbraca o manusa de cauciuc, peste aceasta manusa se imbraca o alta manusa de baie;
-se efectueaza spalarea dinspre partea anterioara spre anus, cu sapun neutru care nu irita pielea si mucoasele;
-se limpezeste cu ajutorul unui jet de apa curata turnat dintr-o cana, dupa ce a fost verificata temperatura apei din cana, turnand cateva picaturi pe fata interna a antebratului;
-se indeparteaza cu atentie resturile de sapun care daca raman pot produce prurit (mancarime) sau inflamatie;
-se scoate bazinetul de sub bolnav;
-organele genitale si regiunea din jur se sterg cu un prosop curat;
-cu foarte mare grija se sterg si plicele;
-se pudreaza cu pudra de talc pt a preveni unele inflamatii;
13. efectuarea toaletei parului:
-se ridica usor capul bolnavului, se indeparteaza perna, se sustine capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei;
-se aseaza o musama deasupra saltelei indoite;
-pe musama se aseaza ligheanul cu doua treimi apa incalzita (37 grade);
-se protejeaza salteaua cu o aleza;
-peste aleza se aseaza o musama rulata de ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab;
-se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie atarnand usor deasupra ligheanului;
-se protejeaza ceafa bolnavului cu un prosop; sub ceafa bolnavului se aseaza un capat mai ingust al musamalei rulate, iar celalalt capat se introduce in ligheanul asezat pe somiera sau intr-o caldare asezata langa pat;
-se controleaza temp apei, se umezeste si se samponeaza;
-se frictioneaza parul cu ambele maini si se maseaza usor pielea capului, pt activarea circulatiei sanguine;
-se clateste parul;
-manevra se repeta de 2-3 ori;
-dupa o clatire abundenta, se acopera parul cu un prosop incalzit;
-se indeparteaza musamaua introducand-o in lighean;
-se usuca parul cu fionul;
-se piaptana parul in suvite, incepand cu varfurile si daca este cazul se impleteste;
-se spala obiectele de pieptanat si se introduc in solutie dezinfectanta;
-spalare pe maini cu apa calda si sapun;
14. efectuarea toaletei cavitatii bucale:
(a) La bolnavii constienti:
-in functie de starea bolnavului, acesta este adus in pozitie semisezanda sau in decubit lateral;
-se pune pasta de dinti pe, periuta;
-se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop;
-se servesc bolnavului paharul cu apa si periuta cu pasta de dinti; bolnavul isi va spala dintii cu miscari verticale, energetice; isi va clati gura cu apa, aruncand apa in tavita renala;
-i se serveste al doilea pahar cu apa, pt gargara; in conditiile pozitiei de decubit lateral, clatirea gurii bolnavului se face cu o cana prevazuta cu cioc sau cu ajutorul unui tub de cauciuc.
(b) La bolnavii inconstienti sau comatosi:
-bolnavul este in decubit dorsal. I se intoarce capul in lateral, sub barbie i se aseaza un prosop iar pe acesta o tavita renala;
-se amplaseaza deschizatorul de gura printre arcadele dentare;
-se inmoaie un tampon in glicerina boraxata; cu acest tampon se sterg:limba, bolta palatina si suprafata interna si externa a arcadelor dentare, cu miscari din inauntru in afara.
-pt dantura se foloseste un tampon separat;
-cu degetul mic infasurat intr-o bucata de tifon si inmuiat in glicerina boraxata sau zeama de lamaie, se indeparteaza depozitul gros depus pe mucoase pana in faringe (dupa aplicarea deschizatorului de gura);
-buzele uscate si crapate se ung cu glicerina boraxata;
-la bolnavii inconstienti, toaleta cavitatii bucale se efectueaza cu mana, protejata cu manusa de cauciuc;
15. reorganizarea locului de munca:
-lenjeria de pat murdara, se strange prin miscari line si se depune in sacul special;
-spalarea pe maini cu apa si sapun;
-se efectueaza schimbarea patului cu lenjerie curata;
-se indeparteaza paravanul si lenjeria murdara din salon;
-se spala ustensilele folosite si se introduc in solutie dezinfectanta pana la sterilizare;
PRECIZARI
1. la bolnavul cu aparat gipsat se va avea grija sa nu udam aparatul gipsat.
2. pansamentul se schimba dupa efectuarea toaletei partiale.
B.2. Efectuarea toaletei generale de imbaiere a bolnavului IMOBILIZAT
Spalarea intregului corp, prin introducerea bolnavului in cada de baie, are acelasi scop ca si toaleta partiala.
Materiale necesare: camera de baie si cada, bine curatate, spalate si dezinfectate, paravan, gratar langa cada, termometru de baie, prosop sau cearceaf de baie, sapun neutru, inca doua prosoape, doua manusi de baie, lenjerie de corp curata, casca pt protejarea parului la femei, halat de baie si papuci, instrumente pt ingrijirea unghiilor, materiale pt igiena bucala, alcool mentolat sau camforat,pudriera cu pudra de talc, sac pt lenjerie murdara, solutii dezinfectante pt cada si robinete (cloramina 1% sau clorura de var 1%) si un scaun.
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea materialelor necesare:
-se pregatesc materialele necesare pt efectuarea imbaierei, parcurse in ordinea utilizarii lor;
2. pregatirea psihica si fizica a bolnavulu:
-cu jumatate de ora inainte, se anunta bolnavul si i se explica necesitatea;
-se ofera bolnavului urinarul;
-dupa mictiune (urinare) se indeparetaza urinarul;
-spalare pe maini cu apa si sapun;
3. pregatirea camerei de baie:
-se inchid ferestrele si usa;
-se verifica temperatura din camera de baie (21-22 grade C);
-se da drumu la apa rece si apoi la apa calda pt a preveni formarea aburilor;
-se verifica temperatura apei;
-in ordinea intrebuintarii se aranjeaza lenjeria de corp curata si incalzita pe un calorifer;
4. efectuarea imbaierii:
-se imbraca bolnavul cu halatul si papucii;
-se transporta in camera de baie;
-se dezbraca cu blandete;
-daca bolnavul are proteza dentara, aceasta se scoate si se pune intr-un pahar;
-se protejeaza parul cu casca de protectie;
-in functie de starea generala, se introduce bolnavul in cada, pt aceasta fiind nevoie de doua asistente, care se ajuta intre ele;
-se mentine cearceaful, in tot timpul baii, pe fundul cazii pt ca, la nevoie bolnavul sa poata fi scos imediat cu ajutorul lui;
-se sustine bolnavul sa intre in cada;
-se supravegheaza reactia bolnavului;
-se imbraca manusa de baie;
-daca bolnavul poate si doreste i se permite sa se spele singur dar sub supraveghere;
-se sapuneste suprafata corpului in aceiasi ordine ca si la toaleta partiala, la pat;
-se indeparteaza sapunul de pe tegumente;
-se schimba manusa si se efectueaza toaleta organelor genitale;
-se stropeste suprafata corpului cu apa la o temperatura ceva mai scazuta decat cea din cada (pt ca prin efectul ei mecanic, tonifica tesaturile, activeaza circulatia si respiratia);
-sustinandu-l de sub axile, bolnavul este ridicat din cada si infasurat intr-un cearceaf uscat si incalzit;
-se aseaza bolnavul pe canapeaua din camera de baie, sau pe o targa acoperita cu un cearceaf curat;
-se sterge bolnavul si se frictioneaza cu alcool;
-regiunea plicelor se pudreaza cu talc;
-se imbraca bolnavul cu lenjerie curata si incalzita;
-se efectueaza toaleta unghiilor;
-se imbraca bolnavul cu halat;
-i se pun papucii si se transporta in salon, unde este asezat comod in patul sau, care in prealabil a fost schimbat si se inveleste bine bolnavul;
-daca bolnavul prezinta frisoane, se incalzeste cu termofoare si se hidrateaza cu lichide calde;
5. reorganizarea locului de munca:
-lenjeria murdara se introduce in sacul special;
-se de drumul la apa din cada. Se spala bine cada cu detergenti, se clateste si se umple cu o solutie dezinfectanta (clorura de var 1% sau cloramina 1%) care se mentine timp de trei ore;
-se spala apoi cada si robinetele cu apa curata;
-se curata riguros si se spala instrumentale folosite (pieptene, foarfece, pila);
-se introduc in solutii dezinfectante pana la sterilizare;
-se aeriseste camera de baie;
PRECIZARI
1. daca in timpul baii starea bolnavului se altereaza, se da drumul de urgenta apei din cada, sustinand capul bolnavului in afara cazii, se acopera bolnavul si i se acorda primul ajutor;
2. toaleta generala se efectueaza cel putin o data pe sapt, dimineata sau seara; nu se va efectua niciodata inainte sau la 2 ore dupa servirea mesei;
3. convalescentilor cu boli infectioase, dupa baia de curatenie, li se efectueaza o baie antiseptica;
4. bolnavii adinamici, in timpul baii, sunt asezati in decubit dorsal sau in pozitie sezanda fiind spalati cu dusul mobil;
5. bolnavul trebuie miscat cu blandete pt a nu i se produce alte modificari in starea lui;
6. in timpul imbaierii, se va vorbi mereu cu bolnavul si se va supraveghea starea lui generala;
OBSERVAREA POZITIEI BOLNAVULUI
SCOPUL: este cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati pt ingrijiri, exeminari speciale, etc. Pozitia bolnavului in pat, este determinata de boala si starea lui generala.
Astfel, bolnavii pot adopta:
Pozitia activa
Pozitia pasiva
Pozitia fortata
Pozitia activa: este atunci cand bolnavul se misca singur; nu are nevoie de ajutor, pozitia sa fiind identica cu cea a omului sanatos.
Pozitia pasiva: este adoptata in stare grava, cand bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor pt miscare si schimbarea pozitiei.
Pozitia fortata: cand bolnavul adopta o pozitie neobisnuita impusa de boala. Pozitia fortata o vom intalni in paralizia unilaterala a musculaturii dorsale, in crizele dureroase abdominale, in litiaza biliara etc sau pozitia fiind impusa de necesitatea efectuarii unui tratament cum ar fi: cu aparate de extensie in fracturi.
1. Pozitia decubit dorsal
(a) cand bolnavul este culcat pe spate, fara perna. Este indicata dupa punctia lombara si in unele afectiuni ale coloanei vertebrale.
(b) Bolnavul este culcat pe spate cu o perna subtire sub cap. Aceasta pozitie o vom intalni in anemiile posthemoragice, in afectiunile cerebrale, etc.
(c) Bolnavul este culcat pe spate cu doua perne sub cap (pozitia obisnuita).
2. Pozitia decubit lateral (drept sau stang): bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior, care este in contact cu suprafata patului, intins iar cu celalalt membru indoit si spatele sprijinit cu o perna sau cu un sul.
3. Pozitia decubit ventral: bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna cu capul intors intr-o parte, bratele de-a lungul capului sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului cu fata palmara pe suprafata patului. Sub glezne se aseaza un sul picioarele pot fi mentinute in unghi drept, printr-un gol creat intre saltea si tablia patului. Este indicata aceasta pozitie la bolnavii inconstienti, la cei cu escare ale regiunii sacrate (pe fund), la bonavii cu paralizii, etc.
4. pozitia sezanda:
(a) pozitia sezanda in pat: bolnavul este mentinut sezand in pat, trunchiul realizand un unghi d 90 de grade cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate a patului. In paturile cu somiera rigida, pozitia se realizeaza cu ajutorul rezematorului de spate sau cu 4-5 perne asezate la spatele bolnavului.
(b) Pozitia sezanda in fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat, acoperit cu o patura in fotoliu.
5. pozitia semisezanda: se realizeaza sprijinand spatele bolnavului cu 2 perne, cu rezematorul de spate sau cu ajutorul somierei articulate, deoarece trunchiul formeaza un unghi de 30-45 de grade cu membrele inferioare, sub talpile bolnavului se aseaza un sprijinitor pt ca bolnavul sa nu alunece spre extremitatea distala a patului. Aceasta pozitie este indicata in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari respiratorii si este INTERZISA bolnavilor cu tulburari de deglutitie, bolnavilor comatosi si in cursul anesteziei generale.
6. pozitia sezanda cu gambele atarnate: se realizeaza la marginea patului, din pozitie sezanda. Sub picioarele bolnavului se aseaza un taburet. Bolnavul va fi protejat impotriva racelii, cu o patura. Este indicata bolnavulor cu insuficienta cardiaca.
7. pozitia decliva sau Trendelenburg: se obtine prin ridicarea partii distale a patului:pozitia decubit dorsal cu capul bolnavului coborat, realizand o diferanta de 10 pana la 60 cm intre cele doua extremitati. Evitarea alunecarii bolnavului din aceasta pozitie (masa de operatie) se fixeaza bolnavul cu chingi (curele) sau in rezematoare speciale pt umeri. In pat se protejeaza capul bolnavului cu o perna asezata vertical. Aceasta pozitie este indicata in anemiile acute grave, in drenajul postural, in hemoragii ale membrelor inferioare, in hemoragii ale organelor genitale, dupa rahianestezie, dupa interventii chirurgicale ginecologice.
8. pozitia procliva: se obtine prin ridicarea extremitatii proximale (cefalice) a patului.
9. pozitia ginecologica: bolnava este asezata pe spate, coapsele flectate pe abdomen, genunchii indepartati. Este indicata in examinari ginecologice si obstetricale.
10. pozitia genu pectorala: bolnavul se aseaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul atinge planul orizontal al canapelei, capul intors intr-o parte, genunchii pe suprafata orizontala a canapelei. Este indicata in explorari rectale (rectoscopie si tuseu rectal)
PRECIZARE: Pozitia de decubit dorsal este impusa bolnavului in timpul unor ingrijiri:
Schimbarea lenjeriei
In timpul toaletei sale
Administrarea spozitoarelor
In timpul efectuarii clismelor
In timpul efectuarii sondajului duodenal
Pt masurarea temperaturii pe cale rectala
In vederea efectuarii punctiei lombare
SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI
SCOPUL: daca mentine timp indelungat aceiasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor complicatii (escre de decubit, tromboze, embolii etc.) care ii impiedica procesul de vindecare. Pt prevenirea aparitiilor acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Aceasta se poate efectua activ (bolnavul isi schimba singur pozitia) sau pasiv (bolnavul isi schimba pozitia cu ajutor)
Schimbari pasive de pozitie:
ETAPE DE EXECUTIE:
(a) Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers:
1. pregatirea materialelor
-se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii;
2. efectuarea tehnicii propriu-zise:
-asistenta se aseaza de partea patului spre care doreste sa intoarca bolnavul;
-se ridica patura, se pliaza si se aseaza pe marginea opusa a patuluui;
-se prinde bolnavul de umar cu mana dreapta;
-se ridica si se intoarce iar cu mana stanga se introduce patura sub spatele bolnavului pt a-l sprijini;
-cu o mana se sprijina bolnavul in noua pozitie iar cu cealata se rotesc bazinul si membrele inferioare in noua pozitie;
-bolnavul este mentinut in aceasta pozitie cu ajutorul sulurilor asezate in lungime la spate;
3. readucerea bolnavului in decubit dorsal: (2 asistente)
-cele 2 asistente se aseaza de partea opusa a patului;
-prima asistenta se aseaza la capul bolnavului, il apuca de sub axila, sprijinindu-i capul pe antebrat;
-a doua asistenta introduce o mana sub bazinul bolnavului si cu mana dreapta il roteste aducandu-l in in decubit dorsal, cele 2 asistente sincronizandu-si miscarile;
(b) Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda:
- se descopera bolnavul pana la mijloc, indoind patura;
-evitand sa se stea fata in fata cu bolnavul, asistenta se apleaca spre el si prinde regiunea axilara cu mana dinspre picioare;
-se imbratiseaza spatele bolnavului cu cealalta mana, sprijinindu-i capul cu antebratul;
-daca starea generala a bolnavului ii permite, se solicita bolnavul sa se prinda de umerii asistentei, sa-si indoaie genunchii, sa se sprijine pe talpi si sa-si aduca capul inainte;
-se ridica usor bolanvul in pozitie sezanda;
