|
|
|
PANSAMENTELE
Pansamentul chirurgical este actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, in scopul cicatrizarii ei. In sensul mai larg, pansamentul reprezinta totalitatea mijolcelor si metodelor, care realizeaza, protectia unui tesut, sau organ de actiunea agresiva a diversilor agenti.
Schimbarea pansamentelor
Pentru vindecarea cat mai rapid posibila a unei plagi, schinbarea pansamentului necesita o competenta (dobandita in cadrul unei pregatiri corespunzatoare) pentru ca, plaga trebuie ingrijita dupa criterii exacte de igiena. Astfel:
plagile infectate trebuiesc tratate specific, cat mai repede posibil pentru a nu constitui o sursa de germeni si deci un risc de infectie (atat pentru pacientul respectiv, cat si pentru ceilalti).
Pentru schimbarea pansamentului sunt necesare:
a. Un sir de intreg de instrumente precum:
1. foarfeca de pansament;
2. pensa anatomica si chirurgicala;
3. foarfeca dreapta (cu brat ascutit si unul rotunjit la varf);
4. foarfeca de fir, curba si dreapta;
5. pensa port - tampon;
6. pensa Pean - dreapta;
7. aparat de aplicare si scoatere a agrafelor metalice;
8. sonda crenalata;
9. cateter de spalare;
10. seringi si ace.
b. Materiale de pansament (au in mare parte rolul de a absorbi secretiile). Aceste cerinte sunt indeplinite de:
1. produse pe baza de celuloza, care prezinta propietati hidrofile si fac parte din materialele de pansat naturale (celuloza obtinuta din: bumbac, celofibra si fibre naturale);
2. materiale sintetice (cu propietati hidrofobe absente) se folosesc in plagile uscate (unde nu e nevoie absorbanta).
Materialele de pansat se clasifica in:
Comprese ce sunt mijloace utilizate specific pentru acoperirea suprafetelor lezate ale corpului, sau pentru absorbtia fluidelor. se prezinta sub doua forme:
comprese din materiale textile, fiind utilizate ca: fasa de tifon sau ca fasa din tesaturi (ca material de acoperire), a unor comprese absorbante celulozice;
comprese (ca pansamente ocluzive) ocluzia in acest context insemnand acoperirea unei plagi si a zonelor invecinate. In acest scop se folosesc comprese hidroactive, cum ar fi: folii adezive, hidrocoloizii, hidrogelurile si materiale flexibile: poroase sau alginate.
Compresele pot fi lasate 3 - 8 zile la nivelul plagii. Dusul sau baia sunt posibile, daca nu exista alte impedimente.
Care sunt efectele pe care le produc pansamentele:
1. ocluzive (hidroactive):
la nivelul plagilor recente: reduc durerea, inlatura tensiunea si accelereaza epitelizarea;
in cazul ulceratiilor cutanate cronice, in plus se adauga si imbunatatirea de autocuratare a tesuturilor lezate;
reepitelizarea se produce cu 50% mai repede (decat la pansamentele prin procedeele de vindecare traditionala, a plagilor in mediul uscat).
Pansamentele hidrocoloidale (formate din hidrogel). Se utilizeaza in: ulceratiile de decubit si de gamba.
Avantaje:
retin in mare masura secretiile absorbite;
prin mediul umed accelereaza migrarea: celulara, granulara si epitelizarea;
ofera protectie mecanica fata de contaminare si sunt forte maleabile in locuri dificile, cum ar fi: regiunea coccigiana sau a pliurilor fesiere.
Se utilizeaza in:
1. ulcere de decubit si de gamba;
2. arsuri de gradul I si II;
3. dupa recoltare de grefe de piele;
4. pentru acoperirea suturilor chirurgicalesi a cateterelor venoase centrale.
Conditii de aplicare:
Inainte de aplicarea pansamentului plaga se curata bine, cu solutie Ringer.
Pentru plagile mai profunde de 5 cm, se aplica suplimentar o pudra (in cazul plagilor uscate).
In zonele cu mobilitate mare sau cu probleme (regiunea sacrata, cu umiditate si forte de frecare), fixarea pansamentului se face prin folosirea unei solutii adezive.
Pansamentul trebuie sa depaseasca cu cel putin 3 - 4 cm, marginile plagii.
Schimbarea pansamentului
De regula se face, cand vezicula alba se apropie la dimensiunea de un centrimentru, de marginea pansamentului.
Intervalul de timp, depinde de formarea exudatului: in fazele precoce 1 - 2 zile, iar ulterior la 3 - 5 zile.
Norme de igena care trebuiesc respectate la schimbarea pansamentelor:
Separarea pacientilor cu plagi aseptice de cei cu plagi septice (infectate). Plagile aseptice se panseaza primele.
Se folosesc manusi de unica folosinta.
Eliminarea pansamentelor folosite - se arunca la sacul de deseuri.
Se inchid ferestrele pentru a preveni contaminarea cu praf.
Se folosesc instrumente sterile care vor fi scoase din ambalaj inainte de folosire.
Folosirea spatulei in aplicarea pudrei sau a unguentelor.
Dezinfectarea mainilor dupa efectuarea pansamentelor cu solutii alcoolice.
Reguli de respectat in cazul efectuarii pansamentelor aseptice:
Pansamentul initial se lasa pe loc cat mai mult posibil, pentru ca orice schimbare produce o traumatizare minima, care pericriteaza inchiderea plagii.
Leucoplastul prea aderent se indeparteaza cu benzina iodata.
Plaga se curata cu a doua pensa, de la interior spre exterior in spirala, se dezinfecteaza si apoi se aplica o noua compresa.
Parul din zonele adiacente plagii se indeparteaza, pentru a preveni aparitia unei foliculite si durerile, la dezlipirea leucoplastului.
Reguli de respectat in cazul pansari plagilor septice
Daca plaga este contaminata cu germeni patogeni si apar ca semne locale: tumefiere, rosata, secretie purulenta; iar ca simtome si semne generale: durere si febra, se efectueaza bolnavului si tratament cu antibiotice si antialgice.
Materialele aderente se dezlipesc cu benzina iodata.
Plaga se curata in spirala, dinspre exterior spre interior, cu a doua pensa (pentru a preveni raspandirea microbilor), apoi se aplica compresele cu a treia pensa si se face acoperirea cu un pansament adeziv la aer liber.
Personalul care executa asemenea pansamente trebuie sa poarte: masca, boneta si sort impermeabil.
Leziunile specifice
Pot fi:
a. ulcere de decubit,
b. escare de decubit.
Ambele au la baza: fie afectiuni cronice sau o imuno depresie. Sunt plagi trenante, care se vindeca greu fiind intalnite foarte frecvent in practica. Au la baza afectiuni circulatorii, precum: staza venoasa (ulcerul varicos), ischemia arteriala (gangrena aterosclerotica) sau diabetul zaharat (gangrena diabetica).
a. Ulcerul dedecubit defineste aparitia unei ulceratii sau necroze cutanate, care se suprainfecteaza. El mai poate fi provocat si de o serie de materiale ajutatoare, incorect aplicate, cum ar fi: proteze si bandaje de contentie. In aceste leziuni se incearca in primul rand, tratamentul etiologic precum in cazul diabetului zaharat cu insulina la tineri si cu sulfamide antidiabetice la adulti. Apoi se cauta indepartarea necrozelor, pentru a permite tesutului subiacent, granularea si epitelizarea. Daca nu sunt indepartate la timp exista riscul infectarii plagi si diseminarii ei in profunzime (osteomielita) sau in suprafata (in buton de camasa), sau diseminare generalizata (septicemie).
Indepartarea necrozelor se poate face:
Enzimatic, daca depozitul necrotic din ulcer este subtire, cu ajutorul unor preparate care produc necroliza enzimatica, albuminele denaturate din zona de necroza, fiind lizate in aminoacizi hirosolubili. Se folosesc urmatoarele preparate:
1. Varidese (un compus din streptichinaza si streptodornaza).
2. Fibrolen (un compus din colagenaza, fibrinolizina si dezoxiribonucleaza).
3. O alternativa la necroliza enzimatica (in caz de ineficienta acesteia) o constituie indepartarea tesuturilor necrozate, prin spalaturi de mai multe ori pe zi cu solutie Ringer. Dupa fiecare spalatura se aplica pansamente umezite cu aceasta solutie, fiindca plaga se vindeca de regula mai bine in mediul umed.
4. Chirurgical prin: debridare sau excizia plagii (in mai multe etape) in necrozele intinse.
Scoaterea firelor
Firele cutanate neresobabile se scot daca plaga este stabil vindecata, pentru scoaterea firelor sunt necesare urmatoarele materiale: pense anatomice sterile, foafeca sau bisturiu ascutit, tampoane sterile, benzina iodata pentru dezinfectarea tegumentelor si sac colector.
Cum se realizeaza scoaterea firului:
Intai se deslipeste pansamentul (cu benzina iodata).
Apoi se curata si se dezinfecteaza sutura.
Se prinde capatul firului cu o pensa si se taie unul din capete deasupra tegumentului.
Nici o parte din fir aflata deasupra tegumentului nu se trage din canalul de sutura, pentru a nu disemina germeni.
Scoaterea agrafelor metalice (clipsurilor)
Este stiut ca plagile pot fi ligaturate si cu agrafe metalice, daca plaga e complet inchisa, ele se indeparteaza dupa 10 zile cu un cleste de agrafe. In ultimii ani au aparut o serie de sisteme si aparate de sutura cu agrafe metalice, atat pentru tegumente cat si pentru organele interne (intestin). Cu aceste aparate se preseaza agrafele metalice, la nivelul tesuturilor, realizanduse contentia marginilor plagii. Clipsurile de la suprafata se scot una cate una, dupa vindecarea plagii, cele din interior pot ramane acolo. Clipsurile se scot cu un aparat special.
Schimbarea tubului de dren
Drenajele sunt aplicate in cavitatile organismului sau in tesuturi, pentru scurgerea fluidelor acumulate. Anumite tuburi de dren se retrag cate putin la anumite intervale de timp pentru a permite plagii sa se cicatrizeze dinspre interior spre exterior.
Cum se procedeaza?
Intai se face dezinfectia, apoi se indeparteaza firul sau clema, cu care a fost fixat tubul de dren.
Dupa accea tubul se retrage prin tractiune, cu o pensa cat este neceasar.
In functie de necesitate, se refixeaza tubul de dren, cu o clema, folosind manusi sterile.
Escara de decubit
Este o necroza cutanata produsa prin compresiune prelungita, a punctelor de sprijin ce corespund: sacrului, calcaneului, trohanterului, coatelor si omoplatilor. Apare la:
la bolnavii imobilizati la pat timp indelungat, care nu si-au putut modifica pozitia, in caz de: fracturi, paralizii, arsuri, come si in care lenjeria de pat imbibata cu urina si materii fecale, favorizeaza aparitia escarei;
neprotejarea proieminentelor osoase, cu vata in cazul imobilizarilor gipsate, fiind o alta cauza favorizanta.
Profilaxia aparitiei escarelor se realizeaza, prin:
o schimbare regulata si la scurt timp a pozitiei bolnavului;
masaje cu alcool;
pudrarea tegumentelor cu talc;
pastrarea unei igene locale perfecte.
Tratamentul curativ necesita: excizia tegumentului necrozat, asanarea infectiei si tratamentul plagii, uneori fiind necesara plastia cutanata.
