|
Planul de tratament in protezarea breselor edentate - licenta
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice si technice ale protezarii fixe, ed. Signata, Timisoara, 2001
297. *Starea de edentatie trebuie tratata exclusiv:
A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic
298. *Restaurarile hibride cuprind:
A. restaurare mobila
B. restaurare fixa
C. restaurare fixa plus mobilizabila
D. restaurare unidentara
E. restaurare pe implante
299. *Valoarea functionala a dintilor stalpi restanti depinde de:
A. implantarea dintilor
B. morfologia radiculara
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,varsta
E.toate raspunsurile sunt corecte
300. *Urmatoarele materiale pastreaza integritatea stopurilor ocluzale:
A. RDC
B. aliajele
C. polimeri
D. stents
E. FOZ
301. *Bresele edentate se pot localiza:
A. la maxilar
B. la mandibula
C. pe o hemiarcada
D. in zona frontala
E. toate raspunsurile sunt corecte
302. *Edentatia subtotala rezulta din :
A. absenta 1-2 dinti de pe arcada
B. absenta 1-2 dinti de pe ambele arcade
C. prezenta a 10-12 dinti pe arcada
D. prezenta a 1-4 dinti pe arcada
E. absenta tuturor dintiilor
303. *Clasificarea lui Kennedy este:
A. clasificarea morfologiei dentare
B. a morfologiei radiculare
C. a formei arcadelor
D. a formei faciale
E. a edentatiilor partiale
304. *Clasele lui Kennedy:
A. nu au modifcari
B. clasa III are doar o modificare
C. toate pot avea o singura modificare
D. clasa IV nu poate avea modificari
E. clasa IV are doua modificari
305. *Configuratia radacinilor si canalelor radiculare se examineaza:
A. prin incizie
B. pe ortopantomografie
C. cu ajutorul camerei intraorale
D. radiografic
E. palpatoriu
306. *Molarii primi inferiori:
A. au trei radacini robuste
B. au o implantare foarte scazuta
C. sunt fara valoare protetica
D. au radacinile foarte convergente
E. au radacini robuste divergente
307. *Raportul coroana-radacina consta in:
A. L dintelui masurata de la coroana la apex
B. L coroana-creasta alveolara in raport cu L radacinii intraosoase
C. L creasta alveolara-apex in raport cu latimea coronara
D. latimea coronara in raport cu lungimea coronara
E. nici un raspuns
308. *Semn radiologic in cazul dintilor sanatosi:
A. spatiu periodontal marit
B. camera pulpara fara radiotransparenta
C. sept osos interradicular compact
D. sept osos alveolar discontinuu
E. compacta osoasa absenta
309. *Restaurarea bresei edentate in zona laterala se recomanda:
A. pentru prezenta tuturor dintilor pe arcada
B. pentru evitarea bascularii dintilor limitrofi bresei
C. pana la varsta de 17 ani
D. in cazul unei brese vechi inchisa
E. toate
310. *Elementele de agregare:
A. sunt alese de catre pacient
B. numarul lor este independent de numarul stalpilor
C. acopera dintii stalpi
D. sunt nefunctionale
E. preferate pentru zona laterala sunt coroanele semifabricate
311. *RPF monobloc au castigat teren datorita:
A. consumului mai mare de materiale
B. pret de cost scazut si eficienta scazuta a echipei medic-tehnician
C. scurtarii numarului de etape clinico-tehnice
D. maririi numarului de etape clinice si a exactitatii foarte mari
E. se realizeaza prin sudarea,lipirea partilor componente
312. *Caracteristicile RPF:
A. sunt proteze elastice
B. sunt realizate direct in cabinetul stomatologic
C. volumul lor este mai mare ca si cel al dintilor naturali
D. sunt fixate la dintii stalpi prin cimentare, lipire, insubare
E. nu transmit presiuni masticatorii stalpilor
313. *Restaurarile protetice fixe cu extesie:
A. sunt nedemne de a fi luate in considerare
B. prezinta o rata de esecuri mai mica cu cat numarul dintilor stalpi este mai mic
C. este recomandata in zona laterala
D. este limitata atat distal cat si mezial de dinti
E. se folosesc in zona frontala
314. *RPF totale trebuie sa nu indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa aiba ambrazuri mari ce pot fi igienizate
B. relieful ocluzal sa nu corespunda antagonistilor
C. sa nu irite parodontiul marginal
D. sa nu acumuleze placa
E. nici un raspuns
315. *Care afirmatii sunt corecte:
A. RPF totala se va sprijinii pe patru implante dispuse intocmai ca dintii naturali
B. amplasarea implantelor in zone neadecvate este favorabila
C. folosirea mai multor materiale , aparand fenomenul de bimetalism, este favorabila
D. numar de implante trebuie sa fie mai mic decat numarul dintilor intermediari
E. nici un raspuns
316. *Indicatiile RPF mobilizabile sunt:
A. pierderi mici de substanta osoasa
B. lipsa de paralelism a dintilor stalpi valorosi
C. foarte rar in protetica implantologica
D. in situatii cand avem spatiu protetic mare cu igienizare infima
E. in special in zona frontala la cantareti
317. Bresele edentate pot varia in functie de:
A. topografie
B. intindere
C. inaltime
D. frecventa
E. toate sunt corecte
318. Restaurarile protetice fixe au ca suport:
319. Conditiile care trebuie sa le indeplineasca modelul:
320. Care din urmatoarele sunt pozitii mandibulare reale:
A. pozitia de repaus mandibular
B. pozitia de crestere mandibulara
C. pozitia de intercuspidare maxima
D. ocluzia defectuoasa
E. ocluzia de relatie centrica
321. Norme care atesta o ocluzie functionala optima:
A. nu exista fatete de uzura
B. devierea usoara a mandibulei in timpul deschiderii maxime
C. pacientul nu acuza parafunctii
D. in timpul PIM nu apar zgomote
E. liniile mediane coincid
322. Bresele sunt intercalate daca:
A. nu sunt delimitate de dinti
B. sunt delimitate de dinti doar mezial
C. este edentat total
D. sunt delimitate de dinti atat mezial cat si distal
E. exista dinti restanti la extremitatile bresei
323. Clasificarea lui Kennedy:
324. Clasa I Kennedy cuprinde:
325. Clasa III Kennedy cuprinde:
A. arcadele edentate terminal
B. arcade edentate in zona frontala
C. arcade edentate in zona laterala limitate atat mezial cat si distal de dinti
D. arcade cu brese intercalate laterale uni sau bilateral
E.arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcada
326. Clasificarea lui Eicher:
A. are trei clase
B. are patru clase
C. pune accent pe rapoartele ocluzale
D. pune accent pe fizionomie
E. a fost modificata de E.Costa
327. Restaurari protetice mobilizabile:
328. Restaurarile protetice mobilizabile:
329. Protezele mobilizabile se preteaza cand:
330. O proteza dentara fixa pe doi dinti dureaza mai mult daca:
A. cei doi stalpi au un parodontiu sanatos
B. bresa este de maximum doi dinti
C. bresa este de minimum 3 dinti
D. directia crestei edentate e rectilinie
E. nici un raspuns
331. Restaurarea protetica fixa se poate realiza daca:
A. bresa nu este mai mare de doi,trei dinti
B. bresa este limitata atat mezial cat si distal de dinti restanti
C. este un suport bun al osului alveolar
D. este rezorbtie mare osoasa si a tesuturilor moi
E. este o inclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25s
332. Restaurare adeziva se poate realiza :
A. daca este edentatie unidentara frontala
B. daca este edentatie pluridentara,mai mare de trei dinti
C. cand este rezorbtie exagerata a crestei
D. cu precadere la pacientii tineri
E. nu se poate realiza
333. In alegerea dintilor stalpi trebuie sa respectam schema ce urmareste:
A. statusul general al pacientului
B. gradul rezorbtiei osoase
C. implantarea dintilor
D. raportul coroana-radacina
E. rasa pacientului
334. Rezistenta uni dinte este mai mare cu cat:
A. lungimea radadcinii este mai mare
B. suprafata radadcinii este mai mare
C. radacina este mai dreapta si neteda
D. radadcinile au implatare mai mica
E. radacinile sunt mai divergente
335. Caninul superior:
A. are o pozitie vicioasa pe arcada
B. este situat la intersectia celor doua planuri
C. are o radacina lunga de 11mm
D. este puternic
E. are o valoare protetica foarte mare
336. Primul molar permanent superior:
A. are patru radacini robuste
B. are trei radacini cu implantare slaba
C. are o valoare protetica foarte buna
D. nu se include in proteze
E. radacinile vestibulare sunt divergente una de alta
337. Incisivii laterali superiori :
A. au radacini robuste cilindrico-conice
B. au cea mai buna implantare dintre dintii maxilari
C. au o radacina usor curba spre distal la apex
D. au o valoare protetica redusa
E. au o valoare protetica foarte mare
338. Cei mai valorosi stalpi in protezarea fixa:
A. molarul prim
B. incisivii inferiori
C. caninul
D. incisivii laterali superiori
E. molarul doi
339. Evaluarea pozitiva a unui dinte pentru a fi ales dinte stalp cuprinde:
A. configuratia radacinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor
340. Raportul coroana-radacina al unui dinte stalp in conditii normale este:
A. optim 2/3
B. minim 3/2
C. maxim 4/3
D. minim acceptat 1/1
E. nici un raspuns
341. Raportul coroana-radacina se modifica in caz de:
A. fracturi radiculare extratisulare
B. retractiei gingivale
C. luxatiilor dentare
D. in cazul rezectiilor apicale
E. uzurii coronare exagerate
342. Nu se practica terapie endodontica pe dintii stalpi vitali cind:
A. pacientul este simptomatic intr-o mica masura
B. nu exista radiotransparente periapicale
C. pacientul e asimptomatic
D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitatii
E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct
343. Statusul parodontal se determina prin examinarea
A. culorii gingiei
B. mucoasei jugale
C. tendinta la hemoragie a gingiei
D. pungilor parodontale
E. ocluziei
344. Pungile parodontale:
A. apar prin cresterea gingiei in sens coronar
B. sunt supraalveolare
C. sunt ocluzale
D. sunt infraalveolare
E. pot fi inguste sau largi
345. Mobilitatea fiziologica poate fi
A. transversala
B. oblica
C. verticala
D. axiala
E. nici un raspuns
346. Categoriile de mobilitati dentare:
A.pasiva
B.tranzitorie
C reversibila
D.activ-mobila
E.ireversibila
347. Mobilitatea dentara reversibila poate fi din cauza:
A. protetica
B. inflamatorie
C. ocluzala
D. sinusita
E. fiziologica
348. Mobilitatea dentara se poate determina:
A. exclusiv radiografic
B. folosind o camera intraorala
C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST
D. clinic, manual
E. transluminare
349. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:
A. doua radiografii intraorale
B.radiografie panoramica
C. 4 radiografii posterioare muscate
D. doua radiografii de profil
E.patru radiografii intraorale
350. In plan vertical leziunile de furcatie se clasifica in:
A.subgrupa A intre 0-3 mm
B.subgrupa B intre 4-7 mm
C.subgrupa C mai mare de 7mm
D.subgrupa D mai mica de 25 mm
E. subgrupa E mai mare de 25 mm
351. Ligamentul parodontal:
A. format din ligamente ce provin din muschii orbiculari
B. este principalul element al parodontiului
C. se inlocuieste odata la sase luni
D. este format din fibre de colagen
E.este format din fibrele Sharpey
352. Ligamentul parodontal:
A. sufera atrofie
B. este adaptabil la solicitarile la care este supus
C. sustine dintele in alveola in timpul functiilor
D. este dispensabil dintelui
E. asupra lui actioneaza fortele ocluzale
353. RPF din zona laterala trebuie sa corespunda cerintelor:
A. masticatie
B. igiena buna
C. mentinerea stopurilor ocluzale
D. stergerea stopurilor ocluzale
E. mentinerea DVO
354. Edentatia de premolar secund si molar prim superior
A. face parte din clasa I Kennedy
B. face parte din clasa III Kennedy
C. se rezolva exclusiv endodontic
D. poate fi prins si molarul trei in lucrare
E. nu se insera implante
355. Edentatia de premolar prim si molar secund permanent superior
A. caninul se lasa neatins cat mai mult posibil
B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim si molarul trei
C. patru stalpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei
D. un implant in bresa premolarului
E. doar molarul prim si premolarul cu extensie distala
356. Edentatia de incisiv lateral superior se rezolva prin:
A. punte de agregare pe canin cu extensie meziala
B. se cuprind toti patru incisivii din cosiderente estetice
C. tehnica adeziva pe dintii limitrofi bresei, pe fata lor palatinala
D. implant
E. nu se recomanda implant datorita retractiei gingivale
357. Edentatie de patru incisivi la mandibula se rezolva prin
A. Proteza scheletata
B. face parte din clasa a III a Kennedy cu doua modificari
C. patru implante interforaminale
D. agregare pe canini
E. agregare pe canini si premolarii primi
358. Elementele de agregare ale RPF pot fi:
A. coroane integral ceramice
B. coroane provizorii
C. incrustatiile
D. coroane de substitutie
E. nici un raspuns
359. Dupa modalitatea de sprijin avem RPF:
A. cu sprijin mixt (dento-implantar)
B. numai cu sprijin mucos
C. cu sprijin mucos si dentar
D. cu sprijin pe dintii stalpi naturali
E. cu sprijin musculo-cutanat
360. Protezele partiale fixe (RPF):
A. nu refac continuitatea arcadelor
B. impiedica bascularea dintilor limitrofi bresei
C. refac ariile de contact
D. protejeaza parodontiul marginal
E. impiedica extruzia dintilor antagonisti
361. RPF cu extensie:
A. se folosesc in zona frontala
B. elementele de agregare sunt de ambele parti ale intermediarului
C. extensia poate fi ''sarita'' peste mai multi dinti
D. se indica folosirea protezelor din elemente separate
E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de doua elemente de agregare
362. RPF totala:
A. se indica ca fiind ideala in cazul prezentei caninilor si molarilor primi sau secunzi
B. este foarte putin folosita in practica
C. reface o edentatie clasa I Kennedy
D. trebuie sa aiba ambrazurile cervicale ce permit igienizare corecta
E. sa nu retentioneze alimente si placa dentara
363. RPF cu agregare adeziva:
A. dezavantajul lor este distructia mare de tesuturi dentare dure
B. se recomanda in cazurile cu dinti limitrofi bresei integri
C. se practica pentru zona frontala
D. la pacientii tineri
E. se recomanda in cazul in care avem o distanta M-D mult mai mare decat diametrul MD al coroanei dintelui intermediar
364. In cazul RPF pe implante avem:
A. implante de stadiu I ce se incarca imediat
B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride
C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoasa
D. implante de stadiu II care raman izolate pentru osteointegrare
E. nici un raspuns corect
365. Atitudinea de expectativa in protetica dentara presupune monitorizarea:
A. statusului pulpar
B. functiei masticatorii
C. dezvoltarii organismului
D. rapoartelor ocluzale statice fara interesarea rapoartelor dinamice
E. adancimii pungilor parodontale
366. RPF demontabile:
A. pot fi indepartate de pe camp doar de pacient
B. sunt usor de montat
C. sistemul de solidarizare este surubul
D. domina protetica implantologica
E. pot fi indepartate de pe camp doar de medic