|
|
|
Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia in munca
Acest studiu este un prim pas in evaluarea stresului ocupational in cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului in care:
In cadrul
aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la
diferentiere in perceperea nivelului de stres psihic si a stresorilor
responsabili de acesta.
Caracteristicile
mediului de lucru influenteaza satisfactia in munca si
modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.
S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupational O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucrand in sectie de chirurgie - terapie intensiva, 25 in sectie de laborator, iar 25 in sectie de medicala interna.
Prelucrarile statistice asupra datelor (t test, care a permis evidentierea diferentelor semnificative a mediilor obtinute de cele trei loturi si ecuatia de regresie), au permis formularea concluziilor urmatoare:
Stresorul interfata munca / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucreaza in tura. (diferenta semnificativa intre scorurile obtinute de lotul asistentelor medicale de laborator si cel al asistentelor din sectia de medicala de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucreaza intr-un singur schimb si asistentele ce lucreaza in ture, am obtinut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ).
Pentru asistentele medicale terapie intensiva climatul organizational este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la comparatia cu asistentele de laborator sau cu cele din medicala t = - 2,629 la p = 0,02). Relatiile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucreaza in echipa (Comparand mediile obtinute de AM din sectia de laborator si cele ale AM de terapie s-a obtinut la p = 0,1, t = - 1,687.)
Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medicala interna avem o diferenta semnificativa la aceasta variabila: "supraincarcarea/solicitari mari din partea slujbei" iar t = - 1,751 si p = 0,1, ceea ce arata ca in sectia de medicala interna cerintele psihologice si fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele coreleaza cu datele culese in urma interviului si a observatiei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din sectia de chirurgie si am obtinut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de munca in chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv inecata intr-o mare de sarcini carora trebuie sa le faca fata.
Studiind modul in care sursele de tensiune se rasfrang asupra starii de sanatate a asistentelor, am comparat diferentele dintre aceste loturi de asistente medicale, in privinta starii de sanatate. Rezultate semnificative am gasit comparand sectia de laborator si sectia de medicala pentru scala "gradul perceput de oboseala fizica", AM de medicala prezinta mai multe simptome de oboseala. Pentru grupul de AM de medicala si AM de terapie am obtinut o diferenta semnificativa intre mediile la scala de sanatate fizica t = 3,538, p = 0,01, deci AM din terapie intensiva resimte oboseala in si mai mare masura decat AM din medicala. Diferenta semnificativa la scala de stare de oboseala psihica (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstreaza ca AM de chirurgie resimt in mai mare masura oboseala psihica decat AM de laborator.
Comparand mediile obtinute la scala de satisfactie pentru munca insati intre sectia de laborator si cea de medicala interna am obtinut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medicala manifesta un grad mai mare de satisfactie decat AM de laborator.
Intre lotul de AM de laborator si AM de terapie intensiva am gasit diferenta semnificativa intre mediile obtinute la scalele satisfactia pentru munca insasi si satisfactia pentru munca in organizatie.
AM de terapie intensiva fiind atat de solicitate de munca pe care o desfasoara, sunt motivate de aceasta, gasind satisfactie intrinseca in munca, spre deosebire de AM de laborator care manifesta satisfactii pentru munca in organizatie.
Am selectionat subiectii in doua loturi: un grup care lucreaza in ture si un grup care lucreaza intr-un singur schimb, comparand apoi mediile celor doua grupuri "obtinute la scala de satisfactie intrinseca a muncii. (Diferenta intre medii este semnificativa t = 2,767 la p = 0,010).
DISCUTII:
Rezultatele obtinute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensiva lucreaza in mediu cu cele mai multe solicitari psihice si fizice, percep aceste solicitari ca fiind surse de tensiune si manifesta simptome de oboseala fizica si psihica, si cu toate acestea este lotul la care s-a gasit un nivel mare de satisfactie in munca (comparativ cu AM din celelalte sectii).
Calculand ecuatiile de regresie pentru variabilele implicate in studiu s-a pus in legatura "satisfactia in munca" cu sursele de tensiune de la locul de munca (climatul organizational, aprecierea in cadrul colectivului, supraincarcarea) si valorile pe care le promoveaza individul - orientarea pe termen lung in cadrul organizatiei; dar si stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseala pe care o resimte, precum si mecanismul de coping cu care se face fata stresului.
Pentru lotul cercetat, satisfactia in munca intrinseca are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munca: climatul organizational, supraincarcarea muncii, aprecierea in cadrul colectivului, valorile pe care le promoveaza individul, dar si nivelul de stres perceput de subiect si nivelul de control prin care subiectul isi poate reduce starea de stres.
Pentru asistenta medicala din sectia de chirurgie - terapie intensiva are mai mare importanta suportul social decat pentru asistentele din celelalte sectii. Rezultate asemanatoare am obtinut cand am comparat grupul de AM din sectie de laborator cu AM din sectie de chirurgie si respectiv din sectia de medicala. Nu se constata diferente intre sectia de chirurgie si cea de medicala, dar nu putem afirma ca doar munca in ture face sa fie perceput suportul social si relatiile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor.
Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictata si de cerintele locului de munca, respectiv munca in ture si e legata si de interfata serviciu / casa
Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului
