FIZIOLOGIE NORMALA SI PATOLOGICA - TEST GRILA LICENTA

FIZIOLOGIE NORMALA SI PATOLOGICA - TEST GRILA LICENTA

1. Derivatiile standard (bipolare) sunt notate :

a)     V₁ - V₆

b)     D I - D III

c)     aVR

d)     aVF

e)     aVL                            R : 1b

2. Derivatiile precordiale sunt notate :

a)     V₁ - V₆

b)     D I - D III

c)     aVR

d)     aVL

e)     aVF                            R : 2 a

3. Derivatiile aVR, aVL, aVF, sunt :

a)     bipolare

b)     standard

c)     precordiale

d)     unipolare ale membrelor

e)     bipolare ale membrelor                         R : 3 d

4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele :

a)     M_DT_I P_DA_D

b)     A_IP_IT_DM_D

c)     M_IT_IP_DA_D

d)     P_DA_D M_DT_I

e)     A_DP_DT_IM_I                  R : 4 c

5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a)     M_IT_IP_DA_D

b)     M_DT_DP_IA_I

c)     A_IP_IT_DM_D

d)     A_IP_I

e)     T_DM_D                         R : 5 d

6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a)     A_IP_I

b)     M_IT_IP_DA_D

c)     T_DM_D

d)     T_IM_I

e)     M_DT_DP_IA_I                  R : 6 c

7. Unda P de pe EKG reprezinta :

a)     depolarizarea atriala

b)     depolarizarea ventriculara

c)     conducerea atrio-ventriculara

d)     depolarizarea varfului ventricular

e)     repoalrizarea ventriculara                     R : 7 a

8. Segmentul Pq al EKG reprezinta :

a)     depolarizarea atriala

b)     depolarizarea ventriculara

c)     conducerea atrio-ventriculara

d)     depolarizarea varfului ventricular

e)     repoalrizarea ventriculara                         R : 8 c

9. Unda P de pe EKG dureaza :

a)     0,04 - 0,10 s

b)     0.08 - 0,11 s

c)      0,12 - 0,21 s

d)     0,24 - 0,42 s

e)     0,15 - 0,30 s             R : 9 b

10. Complexul qRS al EKG reprezinta :

a)     depolarizarea atriala

b)     depolarizarea ventriculara

c)      conducerea atrio-ventriculara

d)     repolarizarea ventriculara

e)     repolarizarea atriala                                   R : 10 b

11. Apreciati elementele criteriului  EKG in cazul ritmului sinusal :

a)     intervalul Pq = 0,04 - 0,10 s

b)     segmentul Pq = 0,12 - 0,21 s

c)      distanta PP = distanta RR

d)     frecventa = 80 - 100 / min.

e)     intervalul Pq = 0,12 - 0,21 s R : 11 c, d, e

12. Unda T de pe EKG reprezinta :

a)     repolarizarea atriala

b)     depolarizarea ventriculara

c)     conducerea atrio-ventriculara

d)     depolarizarea varfului ventricular

e)     repoalrizarea ventriculara                         R : 12 e

13. Complexul epicardic drept se caracterizeaza pe EKG prin :

a)     unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa in derivatiile V₁ si V₂

b)     unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa in derivatiile V₁ si V₂

c)      unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa in derivatiile V₅ si V₆

d)     unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa in derivatiile V₅ si V₆

e)     unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa in derivatiile V₁ si V₂ R : 13 b

14. Complexul epicardic stang se caracterizeaza pe EKG prin :

a)     unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa in derivatiile V₅V₆

b)     unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa in derivatiile V₁V₂

c)      unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa in derivatiile V₁ si V₂

d)     unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa in derivatiile V₁ si V₂

e)     unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa in derivatiile V₁ si V₂ R : 14 a

15. Apreciati plasarea focarului de ascultatie mitral la adultul normal :

a)     spatiul II inter -costal parasternal stanga

b)     spatiul II inter -costal parasternal dreapta

c)      spatiul V inter - costal pe linia medio-claviculara stanga

d)     in partea inferioara a sternului

e)     in regiunea supraclaviculara stanga R : 15 c

16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :

a)     sectorul rezistiv

b)     elasticitatea peretelui vascular

c)      debitul cardiac

d)     forta de contractie a inimii

e)     numarul elementelor figurate                                R : 16 c, d

17. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de :

a)     forta de contractie a inimii

b)     vascozitatea sangelui

c)      debitul cardiac

d)     sectorul rezistiv

e)     debitul sistolic                        R : 17 b, d

18. Intre zgomotul I cardiac si zgomotul II, pe fonocardiograma se inregistreaza :

a)     pauza mare

b)     sistola

c)      diastola

d)     pauza mica

e)     umplerea rapida                     R : 18 b, d

19. In alcatuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intra :

a)     actina

b)     miozina

c)      nodulul sinusal si cel atrio-ventricular

d)     tropomiozina

e)     fasciculul His                           R : 19 c, e

20. In alcatuirea miocardului contractil  intra :

a)     actina

b)     miozina

c)      nodulul sinusal si cel atrio-ventricular

d)     fasciculul His

e)     reteaua Purkinje                     R : 20 a, b

21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :

a)     nodulul atrio-ventricular

b)     fasciculul His

c)      nodulul sinusal

d)     reteaua Purkinje

e)     septul atrio-ventricular          R : 21 c

22. In procesul cuplarii excitatiei cu contractia, Ca²⁺ se fixeaza initial pe :

a)     tropomiozina

b)     troponina I

c)      troponina C

d)     miozina

e)     meromiozina grea                 R : 22 c

23. Ritmul nodal asigura o frecventa de :

a)     20-40 / min.

b)     40-60 /min.

c)      60-100 / min.

d)     120 /min.

e)     10-20 / min.                           R : 23 b

24. Ritmul sinusal are o frecventa de emitere de :

a)     120 / min.

b)     40-60 / min.

c)      80-100 / min.

d)     20-40 / min.

e)     60 / min.                                 R : 24 a

25. Potentialul de actiune al fibrei miocardice este declansat de influxul ionilor :

a)     Na⁺

b)     Mg ⁺

c)      K ⁺

d)     Cl ^-

e)     Ca²⁺                                         R : 25 a

26. Inima are particularitatea de a fi excitabila :

a)     atat in sistola cat si in diastola

b)     numai in sistola

c)      numai in diastola

d)     la inceputul sistolei

e)     numai la inceputul perioadei refractare               R : 26 c

27. Conducerea prefentiala a impulsurilor intre nodulul sinusal si cel atrio-ventricular se

face prin intermediul fasciculelor :

a)     James

b)     Bachmann (anterior)

c)      Wenckebach (mediu)

d)     Paladino-Kent

e)     Thorel (inferior)                      R : 27 b, c, e

28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt :

a)     meromiozina usoara

b)     meromiozina grea

c)      actina

d)     troponina

e)     tropomiozina                          R : 28 d, e

29. Mecanismul de contractie musculara se realizeaza prin :

a)     deplasarea actinei (glisare)

b)     cuplarea Ca²⁺ de tropomiozina

c)      revenirea Ca²⁺ in cisternele terminale

d)     intrarea Na⁺ in celula

e)     intrarea K⁺ in celula              R : 29 a

30. Apreciati elementele sistemului circulator de inalta presiune :

a)     80% din volumul sanguin total

b)     ventriculul stang in sistola pana la arteriole

c)      12% din volumul total de sange

d)     inima dreapta, venele, teritoriul capilar

e)     50% din volumul total de sange                             R : 30 b, c

31. Apreciati elementele sistemului circulator de joasa presiune :

a)     80% din volumul sanguin total

b)     ventriculul stang in sistola pana la arteriole

c)      12% din volumul total de sange

d)     inima dreapta, venele, teritoriul capilar

e)     50% din volumul total de sange                             R : 31 a, d

32. Valorile normale ale VEMS sunt :

a)     1800-2600 ml

b)     2800-4000 ml

c)      800-1500 ml

d)     5500-7000 ml

e)     3500-5000 ml                         R : 32 b

33. Valorile normale ale VIR sunt :

a)     1800-2600 ml

b)     2800-4000 ml

c)      800-1500 ml

d)     5500-7000 ml

e)     3500-5000 ml                         R : 33 a

34. Valorile normale ale VER sunt :

a)     1800-2600 ml

b)     2800-4000 ml

c)      800-1500 ml

d)     5500-7000 ml

e)     3500-5000 ml                         R : 34 c

35. Capacitatea vitala normala, are valorile :

a)     1800-2600 ml

b)     800-1500 ml

c)      5500-7000 ml

d)     3500-5000 ml

e)     2800-4000 ml                         R : 35 d

36. Apararea nespecifica a organismului este asigurata de :

a)     granulocitul neutrofil

b)     limfocitul T

c)      monocit

d)     plasmocit

e)     limfocitul B                             R : 36 a, c

37. Apararea specifica - celulara - a organismului este realizata de :

a)     limfocitul B

b)     limfocitul T

c)      monocit

d)     granulocitul neutrofil

e)     plasmocit                                R : 37 b

38. Apararea specifica - umorala - a organismului este realizata de :

a)     limfocitul B

b)     limfocitul T

c)      monocit

d)     granulocitul neutrofil

e)     plasmocit                                R : 38 a

39. Care dintre urmatoarele substante considerati ca au actiune fibrinolotica :

a)     fibrina

b)     plasmina

c)      chemotripsina

d)     protrombina

e)     trombostenina                       R : 39 b, c

40. Apreciati care sunt etapele coagularii :

a)     activarea trombinei la contactul cu peretele lezat

b)     formarea complexului activator al protrombinei

c)      retractia cheagului

d)     trombinoformarea

e)     fibrinoformarea                      R : 40 b, d, e

41. Cand apar aglutinogenele in sistemul sanguin OAB  :

a)     in momentul nasterii

b)     in primele 30 de zile dupa nastere

c)      in luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina

d)     in luna a VII-a - a IX-a de viata intra-uterina

e)     posttransfuzie incompatibila                                  R : 41 c

42. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea intre sangele donatorului si cel al primitorului - la  transfuziile sub 500 ml de sange :

a)     intre aglutinogen primitor si aglutinina donator

b)     intre aglutinogen donator si aglutinina primitor

c)      intre aglutinina donator si aglutinogen primitor

d)     nu este necesara compatibilitatea

e)     intre aglutininele donatorului si cele ale primitorului                            R : 42 b

43. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea intre sangele donatorului si cel al primitorului - la  transfuziile peste 500 ml de sange :

a)     intre aglutinogen donator si aglutinina primitor

b)     intre aglutininele donatorului si cele ale primitorului

c)      intre aglutinogen primitor si aglutinina donator

d)     intre aglutinogenele primitorului si cele ale donatorului

e)     nu mai este necesara compatibilitatea                  R : 43 a, c

44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar :

a)     imediat dupa nastere

b)     progresiv, spontan, dupa nastere

c)      in viata intra-uterina

d)     posttransfuzie incompatibila

e)     in luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina R : 44 b

45. De concentratia caror substante depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :

a)     glucide

b)     lipide

c)      albumine

d)     globuline

e)     fibrinogen                               R : 45 c, d, e

46. Valoarea normala a timpului de sangerare (TS) este :

a)     10-18 sec.

b)     6-8 min.

c)      2-4 min.

d)     8-10 min.

e)     8-12 min.                                R : 46 c

47. Valoarea normala a timpului de coagulare (TC) este :

a)     10-12 sec.

b)     2-4 min

c)      10-18 sec.

d)     6-8 min.

e)     1 min. si 10 sec.                      R : 47 d

48. Mecanismul coagularii pe cale intrinseca este declansat prin activarea initiala a

factorilor plasmatici :

a)     V

b)     X

c)      VII

d)     XII

e)     VIII                                           R : 48 d

49. Care este rolul vitaminei K in hemostaza :

a)     fibrinoliza

b)     vasospasm

c)      agregare trombocitara

d)     sinteza unor factori plasmatici ai coagularii

e)     favorizeaza unele reactii plachetare                       R : 49 d

50. Mecanismul coagularii pe cale extrinseca este declansat prin activarea initiala a

factorilor plasmatici :

a)     XII

b)     V

c)      II

d)     VII

e)     X                                              R : 50 d

51. Ce substante anticoagulante cunoasteti :

a)     calciul

b)     heparina

c)      citratul de sodiu

d)     oxalatul de sodiu

e)     trasilolul                                  R : 51 b, c, d

52. Apreciati modificarile timpului de sangerare (TS) si de coagulare (TC) in

trombocitopenii :

a)     TS si TC cresc

b)     TS creste si TC este normal

c)      TS scade si TC creste

d)     TS si TC scad amandoua

e)     TS este normal si TC creste   R : 52 b

53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezinta :

a)     bila hepatica

b)     bila coledociana

c)      bila veziculara

d)     bila libera

e)     bila neconjugata                    R : 53 b

54. In digestie, sucul biliar intervine prin :

a)     pepsina

b)     lipaza

c)      pigmernti biliari

d)     saruri biliare

e)     tripsina                                    R : 54 d

55. Secretia de acid clorhidric - din componenta sucului gastric - este realizata de :

a)     celulele principale

b)     celulele oxintice

c)      celulele endocrine

d)     celulele endoteliale

e)     celulele enterocromatofine   R : 55 b

56. In timpul digestiei, enterokinaza activeaza :

a)     pepsinogenul secretiei gastrice

b)     tripsinogenul secretiei biliare

c)      lipaza pancreatica

d)     lipaza gastrica

e)     tripsinogenul secretiei pancreatice                        R : 56 e

57. Enterogastrona este secretata in timpul digestiei gastrice in faza :

a)     cefalica

b)     intestinala

c)      gastrica

d)     duodenala

e)     veziculara                                R : 57 b

58. Secretina are actiune stimulatoare asupra :

a)     secretiei gastrice

b)     secretiei biliare

c)      secretiei intestinale

d)     secretiei pancreatice

e)     secretiei duodenale              R : 58 d

59. Gastrina are urmatoarele efecte in digestie :

a)     inhiba secretia gastrica

b)     stimuleaza tonusul intestinal

c)      stimuleaza secretia gastrica

d)     stimuleaza secretia biliara

e)     inhiba tonusul intestinal      R : 59 c

60. La nivel renal, principala forta care favorizeaza filtrarea glomerulara, este :

a)     presiunea coloid-osmotica

b)     presiunea interstitiala

c)      presiunea hidrostatica

d)     presiunea elastica

e)     forta gravitationala              R : 60 c

61. La nivel renal, descarcarile in exces ale ADH pot avea loc :

a)     in conditii de deshidratare

b)     in conditii de hiperhidratare

c)      in ambele situatii

d)     in conditiile unor mari pierderi lichidiene in cadrul unui sindrom diareic

e)     in cazul scaderii numarului de trombocite                         R : 61 a, d

62. Numarul normal de leucocite, la adultul normal, este :

a)     4000-8000 / cm³

b)     150 000-300 000 /mm³

c)      4000-8000 /mm³

d)     40 000-80 000 / mm³

e)     100-180 / mm³                                  R : 62 c

63. In cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a eozinofilelor, procentual si in numar

absolut, este :

a)     0,5-1%

b)     100-180 / mm³

c)      1-3%

d)     1200-2000 /mm³

e)     62-64%                                                 R : 63 b, c

64. In cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a bazofilelor, procentual si in numar

absolut, este :

a)     1-3%

b)     4-8%

c)      0,5-1%

d)     30-60 / mm³

e)     100-180 / mm³                                    R : 64 c, d

65. Granulocitul neutrofil, se caracterizeaza prin :

a)     2-5 lobi la nivelul nucleului

b)     citoplasma acidofila

c)      granulatii citoplasmatice brun-albastrui ce acopera nucleul

d)     diametru de 10-15 μ

e)     citoplasma bazofila                              R : 65 a, b, d

66. Granulocitul bazofil, se caracterizeaza prin :

a)     diametru de 10-15 μ

b)     diametru 10-13 μ

c)      granulatii citoplasmatice violet-brun ce nu acopera nucleul

d)     citoplasma acidofila

e)     nucleu nelobat                                     R : 66 b, d

67. Anticorpii anti-Rh apar :

a)     in timpul vietii intra-uterine

b)     la mama Rh - cu fat Rh +, dupa nastere

c)      la mama Rh + cu fat Rh - , dupa nastere

d)     la mama Rh - cu fat Rh +, inainte de nastere

e)     spontan, dupa nastere, indiferent de Rh-ul parintilor        R : 67 b

68. Anticorpii anti-Rh :

a)     sunt Ig M care trec bariera placentara

b)     sunt Ig G care nu trec bariera placentara

c)      sunt Ig D care nu trec bariera placentara

d)     sunt Ig G care trec bariera placentara

e)     sunt Ig A care nu trec bariera placentara                            R : 68 d

69. Apreciati testele de laborator care exploreaza hemostaza primara :

a)     dozarea fibrinogenului

b)     timpul de coagulare - TC

c)      timpul de sangerare - TS

d)     timpul Quick - TQ

e)     testul garoului                                      R : 69 c, e

70. Imunizarea cu ser anti-Rh a  mamei cu Rh - si fat Rh + , se face :

a)     la 10-14 zile de la nastere

b)     in primele 72 de ore dupa prima nastere

c)      in primele 72 de ore doar dupa a doua  nastere

d)     in prima saptamana dupa prima nastere

e)     nu este necesara                                  R : 70 b

71. In mod patologic, pe EEG, undele lente apar :

a)     la copii (SNC imatur)

b)     in timpul somnului

c)      in hipoxia cerebrala

d)     in tumori cerebrale

e)     in stari comatoase                               R : 71 c, d, e

72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de :

a)     Goll si Burdach

b)     Gowers si Flechsig

c)      spinotalamic anterior si posterior

d)     tecto-spinal

e)     piramidal direct                                   R : 72 a, b, c

73. Cine reprezinta unitatea morfo-functionala a fibrei musculare, in mod direct :

a)     sarcomerul

b)     miofilamentele de actina si de miozina

c)      fibra musculara

d)     miofibra

e)     unitatea motorie                                R : 73 a

74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de :

a)     tractul nigro-spinal

b)     tractul olivo-spinal

c)      tractul vestibulo-spinal

d)     piramidal direct

e)     reticulo-spinal                                      R : 74 a, b, c, e

75. Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta se transmite prin tracturile :

a)     Flechsig - inconstienta

b)     Goll - constienta

c)      Gowers - inconstienta

d)     Burdach - constienta

e)     spinocerebelos direct - constienta     R : 75 a, b, c, d

76. Care este numarul normal de hematii, la adultul sanatos :

a)     400 000-500 000 / mm³

b)     4 000 000- 5 000 000 / cm³

c)      4 500 000-5 000 000 / mm³

d)     150 000-300 000 / mm³

e)     4000-8000 / mm³                                R : 76 c

77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muschi (respectiv tipuri de tesut muscular) care se pot

intalni la om :

a)     muschi striat, voluntar

b)     muschi cardiac, involuntar

c)      muschi neted

d)     muschi penati

e)     muschi antagonisti                              R : 77 a, b, c

78. Care este valoarea normala a VSH-ului, la o ora si la doua ore, la modul general :

a)     1-3mm/h si 4-6mm/2h

b)     7-9mm/h si 10-12mm/2h

c)      15-20mm/h si 25-45mm/2h

d)     12-15mm/h si 20-25mm/2h

e)     0-2mm/h si 2-4mm/2h                        R : 78 b

79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentati de :

a)     cresterea globulinelor

b)     cresterea albuminelor

c)      cresterea acizilor si sarurilor biliare

d)     cresterea fibrinogenului

e)     scaderea numarului de eritrocite R : 79 a, d

80. Cine este donator universal (ce grupa sanguina) :

a)     OI

b)     AII

c)      ABIV

d)     BIII

e)     OI si ABIV                                              R : 80 a

81. Cine este primitor universal (ce grupa sanguina) :

a)     OI

b)     AII

c)      BIII

d)     ABIV

e)     OI si ABIV                                             R : 81 d

82. Care este numarul normal de trombocite, la adult :

a)     1500-3000 / mm³

b)     150 000-300 000 / mm³

c)      4000-8000 / mm³

d)     150 000-300 000 / cm³

e)     4 500 000-5 000 000 / mm³               R : 82 b

83. Ce anioni cunoasteti in plasma :

a)     Na⁺

b)     Cl^-

c)      K⁺

d)     Ca²⁺

e)     fosfati                                                   R : 83 b, e

84. Ce cationi cunoasteti in plasma :

a)     Na⁺

b)     Cl^-

c)      K⁺

d)     Ca²⁺

e)     fosfati                                                   R : 84 a, c, d

85. Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei :

a)     25-28 mmHg

b)     5700 mmHg

c)      7,6 atm

d)     300-350 m Osm

e)     1-2 atm                                                 R : 85 b, c, d

86. Combinatia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO₂) se numeste :

a)     oxihemoglobina

b)     carboxihemoglobina

c)      carbhemoglobina

d)     methemoglobina

e)     hemoglobina redusa                            R : 86 c

87. Disfunctiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de :

a)     astmul bronsic

b)     BPOC

c)      emfizem pulmonar

d)     pneumonii

e)     cordul pulmonar cronic                       R : 87 a, b

88. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizeaza prin :

a)     bronhospasm

b)     edem

c)      calibrul cailor aerifere

d)     hipersecretie

e)     afectarea tesutului elastic peribronsic                                 R : 88 a, b, d, e

89. In edemul pulmonar acut - cardiogen - se constata :

a)     lichid in cavitatile alveolare

b)     distrugeri de septuri alveolare

c)      exudat alveolar

d)     transudat alveolar

e)     cresterea frecventei respiratorii         R : 89 a, c, e

90. Anemia falciforma (drepanocitara) se caracterizeaza prin :

a)     deficit cantitativ al lanturilor de globina

b)     deficit calitativ al hemoglobinei

c)      hemoglobina se prezinta sub forma unui gel vascos in hematii

d)     prezenta corpilor Heinz

e)     lanturi α in exces                                 R : 90 b, c

91. Disfunctia hepato-celulara - in cazul cirozei hepatice - duce la :

a)     scaderea sintezei proteinelor

b)     hiperbilirubinemie

c)      scaderea ratei proceselor de detoxifiere - normala

d)     poliglobulie

e)     aparitia corpilor Heinz                         R : 91 a, b, c

92. Hipertensiunea portala, din cadrul cirozei hepatice, este raspunzatoare pentru :

a)     hemoragie varicoasa

b)     ascita

c)      carcinom hepatocelular

d)     encefalopatie hepatica

e)     aparitia corpilor Heinz                         R : 92 a, b, d

93. Ocluzia intestinala - mecanica - se datoreaza :

a)     unui obstacol ce blocheaza lumenu intestinal

b)     unui fenomen refelex, in cadrul colicilor renale sau hepatice

c)      unei cicatrici post operatorii

d)     unui volvulus

e)     hiperperistaltismului intestinal         R : 93 a, c

94. Glomerulonefritele se caracterizeaza in general prin :

a)     leziuni initiale ale tesutului interstitial ce separa tubii

b)     leziuni inflamatorii ale glomerulilor

c)      prezenta anticorpilor anti-membrana bazala

d)     aparitia anemiei drepanocitare

e)     existenta unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular               R : b, c, e

95. Insuficienta renala cronica este caracterizata prin :

a)     distrugerea ireversibila a unui numar de nefroni

b)     alterarea rapida si potential reversibila a functiei renale

c)      suprasolicitarea functionala a nefronilor restanti

d)     aparitia de leziuni tubulare

e)     scaderea perfuziei renale                    R : 95 a, c

96. Encefalopatia hipertensiva :

a)     este o complicatie cerebrala a HTA

b)     se caracterizeaza prin prezenta edemului cerebral

c)      se caracterizeaza prin aparitia hipertrofiei ventriculare stangi (HVS)

d)     se caracterizeaza prin scaderea filtrarii glomerulare

e)     poliglobulie                                          R : 96 a, b

97. Diabetul zaharat de tip II :

a)     este secundar unor afectiuni pancreatice repetitive

b)     se datoreaza lipsei relative de insulina

c)      este insulinoindependent

d)     este insulinodependent

e)     se datoreaza lipsei totale de insulina din organism            R : 97 b, c

98. Aparitia HTA esntiala se datoreaza :

a)     unor anomalii in metabolismul sodiului

b)     alterarii mecanismelor reglatoare renale

c)      factorilor neurogeni

d)     aparitiei corpilor Heinz

e)     disfunctiei hepto-celulare                   R : 98 a, b, c

99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :

a)     irigatia deficitara a miocardului contractil

b)     deprimarea functiei de pompa a inimii

c)      aparitia unui dezechilibru intre aportul si necesarul de O₂

d)     disfunctia hepato-celulara

e)     prezenta corpilor cetonici                   R : 99 a, c

100. Insuficienta cardiaca poate apare prin :

a)     deprimarea functiei de pompa a inimii

b)     irigatia deficitara a miocardului contractil

c)      alterarea functiei diastolice prin deficit de umplere ventriculara

d)     scaderea numarului de trombocite

e)     alterarea functiei sistolice de ejectie                                   R : 100 a, c, e