|
|
|
Anatomic, canalul arterial conecteaza aorta descendenta (imediat distal de artera subclavie stanga) cu artera pulmonara stanga. La fat permite sangelui arterial pulmonar sa traverseze plamanii neexpandati si sa intre in aorta descendenta pentru oxigenare in placenta. El se inchide in mod normal curand dupa nastere, dar la unii nou-nascuti nu se inchide spontan si exista flux continuu din aorta in artera pulmonara (deci sunt stanga-dreapta).
Canalul arterial persistent (PCA) reprezinta aprox. 10% din cazurile de boli cardiace congenitale. Incidenta sa este peste medie in sarcinile complicate cu hipoxemie perinatala persistenta sau rubeola materna si la nou-nascutii de la mare altitudine sau prematuri.
Clinica
Un pacient cu PCA si sunt moderat sau mare are puls arterial periferic saltaret, o presiune a pulsului mare si un impuls ventricular stang hiperdinamic.
Zgomotul I este normal. Prezinta un suflu continuu « de masinarie », audibil in spatiul II i.c. stang anterior, care incepe la scurt timp dupa zgomotul I, creste in intensitate la sau imediat dupa zgomotul II (astfel estompandu-l) si scade in intensitate in timpul diastolei. Daca suntul este mare, pot fi notate suflurile mezodiastolic si sistolic (prin cresterea fluxului prin valvele mitrala, respectiv aortica). Daca apar obstructia vasculara pulmonara si hipertensiunea pulmonara, acest suflu continuu scade in durata si intensitate si eventual dispare si pot apare un clic de ejectie pulmonar si un suflu diastolic descrescendo de regurgitare pulmonara.
Explorari paraclinice
Intr-un canal arterial patent mic, ECG si radiografia toracica sunt normale. Intr-un canal arterial patent mare, cu sunt substantial stanga-dreapta, hipertrofia VS si dilatatia AS sunt evidente, iar radiografia toracica arata pletora pulmonara, dilatatia arterelor pulmonare proximale si o aorta ascendenta proeminenta. Canalul arterial poate fi vizualizat ca o opacitate la confluenta aortei descendente si butonului aortic. Daca se dezvolta hipertensiunea pumonara, apare si hipertrofia ventriculara dreapta.
Ecocardiografia transtoracica bidimensionala poate vizualiza de obicei canalul arterial iar studiul Doppler demonstreaza flux continuu in trunchiul arterial pulmonar.
Cateterismul si angiografia permit cuantificarea magnitudinii suntului si rezistenta vasculara pulmonara si vizualizeaza ductul arterial.
Rezonanta magnetica nucleara poate ajuta la precizarea diagnosticului.
Evolutie
Un canal arterial patent rareori se inchide spontan dupa nastere.
Un canal arterial mic nu da simptome si o persoana cu un defect de asemenea marime poate avea o speranta de viata normala. Totusi, prezenta unui canal arterial mic are un risc mare de endocardita infectioasa, care intereseaza partea pulmonara a canalului arterial sau artera pulmonara opusa orificiului ductului de la care pot porni embolii pulmonare septice.
Un canal patent de marime moderata poate sa nu dea simptome in perioada de nou-nascut. In timpul copilariei si varstei adulte pot apare oboseala, dispneea si palpitatiile. In plus canalul poate deveni anevrismal si calcificat, fenomene care pot duce la ruptura lui.
In sunturile mari, fluxul este mult crescut, putand precipita aparitia insuficientei ventriculare stangi. Eventual, poate apare boala obstructiva vasculara pulmonara. Cand rezistenta vasculara pulmonara egaleaza sau depaseste rezistenta vasculara sistemica, directia suntului se inverseaza. O treime din pacienti cu PCA care nu este reparat chirurgical mor prin insuficienta cardiaca, hipertensiune pulmonara, sau endarterita pana la varsta de 40 ani, iar doua treimi din acestia mor pana la varsta de 60 ani.
Tratament
Ligatura chirurgicala a canalului arterial permeabil, care se realizeaza in general fara bypass cardiopulmonar, are o mortalitate asociata sub 0,5%. Totusi, la pacientii cu dilatatie ductala anevrismala sau calcificare ductala, poate fi necesara rezectia cu bypass cardiopulmonar. Datorita riscului endarteritei asociata cu duct patent arterial nereparat (estimat la 0,45% anual dupa a 2-a decada de viata) si a riscului mic asociat cu ligaturarea, se recomanda sa se ligatureze chirurgical chiar un defect mic sau acesta sa fie ocluzionat cu un device plasat percutan. Odata ce s-a dezvoltat boala vasculara obstructiva pulmonara, ligaturarea chirurgicala sau inchiderea percutana sunt contraindicate.
