|
|
|
EXAMENUL SPORTIVULUI TRAUMATIZAT
In examinarea sportivului traumatizat se urmaresc aceleasi puncte ca si in cazul oricarui bolnav.
Aceasta examinare cuprinde anamneza , examenul clinic , examen functional, examen de laborator.
1.ANAMNEZA:este metoda de interogare a sportivului traumatizat(in conditiile in care acesta poate coopera cu medicul) asupra:
- locului unde s-a produs accidentarea (in cursul antrenamentului , competitiei sau in afara acestora);
- mecanismul de produce(cadere , lovire);
- momentului in care s-a produs;
- formei sportive si momentul curbei de pregatire sportiva.
Apoi se vor consemna acuzele subiectului: durerile , starea functionala a segmentului lezat si starea generala.
Dupa culegerea acestor informatii se vor nota cateva date privind antecedentele sportivului(accidentari anterioare , refacerile organismului dupa competitie si dupa diverse accidentari).
2. Examenul clinic
Prin examenul clinic se apreciaza forma si functia segmentului lezat.
In ceea ce priceste forma se va urmari prezenta sau nu a deformarilor , a plagilor sau echimozelor.
Palparea regiunii va da informatii asupra temperaturii locale , asupra prezentului sau nu a unui hematom la nivelul partilor moi sau la nivelul articulatiei.
Tot prin palmare se determina existenta punctelor dureroase in cazul articulatiilor(luxatii,entorse) sau in fracturi.
3. Examenul functional
Cuprinde efectuarea miscarilor active realizate de subiect sau a miscarilor active realizate de examinator.
Apoi cu ajutorul gariometrului sau in lipsa acestuia cu ajutorul unui raport se masoara mobilitatea articulara.
Local se va aprecia temperatura folosind termometrul. Aceasta determinare este utila pentru aprecierea ruperii functionale a segmentului afectat.
Cu ajutorul miotonometrului se determina tonusul muscular,iar cu ajutorul dinamometrului forta segmentara.
4. Examenul de laborator
Desi nu trebuie cunoscute in amanuntime de catre studentii din educatie fizica si sport, totusi este bine a fi cunoscute , pentru a permite o buna orientare a traumatizantului spre diagnostic.
Acestea sunt:
radiografia: da informatii asupra integritatii a oaselor si articulatiilor;
analizele de laborator clinic: reprezinta indicii asupra evolutiei si diagnosticarii traumatismelor sportive: hemoleucograma ,VSH(ne indica existenta unii proces infectios), transaminazele(sunt crescute in intinderile si rupturile musculare ), calcemia(poate dovedi existenta unei spasmofilii care ar sta la baza traumasmului).
Electrocardiograma: avand in vedere faptul ca in cursul unui traumatism poate exista o leziune a nervului, se impune examenul electric al nervului pentru a stabili gradul de lezare a acestuia, pentru ca astfel se poate aprecia posibilitatea de recuperare functionala a segmentului lezat.
