Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

Definitie PPA :

Piesa protetica rigida, nedeformabila;

Restaureaza morfologia arcadelor dentare intrerupte de edentatii;

Se indica in tratamentul edentatiei partiale extinse.

Elemente componente :

  • arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;
  • sei ;
  • elementele de legatura dintre sei=placa protetica ;
  • crosete din sarma -elemente de ancorare.



Caracteristici generale ale PPA :

Esta indicata ca solutie protetica tranzitorie ;

Precede tratamentul protetic de durata (proteze fixe, implanturi purtate, proteze fixe

+ proteze scheletate)

Indicatii :

Restaurarea edentatiei:

  • Clasa I Kennedy ;
  • Clasa II Kennedy;
  • Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
  • Edentatie subtotala.

Avantajele PPA

  • Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
  • Conditii de dotare medii, numar mai mic de etape, echipa cu experienta mai mica ;
  • Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;
  • Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;
  • Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.

Dezavantaje :

  • Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;
  • Reduce spatiul functional Donders;
  • Anularea gustului ;
  • Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.
  • Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in timp;
  • Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect disortodondic;
  • Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii palatinale (maxilar) ;

Campul protetic in edentatia partiala extinsa :

Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin in contact cu proteza partiala acrilica;

Maxilar:

  • Dintii restanti;
  • Creasta alveolara;
  • Bolta palatina;
  • Tuberozitatea maxilara;
  • Fibromucoasa.

Mandibula:

  • Dintii restanti;
  • Creasta alveolara;
  • Tuberculul piriform ;
  • Fibromucoasa.

Campul protetic anatomo-functional:

  • Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali) de pe arcadele dentare cu rol major in sprijinul+ancorarea PPA;
  • Suportul fibromucos-osos (fibro-osteoperiostal)=fibromucoasa (camp moale) +componenta osteoperiostala (componenta dura).



Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal

  • Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;
  • Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
  • Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
  • Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:

  • Numarul dintilor restanti +
  • Topografia dintilor;
  • Pozitia de implantare;
  • Morfologia coronara;
  • Valoarea parodontala;
  • Ocluzia.

1) Numarul si topografia dintilor restanti:

  • Dintii restanti situati in planuri diferite sunt cei mai indicati pentru ancorarea PPA ;
  • Dintii frontali grupati sunt favorabili ancorarii unor crosete eficiente, deoarece putem aplica coroane de acoperire prevazute cu convexitati, praguri, lacasuri ;
  • Dintii grupati (PM, M) situati distal, ca valoare parodontala mare pun probleme de ancorarea a PPA ;

2) Pozitia de implantare :

  • dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul ;

Factorii care favorizeaza migrarea :

-varsta edentatiei ;

-contactele dento-dentare traumatice ;

-statusul parodontal local;

-starea de sanatate a organismului;

-absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:

  • inclinare (basculare) -cu tendinta de a inchide spatiul edentat;

PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.

  • translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;

Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti



  • Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;
  • Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.

Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.

3) Morfologia coronara :

  • Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in concordanta cu morfologia dintilor naturali.
  • Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului dentar a crosetului de sarma.
  • In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).
  • Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :

-Zona subecuatoriala=zona de retentie  favorabila pentru crosetele din sarma;

-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .

functie de ecuatorul de implantare , malpozitie

Retentivitatile favorabile : molarii superiori-fata vestibulara ; molarii inferiori-fata linguala ; premolari-fata vestibulara+linguala ; coroane scurte -retentivitati scazute.

Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul protetic=linia cea mai inalta care uneste convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul tijei grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.

Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a traiectului celor 2 ecuatoare.

Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.

Dintele in alveola= ecuator de implantare.

Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele cu retentivitatile cele mai favorabile.

4) Valoarea parodontala a dintilor restanti :

Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a dintilor din alveola.

Valoarea parodontala este dependenta de factori:

  • Gradul de implantare osoasa;
  • Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;
  • Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale, sangerare inflamatie) ;
  • Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.
  • Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)



5) Relatia de ocluzie

Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.

De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature +interferente , cu coroane provizorii.

Apoi se indica tratament protetic de durata.

Neechilibrarea duce la disfunctie ocluzala.

Suportul muco-osos :

Fibromucoasa:

Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati

Mandibula: acopera crestele edentate, tuberculul piriform.

Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.

Pe bolta palatina:

-1/3 anterioara -situata retroincizal : papila incisiva ;

-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).

Ambele elemente au rol important in montarea dintilor.

-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa decelabila=torus palatin.

-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele secretorii (SCHRODER).

Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.

La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.

Dupa Ackerman rezilienta mucozala este cuprinsa intre 0,4-2mm.

Rezilienta :

Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor ocluzale este mai mare.

Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.

Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv mobila (neutrala) :

Rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.

Bandeleta de mucoasa vizibila mai mult la maxilar ca la mandibula;

La maxilar inclusiv la nivelul zonei AH ;

Are rol esential in obtinerea succiunii ;

Mucoasa mobila:

  • Tapeteaza buzele, obrajii, planseul ;
  • Rol esential in mentinerea protezelor pe campul protetic, la care contribuie si prelucrarea versantelor externe ale seilor.

Componeneta dura osteo-periostala:

Creasta alveolara: apofizele alveolare ale oaselor maxilare; bolta palatina-apofizele palatine (2/3) si lamele orizontale ale osului palatin (1/3) unite de sutura mediana;

Prelungirea distala a crestei alveolare+tuberozitatea maxilara;

Tuberozitatile maxilare situate posterior, distal de crestele alveolare maxilare pot fi procidente, medii sau sterse; cele hiperdezvoltate se modeleaza chirurgical; cele medii sunt cele mai indicate si se acopera integral, marginea protezei fiind extinsa pterigozigomatic;

Tuberozitatile strese sunt mai putin favorabile protezarii;

Tuberculii piriformi -proeminente distale, in urma extractiei M3, pot fi atenuati, proeminenti, pe ei se insera ligamentul pterigomandibular-2/3 posterioare neutilizabile.