|
|
|
VARICELA
Varicela este o boala infectocontagioasa, determinata de virusul varicelozosterian, ca manifestare a primoinfectiei in timp ce persistenta in ganglionii spinali (unde virusul ajunge hematogen/neurogen) ai nervilor senzitivi si multiplicarea virusului, reactivarea infectiei in conditii de imunodepresie, determina tabloul clinic de herpes zoster
Epidemiologie
Sursa de infectie: bolnavii cu varicela/ herpes zoster.
Transmiterea: directa prin secretiile nazofaringiene, picaturile Flügge, contactul cu leziunile cutaneo-mucoase, sau indirect prin obiecte proaspat contaminate, exceptional la gravida, virusul se transmite transplacentar la fat.
Contagiozitatea: este una dintre cele mai importante, de 90%, pacientul fiind contagios cu 1-2 zile inaintea aparitiei eruptiei tegumentare si 5-7 zile dupa ultimul val eruptiv.
Receptivitatea este generala peste 6 luni (daca mama este imuna la boala).
Imunitatea este durabila, existand posibilitatea reactivarii la persoanele partial imune.
Patogenie virusul patrunde respirator, se multiplica respirator, in ganglionii limfatici regionali, de unde patrunde in sange, determinand viremia primara prin care ajunge la nivelul celulelor epiteliale epidermice, mucoase, se multpilica repetat, generand viremii secundare, repetate. Virusul varicelozosterian are tropism tegumentar, pulmonar, SNC, hepatic, renal.
Tablou clinic
Incubatia este in medie de 14-18 zile.
Perioada preeruptiva, dureaza 1-2 zile, fiind necaracteristic: febra 38-39 oC, cefalee, mialgii, rash generalizat ocazional.
Perioada eruptiva: persista febra moderata, care precede fiecare val eruptiv tegumentar sau localizare viscerala.
Eruptia este generalizata, prezenta atat la nivelul tegumentelor, cat si la nivelul mucoaselor-bucofaringiana, genitala; este polimorfa, adica in acelasi teritoriu al tegumentului leziunile prezente sunt in toate stadiile de evolutie, macule, papule, vezicule, cruste; eruptia este prezenta in pielea paroasa a capului, localizare care transeaza diagnosticul intre eruptia variceloasa din formele usoare de varicela si prurigo. Eruptia este centripeta, mai abundenta la nivelul toracelui, abdomenului, mai redusa la nivelul membrelor, absenta de cele mai multe ori palmoplantar sau axilar. Veziculele apar la 12-24h de la aparitia elementelor eruptive maculoase, sunt cu lichid clar, superficiale, se rup rapid prin leziunile de grataj. In aproximativ 24 ore, veziculele se ombilicheaza central se deprima, continutul lichidian avand uneori tendinta la a se tulbura (devin pustule), sunt inlocuite de cruste, care se detaseaza spontan in 10-20 zile, lasand zone de tegument depigmentate.
Enantemul in varicela, este reprezentat de leziunile erozive ale mucoasei bucale, amigdaliene, cu evolutie spre epitelizare din profunzime spre suprafata.
Se constata uneori: micropoliadenopatii cervicale, rar splenomegalie.
Forme clinice
La adult: varicela evolueaza frecvent cu pneumonie interstitiala, nemanifesta clinic dar evidenta radiologic sau clinic cu tuse, expectoratie hemoragica in formele de edem pulmonar acut, encefalite sau alte manifestari neurologice. Forme severe se constata si la gravida, grefate de mortalitate materna in 20% din cazuri.
La imunodeprimatii pe linie celulara: eruptie necrotico-hemoragica, afectare viscerala pulmonara, hepatica, neurologica, CIVD.
Varicela neonatala- perinatala: varicela mamei apropiata nasterii (cu 5 zile anterior/2 zile dupa nastere), se asociaza cu o rata importanta a mortalitatii, 30%, afectare viscerala progresiva, in special pulmonara. Evolutia severa este argumentata de lipsa protectiei prin anticorpi materni care se transmit transplacentar la nou-nascutii din mame imune la varicela.
Varicela congenitala: in primele 20 saptamani de sarcina, se manifesta prin leziuni cutanate cicatriceale, anomalii oculare, ale sistemului nervos central, hipoplazia extremitatilor.
Complicatii, diagnostic
Complicatii determinate de prezenta VZV: respiratorii- pneumonii, crup laringian; neurologice: meningite, encefalite, ataxie cerebeloasa (localizarea cerebeloasa poate precede aparitia eruptiei, se intalneste la 1: 5 000 cazuri de varicela), convulsii, mielite, poliradiculonevrite, miocardite, glomerulonefrite acute, purpura trombocitopenica.
Complicatii prin suprainfectii bacteriene: stafilococice/streptococice cutanate, pneumonii, bronhopneumonii, otite, erizipel, septicemii cu poarta de intrare cutanata.
Sindrom Reye: asocierea aspirinei este contraindicata la copii cu varicela (si in general contraindicata la copiii sub 17 ani), constand in encefalopatie acuta si insuficienta hepatica acuta, prin degenerescenta grasa.
Diagnosticul pozitiv este sustinut de datele epidemiologice, clinice, paraclinice: identificarea virusului prin imunofluorescenta, cu ajutorul anticorpilor monoclonali, PCR si serologic prin HAI, RFC. Probele inflamatorii sunt normale in absenta suprainfectiilor bacteriene; boala evolueaza cu leucopenie, fiind extrem de anergizanta.
Diagnosticul diferential se realizeaza cu: bolile eruptive, sifilisul secundar, pemfigus strofulus, alergodermii, prurigo, infectii herpetice, zona generalizata.
Tratament
Formele obisnuite de boala necesita izolarea la domiciliu pe perioada a 14 zile, tratament simptomatic antitermic, antihistaminic sedativ, evitarea gratajului. Se interzice imbaierea generala pana la formarea crustelor, tegumentele fiind igienizate cu solutii antiseptice administrate local. Leziunile cavitatii bucale se trateaza cu badijonare cu glicerina boraxata si anestezina.
Formele severe de boala,cu afectare pulmonara, nervoasa, la pacientii imunodeprimati, necesita spitalizarea.
Tratamentul etiologic: se adreseaza formelor severe cu afectare pulmonara, neurologica la adult si sugar, cu administrare de acyclovir iv, 30 mg/kgc/zi 10 zile.
Antibioticele: se administreaza numai in cazul aparitiei suprainfectiilor bacteriene.
Se contraindica administrarea locala sau generala de CORTIZON la pacientul cu varicela, datorita imunodepresiei pe linie celulara care favorizeaza multiplicarea si diseminarea virala.
Pacientii aflati in tratament cortizonic pentru o alta afectiune (de exemplu LES, poliartrita reumatoida etc.), raman pe terapie cu cortizon cu cele mai mici doze, de intretinere si vor primi tratament antiviral.
Profilaxie
Izolare la domiciliu/ a formelor grave in spital, reduce riscul raspandirii VZV in colectivitati.
La pacientii imunodeprimati, se pot administra Imunoglobuline polivalente
Vaccinarea se efectueaza cu vaccin viu atenuat (Oka)- pentru copii la risc, pacienti cu hemopatii maligne, tumori solide.
