|
|
|
Alimentatia rationala in unele boli infectioase
Aforismul lui Hipocrate potrivit caruia in cursul bolilor infectioase febrile, regimurile dietetice severe, cat si cele in care alimentatia se face in mod excesiv sunt la fel de daunatoare pentru bolnav ramane un principiu de baza al dieteticii de azi. De aceea in alcatuirea regimului alimentar, la bolnavii cu afectiuni infectioase acute, se va tine seama de cateva principii generale, privind tulburarile profunde ce au loc in organismul invadat de agentul microbian si anume: de febra, care se insoteste de urmatoarele tulburari generale: ameteli, inapetenta, greata, cat si de tulburarii ale aparatelor: cardio-vascular, respirator, renal. Temperatura ridicata antreneaza intrarea in actiune a mecanismelor de termoreglare, care declanseaza eliminarea marcata de apa si electroliti, pe cale respiratorie si cutanata. Daca se mai adauga diareea si varsaturile se accentueaza pierderile hidroelectrolitice, ajungand la deshidratare. Aceste tulburari vor trebiu corectate cat mai rapid, pentru ca organismul sa poata face fata agresiunii microbiene. Regimul va fi de cca 2500 - 3000 calori pe zi si va consta in:
glucide, care se vor da sub forma de: zahar, siropuri, duceturi, sucuri de fructe, fainoase si fructe crude;
proteine, care se vor da sub forma de: lapte, iaurt, carne slaba de pasare, vita si peste slab;
lipidele nefiind bine tolerate de bolnavii febrili, se vor da in cantitate mica, sub forma celor fin emulsionate: unt, frisca, smantana;
nevoile hidrice ale organismului se vor acoperi prin administrarea de bauturi sub forma de: ceaiuri, limonade, citronade, oranjade, compoturi, supe de legume si lapte - acestea vor impiedica deshidratarea si vor asigura in acelas timp o buna diureza;
se va asigura un aport adecvat de vitamine si elemente minerale din sucurile de fructe si legume, din cruditati sau fierte (daca nu permite toleranta digestiva) - dieta trebuie insa individualizata si adaptata la fiecare bolnav in parte.
Prezentam in continuare alimentatia recomandata in principalele boli infectioase:
1. Hepatita epidemica (vezi bolile ficatului)
2. Febra tifoida, este o bola acuta, febrila, ce se manifesta prin astenie, oboseala, varsaturi, diaree, alternand cu constipatie, inapetenta, hepatosplenomegalie si uneori aparand ulceratii la nivelul intestinului, de aceea se vor evita alimentele fermentescibile, care maresc peristaltismul, putand produce hemoragii sau perforatii intestinale.
La inceput se va da un regim hidro-lacto-zaharat compus din: sucuri de fructe, supe de legume limpezi, ceaiuri, lapte, iaurt. Lichidele se vor da in cantitati crescute, dar fractionat.
Dupa 4 - 5 zile de la scaderea febrei (in functie de tolerata bolnavului), se poate adauga: branza de vaci, cremele de lapte si ou cu zahar, biscuiti cu lapte si lapte cu fainoase.
In convalescenta regimul va fi imbogatit cu: supa de carne degresata, carne de pasare tocata fin si fiarta, pestele rasol, budincile de fainoase, piureul de cartofi. Daca apare diareea se scoate laptele din alimentatie.
3. Toxiinfectiile alimentare se manifesta sub forma de: gastrite acute si gastroenterite, care debuteaza brusc cu: febra, cefalee, dureri musculare si abdominale, greturi, varsaturi, diaree cu scaune apoase. Aceste fenomene sunt produse de toxinele unor germeni din alimentele contaminate.
In formele severe se suprima alimentatia orala pentru 24 - 48 ore, sau se administreaza o dieta hidrica alcatuita din: bauturi reci, sub forma de ceai de menta, zeama de orez, supa de morcovi, sucuri de citrice, sifon rece. Concomitent se face o hidratre parenterala masiv, bolnavul fiind obligatoriu internat in sectia de infectioase.
Dupa incetarea varsaturilor se va relua progresiv alimentarea cu: supe de legume (strecurate si sarate), orez fiert, branza de vaci, iaurt, biscuiti, apoi se introduce, supa de carne degresata, carnea fiarta tacata si fainoasele.
4. Dizenteria este o boala infectioasa acuta care debuteaza relativ brusc, cu: febra, greata, dureri abdominale si scaune diareice muco - sanghinolente.
Bonavul va fi supus 24 - 48 ore, unei diete hidrice alcatuita din apa fiarta si racita, sau ceaiuri de plante, supa de legume strecurata si sarata, supa de morcovi, zeama de orez.
Dupa incetarea varsaturilor si a semnelor de intoleranta gastrica, dieta se imbogateste cu: orez si gris (fierte in apa), morcovi, iaurt, branza de vaci, mere rase, fulgi de ovaz, supa cu gris. In evolutie cu supe de carne, paine prajita, carne fiarta, piureu de cartofi.
Dupa 7 - 8 zile, se revine la un regim normal. Raman contraindicate pentru o perioada mai lunga de timp, dulciurile, grasimile, sosurile si alimentele bogate in celuloza.
5. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, ce se caracterizeaza subiectiv, prin: febra mare, cefalee, frisoane, varsaturi, durere in gat si obiectiv prin: angina si eruptie generalizata pe tot corpul. Dupa 7 zile eruptia paleste, tegumentele incep sa se descuameze si starea generala se imbunatateste simtitor.
Regimul cat exista febra, va fi hidrozaharat.
Dupa scaderea febrei si cand eruptia incepe sa paleasca se vor adauga: fainoasele preparate cu lapte sau branza de vaci, apoi se va adauga painea alba prajita, biscuitii, legumele sub forma de soteuri, fructele crude sau coapte, prajiturile de casa.
6. Rujeola (pojarul) este o boala infectioasa acuta, care se caracterizeaza prin: febra (care creste treptat), cefalee, inapetenta, astenie si prin aparitia unei eruptii generalizate.
Alimentatia va fi hidrozaharata in timpul perioadei febrile.
Apoi se vor adauga supele de legume cu paste fainoase, fainoasele cu lapte, branza de vaci, untul si supele de carne.
Dupa 10 zile se trece la alimentatia normala.
7. Tusea convulsiva (magareasca) se caracterizeaza printr-o perioada febrila, urmata de tuse usoara la inceput, care devine frecventa sub forma de crize, mai ales noaptea, insotite de varsaturi.
Se va evita administrarea de lichide seara, pentru a scadea frecventa acceselor in cursul noptii.
Mesele vor fi de volum redus si frecvente, alcatuite din alimente semilichide (concentrate) bogate in calorii si vitamine.
8. Parotidita epidemica (oreionul) debuteza lent, cu: febra mica, astenie. Dupa cateva zile apare tumefactia glandelor parotide (salivare situate in dosul urechii), care face dificila alimentarea bolnavului.
In prima etapa alimentatia, va fi deci, alcatuita din lichide si semilichide.
Apoi se trece la un regim lacto - fainos - vegetarian si fructarian.
Dupa 7 - 8 zile daca nu au aparut complcatii se trece la un regim normal.
9. Gripa este o boala virotica cu debut brusc, stare generala alterata dureri musculare, cefalee, stranut, raguseala. Uneori pot aparea si manifestari digestive: varsaturi, greata, diaree. Alimentatia in gripa este asemanatoare celorlalte boli infectioase.
