Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata temei - licenta

Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata temei - licenta

M. Gafar, A.lliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

713.        Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:

1. Herpex simplex tipul 1
2. HIV
3. Lactobacili
4. Levuri
5. Toate

714.        Volumul zilnic al secretiei salivare globale:

1. este de 0,3-0,5 l/zi
2. este de 0,5-1,5 l/zi
3. este de 0,5-0,8 l/zi
4. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
5. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale

715.        Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de:

1. variatiile ph-ului
2. ritmul secretiei salivare
3. valoarea initiala a pH-ului bucal
4. consumul de alimente acide
5. vascozitatea salivei

716.        Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din:

1. Streptococi
2. Lactobacili
3. Nocardia
4. Candida albicans
5. Treponema pallidum

717.        Functiile salivei sunt:

1. reglarea ph-ului bucal
2. clearance
3. lubrefianta
4. stimularea neodentinogenezei
5. excretorie

718.        Lichidul bucal contine:

1. saliva
2. transudat al mucoasei bucale si gingivale
3. exudat din pungi parodontale
4. limfa dentinara
5. mucus nazofaringian

719.        Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de:

1. carenta in vitamina A
2. carenta in vitamina C
3. prezenta oligoelementelor in dieta
4. principiile nutritive
5. dereglari hormonale

720.        Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale:

1. hipofizectomia experimentala
2. nanismul hipofizar
3. insuficienta tiroidiana
4. insuficienta paratiroidiana
5. hormonii sexuali

721.        Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de:

1. carenta in calciu si fosfor
2. prezenta fluorului
3. boli infecto-contagioase
4. carenta in vitamina D
5. dereglari hormonal

722.        Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:

1. ritmul scazut al secretiei salivare
2. vascozitatea crescuta a salivei
3. factori retentivi bucali
4. concentratia mica a fluorului salivar
5. concentratia mica a Ig A salivara

723.        Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduce frecventa cariei dentare la sobolani:

1. fluor
2. bor
3. cupru
4. seleniu
5. molibden

724.        Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor:

1. lapte
2. branzeturi
3. grasimi
4. ceaiuri
5. cafea

725.        Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:

1. Ritmul secretiei salivare
2. Contraceptivele orale
3. Reologia bucala
4. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
5. Valoarea initiala a pH-ului bucal

726.        Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:

1. Ciclamatul
2. Sorbitolul
3. Aspartamul
4. Xilitolul
5. Lycasinul

727.        Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:

1. Fosfataza acida
2. Alfa amilaza
3. Hialuronidaza
4. Proteinaze
5. Kalicreina

728.        In lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:

1. Succindehidrogenaza
2. Aldolaza
3. Fosfataza alcalina
4. Hialuronidaza
5. Fosfataza acida

729.        Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:

1. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
2. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
3. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
4. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
5. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

730.        Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:

1. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
2. Inhibarea adeziunii microbiene
3. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
4. Vascozitatea si adeziunea unor produse
5. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

731.        Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte:

1. Lactoferina
2. Mucinele
3. ß2 - microglobulina
4. Opsoninele
5. Staterina

732.        Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:

1. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
2. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
3. Ritmul scazut al secretiei salivare
4. Vascozitate crescuta a salivei
5. Periajul dentar la sfarsitul mesei

733.        Etiopatogenia cariei

1. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
2. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
3. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene
4. prin teren intelegem calitatea smaltului dentar si a lichidului bucal
5. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria

734.        Etiopatogenia cariei calitatea smaltului dentar:

1. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
2. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare
3. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
4. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
5. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece

735.        Lichidul bucal:

1. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc.
2. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
3. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
4. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
5. poate sa contina secretie gastrica regurgitata

736.        Perturbarea mineralizarii matricei smaltului:

1. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara
2. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor
3. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida
4. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza continutul mineral total
5. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale

737.        Proprietati antimicrobiene ale salivei:

1. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
2. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
3. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
4. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constitutia peretelui celular al

microorganismelor

5. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana

738.        Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:

1. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste
2. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
3. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar
4. alimentatia naturala contine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare
5. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar

739.        Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:

1. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
2. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
3. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit
4. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
5. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei

740.        Rolul laptelui in etiopatogenia cariei:

1. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
2. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
3. contine cazeina cu efect carioprotector
4. contine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
5. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

741.        Saliva:

1. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
2. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
3. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
4. la gravide secretia de saliva scade, asa se explica incidenta crescuta a cariilor
5. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona

742.        Substituenti ai zaharului:

1. siropul de porumbel
2. xilitolul
3. lactoferina
4. lycasinul
5. aspartamul

743.        Care oligoelemente devin cariofavorizante in conditiile unui aport exagerat :

1. Seleniu
2. Molibden
3. Fluor
4. Bor
5. Litiu

744.        Indulcitorii necalorici sunt:

1. Zaharina
2. Sorbitolul
3. Xilitolul
4. Ciclamatul
5. Aspartamul

745.        Substantele cu actiune antimicrobiana din lichidul bucal sunt :

1. Aglutininele
2. Kalicreina
3. Anhidraza carbonica
4. Opsoninele
5. Peroxidaza

746.        Remineralizarea smaltului este favorizata de:

1. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
2. PH alcalin salivar
3. suprasaturarea salivei in minerale
4. hipersalivatie
5. concentratii salivare mari de fluor

747.        Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:

1. participarea la sistemele tampon salivare
2. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
3. remineralizare directa a cariilor incipiente
4. blocarea glicolizei
5. inhibarea placii bacteriene

748.        Sistemele tampon salivare include:

1. sistemul fosfat organic
2. sistemul fosfat anorganic
3. sistemul acid carbonic/bicarbonat
4. sistemul macromolecular proetinic
5. sistemul acid carbonic

749.        Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

1. variatiile PH-ului atins
2. ritmul secretiei salivare
3. valoarea initiala a PH-ului bucal
4. concentratia de imunoglobuline salivare
5. vascozitatea salivara

750.        Factorii antimicrobieni salivari include:

1. lizozimul
2. lactoferina
3. peroxidazele salivare
4. IgG secretorie
5. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine

751.        Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:

1. vascozitatea scazuta a salivei
2. continutul scazut de mucina al salivei
3. ritmul scazut al secretiei salivare
4. factori retentivi bucali
5. tipul de hidrocarbonate

752.        Alimentele cu rol cariprotector includ:

1. faina din cerealele nerafinate
2. faina din cerealele rafinate
3. grasimile
4. cacao
5. branzeturi

753.        Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include:

1. xilitolul
2. sorbitolul
3. siropul de porumb
4. zaharul de cuplare
5. aspartamul

754.        Placa este constituita din:

1. proteine
2. glicoproteine anionice
3. glicoproteine cationice
4. lipide
5. amilaza

755.        Constituienti ai placii sunt:

1. celule epiteliale
2. leucocite
3. eritrocite
4. particule alimentare
5. lipide

756.        Factorii imuni nespecifici include:

1. lizozimul
2. lactoperoxidazele
3. lactoferinele
4. Ig A salivare
5. glicoproteine cu greutate moleculara mica

757.        Apararea specifica depinde in principal de:

1. anticorpii salivari
2. imunoglobulina A
3. imunoglobulina G
4. imunoglobulina M
5. opsonine

758.        Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:

1. terenul
2. flora microbiana
3. alimentatia
4. factori locali
5. factori morfologici

759.        Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:

1. carente in vitamina A in forme usoare
2. carente in vitamina C la copii
3. carente in seleniu
4. carente in vitamina A in forme grave
5. carente in vitamina C la adulti

760.        Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:

1. carente in calciu
2. carente in fosfor
3. raport calciu/fosfat 2/1
4. raport calciu/fosfat 3/1
5. insuficiente tiroidiene

761.        Perturbarea mineralizarii matricei smaltului are drept cauze:

1. Carenta in calciu si fosfor
2. Carenta in fluor
3. Carenta in vitamina D
4. Carenta in vitamina E
5. Dereglarile hormonale

762.        Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;

1. Atrofierea organului smaltilui
2. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
3. Mineralizare defectuasa a dentinei
4. Microchisturi in organul smaltului
5. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor

763.        Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:

1. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
2. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
3. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
4. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
5. Aport sporit de fosfati salivari

764.        Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:

1. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
2. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
3. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
4. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
5. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

765.        Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:

1. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
2. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
3. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
4. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
5. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar

766.        Concentratia calciului salivar poate fi influentata de:

1. Regimul alimentar
2. Ponderea secretiei glandelor salivare
3. Ritmul circadian
4. Antagonisti calciului
5. Fibroza chistic a glandelor salivare

767.        Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:

1. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
2. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
3. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
4. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
5. Administrarea sa topica scade timpul de clearence

768.        Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:

1. Este principalul polizaharid din alimente
2. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
3. Este utilizata preferential de catre micro organisme
4. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
5. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare

769.        Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe:

1. Timpul de clearence prelungit
2. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt
3. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor
4. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor
5. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene

770.        Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:

1. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5,
2. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
3. Stimularea secretiei salivare
4. Reducerea acumulari de placa
5. Este un substituent al zaharului din unele produse

771.        Caria dentara reprezinta:

1. un proces distructiv cu evolutie ireversibila
2. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia

acestora

3. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
4. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea

microorganismelor

5. toate raspunsurile corecte

772.        Functiile salivei sunt:

1. functie digestiva
2. reglarea PH-ului bucal
3. mentinerea echilibrului ecologic bucal
4. functie lubrifianta
5. rapunsuri corecte a si c

773.        Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:

1. exacerbarea adeziunii microbiene
2. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
3. efect bactericid
4. remineralizarea cariilor incipiente
5. demineralizarea cariilor necavitare

774.        Placa bacteriana reprezinta:

1. un sistem ecologic microbian viguros
2. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
3. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
4. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
5. nu este obligatoriu sa aiba aderenta

775.*Dupa Melcher in pulpa putem intalni urmatoarele tipuri de fibre conjunctive argirofile:

A. fibre elastice

B. fibre de reticulina

C. fibre extracelulare

D. fibre tinere de colagen

E. fibre fine nestriate

776. Microcirculatia pulpara este mai rapida decat in multe alte regiuni ale corpului, inregistrand la nivelul arteriolelor valori de :

A. 0,08 mm/sec

B. 0,20 mm/sec

C. 0,3-1 mm/sec

D. 0,15 mm/sec

E. 0,10 mm/sec

777.* Tunica medie a arteriolelor pulpare are grosimea de:

A. 0,2 micrometri

B. 0,10 micrometri

C. 5 micrometri

D. 3 micrometri

E. 1 micrometru

778.*Arteriolele pulpare au pereti subtiri si calibrul de:

A. 0,5 micrometri

B. 10 micrometri

C. 0,15 micrometri

D. 20 micrometri

E. 50 micrometri

779.        * Peretii capilarelor pulpare au grosimea de:

A. 0,5 micrometrii

B. 50 micrometrii

C. 0,8 micrometrii

D. 10,5 micrometrii

E. 0,10 micrometrii

780.        In pulpa dentara intalnim colagen de tip :

A. I

B.  II

C. III

D. IV

E. V

781.        Fibrele amielinice denumite si fibre C au rolul:

A. conduc raspunsul senzitiv pentru durere

B. moduleaza neurogen vasomotricitatea

C. reduc presiunea coloidosmotica din pulpa dentara

D. indeparteaza excesul de lichid interstitial

E. rol antiinflamator

782.        Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin:

A. lipsa hematiilor

B. prezenta limfocitelor

C. discontinuitate

D. caracterul pasiv

E. functionare intermitenta

783.        Reteaua vasculara terminala a pulpei este dispusa in trei planuri:

A. anastomozele arteriovenoase

B. ansele capilare terminale turtite

C. arteriolele retrodirectionale

D. plexul capilar subodontoblasic

E. reteaua venulara

784.        * Tunica externa a venulelor pulpare este reprezenta de :

A. fibroblasti

B. fibre de colagen

C. fibre de reticulina

D. fibre elastice

E. fibre hialine

Tema nr. 8

Inflamatia pulpei dentare

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

785.        Functia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce:

A. dentina cuaternara

B. dentina primara

C. dentina binara

D. dentina secundara

E. dentina tertiara de iritatie

786.        Dentina scleroasa rezulta din :

A. dentina secundara

B. dentina tertiara

C. depunere calcica

D. dentina cuaternara

E. dentina primara

787.        *Functia regresiva a pulpei este un proces de:

A. regenerare

B. iritatie

C. imbatranire

D. restructurare

E. patogen

788.        *Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de:

A. 5 mm Hg

B. 10 mm Hg

C. 8 mm Hg

D. 15mmHg

E. 20 mm Hg

789.        *Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni:

A. permeabili

B. penetrabili

C. lacunari

D. disociati

E. impermeabili

790.        *Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizand:

A. procesele de liza celulara

B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie

C. creste permeabilitatea peretilor vasculari

D. diapedeza leucocitara

E. cresc procesele formatoare de dentina

791.        Inflamatia pulpara cuprinde urmatoarele secvente:

A. reactia biochimica

B. reactia vasculara locala

C. formarea infiltratului seros

D. formarea infiltratului supurat

E. aparitia fenomenelor dismetabolice

792.        In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reactii inflamatorii datorita:

A. fracturii dintilor

B. luxatiei dintilor

C. suprainfectarii cu germeni microbieni

D. activarii unor substante cu actiune litica

E. lezarii fibrelor si receptorilor nervosi

793.        Inflamatia cronica per primam este conditionata de:

A. adaptarea pulpei la excitatii de mica intensitate cu actiune indelungata

B. calitatea mediocra a tesutului pulpar

C. timpul indelungat in care se realizeaza deschiderea camerei pulpare

D. activarea unor substante cu actiune litica

E. suprainfectarea cu germeni patogeni

794.        Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor microbieni poate fi :

A. indirect prin exotoxinele microbiene

B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara

C. reducerea functiilor celulare

D. distrofii neregulate

E. distributie de tip reticular

Tema nr. 12

Tratamentul inflamatiilor pulpare

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed. medicala, Bucuresti, 2002

795.        * Cate ore se mentine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea efectuarii amputatiei devitale:

A. 24

B. 12

C. 48

D. 72

E. 94

796.        Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este:

A. metoda ocalexica

B. amputatia vitala

C. extirparea vitala

D. coafaj indirect

E.  pulpotomia

797.        * Metoda de conservare partiala a pulpei vii este:

A. coafaj indirect

B. coafaj direct

C. extirpare vitala

D. amputatia vitala

E.  metoda prin rotatie

798.        * Metoda de indepartare in totalitate a pulpei dentare este:

A. pulpectomia vitala

B. metoda ocalexica

C. pulpotomia vitala

D. pulpotomie devitala

E. amputatie vitala

799.        Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru reusita tratamentului si anume:

A. solubilitate in apa si umorile tisulare

B. toxicitate tisulara minima

C. sa nu coloreze dintele

D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie

E. selectivitate de perceptie

800.        Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt:

A. pasta Pulpomixin

B. pasta Allasion

C. pasta Dontisolon

D. pasta cu folie de aur

E. pasta cu folie de teflon

801.        Substante biostimulatoare folosite in coafajul direct:

A. Dontisolon

B. Folcisteina

C. extracte din mugure dentar de maimuta

D. Reogan

E. extract total de ochi

802.        Coafajul direct este indicat in urmatoarele situatii:

A. dinti ce nu ofera accesibilitate

B. dinti cu carii ocluzale

C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm

D. deschiderea accidentala a camerei

E. la molarii de minte

803.        Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmatoarele conditii:

A. la copii si adolescenti pe molari si premolari

B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat

C. dinti mobili parodontotici

D. dinti cu canale foarte curbe

E. molarii persoanelor in varsta

804.        Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele:

A. faza ocalexica

B. eliminarea tesuturilor alterate

C. tratarea plagii dentinare

D. protejarea pulpei prin obturatii de baza

E. obturarea de durata