|
|
|
Alimentatia rationala in bolile veziculei biliare
Una dintre functiile cele mai importante ale ficatului este si cea de secretie a bilei. Care se colecteaza intr-un rezervor sub forma de para, numit vezicula biliara (colecist). Bila are o deosebita importanta in procesul de digestie si absorbtie a grasimilor, avand si un rol laxativ, ajutand la evacuarea scaunului. Vezicula biliara se poate inflama, determinand colecistita.
Alimentatia bolnavului in coleciste. Boala se poate manifesta fie sub forma de:
a.Colecistita acuta, in care bolnavul prezinta: stare generala alterata, febra, frisoane, tulburari dispeptice (greata, varsaturi alimentare si bilioase) insotite de dureri puternice localizate in partea dreapta sub marginea coastelor (regiunea colecistului). In primele 24 ore, bolnavul trebuie sa stea la pat, pastrand un regim hidrozaharat: siropuri, ceaiuri de plante, sucuri de fructe. Dupa 48 ore alimentatia se va imbogati cu fulgi de ovaz, pireu de cartofi preparat cu lapte, fainoase cu lapte, iaurt. Pe masura ce faza acuta se estompeaza, alimentatia se va imbogatii treptat cu branzeturi proaspete, peste slab de rau (salau, stiuca, pastrav), sub forma de rasol, carne de pasare slaba fiarta, paine alba prajita.
b. Colecistitele cronice, sunt urmarea unor inflamatii acute sau a unor leziuni produse la nivelul veziculei biliare. Regimul alimentar idem ca in hepatita cronica.
c. Litiaza biliara, se caracterizeaza prin prezenta calculilor in vezicua biliara sau in caile biliare. Prezenta calculilor in vezicula biliara, poate fi perfect tolerata, fara ca bolnavul sa prezinte vreo simptomatologie, uneori fiind descoperita intamplator. Alteori insa in cazul existentei calculilor la nivelul cailor biliare, bolnavul prezinta dureri violente (colici biliare), mai ales prin mobilizarea acestora, insotite fiind de: greata, varsaturi alimentare si bilioase, uneori febra. Tratamentul dietetic este asemanator cu cel din colecistele cronice, antibiotice. Intrucat de multe ori natura chimica a calculilor biliari este de origine colesterolica, regimul alimentar va implica, reducerea alimentelor bogate in colesterol (creier, rinichi, ficat, oua, carne de porc, unt, branzeturi grase, icre, slanina). In afara perioadelor dureroase se pot indica cure de ape minerale in statiunile: Olanesti, Slanic, Moldova, Borsec, Vilcele.
d. Alimentatia bolnavilor cu diskinezii biliare.
In grosimea peretilor cailor biliare se gasesc fibre musculare care asigura miscarile ritmice, ale acestora, favorizand propulsia si evacuarea bilei spre intestin. Acest sistem muscular bogat enervat, este capabil a se deregla, ducand la aparitia asa numitelor diskinezii biliare. Dereglarea poate fi in sensul accentuarii: hipertonie (hiperkinezie), sau in sensul scaderii: hipotonie, hipokinezie.
Diskinezia biliara hipertona, se caracterizeaza printr-o accentuare a functiilor motoare, ale veziculei biliare, ceea ce se traduce prin spasme la nivelul acestuia. Bolnavii in aceste cazuri se plang de dureri aparute brusc, dupa mese sau dupa suparari, in regiunea colecistului, de intensitate crescuta, insotite uneori de diaree, varsaturi bilioase, acestea usurand de multe ori suferinta bolnavului. Examenul radiologic al veziculei biliare (colecistografia), pune in evidenta tulburarea functionala a acesteia. Alimentatia in aceste cazuri este cea indicata bolnavilor cu colecistita cronica. Intrucat componenta nervoasa are un rol important in producerea suferintei bolnavului, se vor administra, in afara de antispastice: sedative, evitarea emotiilor negative, a oboselii fizice si intelectuale, a meselor neregulate, a discutiilor in timpul mesei.
Dischinezia biliara hipotona. Se caracterizeaza prin pierderea sau scaderea functiei motoare a diferitelor parti a cailor biliare. In cazul cand tulburarea intereseaza numai vezica biliara, boala se numeste colecistatomie (atomia veziculei biliare) si se caracterizeaza prin: lipsa contractiilor peretelui veziculei biliare, ce duce la impiedicarea eliminarii bilei, cu stagnarea ei in vezicula, producand distensia peretilor ei si in final crescandu-i considerabil volumul. Bolnavul simte permanent o jena in regiunea colecistica. Tubajul duodenal efectuat la acesti bolnavi, duce de multe ori la o ameliorare marcata a simptomatologiei, fiind indicat uneori in scop terapeutic repetat la 6 - 7 zile, producand o adevarata gimnastica a cailor si veziculei biliare. Alimentatia acestor bolnavi, va trebui sa asigure stimularea musculaturii beziculei biliare, cu favorizarea evacuarii sale. In acest scop se vor administra alimente cu efect colagog, deci care favorizeaza contractarea si evacuarea veziculei biliare. In acest sens se recomanda: uleiul de masline, galbenusul de ou, smantana, margarina.
Se recomanda cura zilnica dimineata pe nemancate cu ulei de masline.
Se vor interzice ca si in hepatitele si colecistitele cronice, alimentele: prajite in grasime, sosurile nedietetice, conservele de carne sau peste, mezelurile, pestele gras, carnea de porc, de rata, de gasca, branzeturile fermentate, alimentele bogate in celuloza grosolana (care cresc meteorismul), fructele oleaginoase, patiseriile, prajiturile cu crema, ciocolata.
e. Alimentatia bolnavilor operati de vezicula biliara. Exista situatii in care este necesara indepartarea veziculei biliare prin interventie chirurgicala (colecistectomie) - in caz de litiaza biliara (cu colici repetate), colecistita acuta sau piocolecist (puroi in colecist).
In aceaste situatii functia de rezervor a veziculei biliare, va fi preluata de caile biliare. Astfel canalul coledoc se va dilata mult, permitand acumularea bilei in interiorul sau dupa interventia chirurgicala, determinand uneori: diaree, jena sau chiar durere in hipocondrul drept si de accea acestor pacienti li se recomanda o alimentatie asemanatoare, celor cu litiaza biliara, cu mese de volum redus si frecvente (5 - 6 pe zi), grasimile se vor administra in cantitati mici, sub formma de ulei vegetal sau unt proaspat (o lingurita adaugata la servire). Alimentele interzise sunt aceleasi care au fost enuntate la colecistite. Permise sunt: laptele diluat cu ceai (cand provoaca diaree se va administra o lingurita de carbonat de calciu la 200 ml lapte), carne slaba fiarta (pui, vaca, vitel), peste alb slab, paine alba prajita, fainoase preparate cu lapte (orez, gris, macaroane, fulgi de ovaz), legume sub forma de piureuri. Codimente permise sunt cele aromate (patrunjel, dafin, marar, tarhon, cimbru, vanilie, scortisoara). Supe leguminoase strecurate, supe pasate, bors cu perisoare, bors de legume.
