|
|
|
Tratamentul prin masaj
Masajul : Reprezinta totalitatea manipulatiilor manuale aplicate sistematic la suprafata organismului in scop terapeutic si curativ .
Efecte fiziologice ale masajului
Actiuni locale:
- actiuni de sedare (calmare) indepartarea durerilor de tip nevralgic din muschi, oase si articulatii;
- inlaturarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea procesului de resorbtie care duce spre eliminarea lor din regiunea masata;
- actiunea hiperemianta locala, de imbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra carora se executa masajul;
Actiuni generale:
- activarea circulatiei generale a sangelui;
- imbunatatirea activitatii aparatului respirator;
- cresterea metabolismului bazal;
- actiune favorabila asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si indepartarea oboselii musculare;
- actiune reflexogena asupra organelor interne;
- actiune mecanica prin framantare si tapotament care ajuta la tonifierea musculaturii prin marirea contractibilitatii musculare.
Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exerciata de masaj asupra pielii indeosebi, organ bogat vascularizat si mai ales inervat, in piele existand numeroase terminatii nervoase (exteroreceptori), punct de plecare a unor serii de reflexe. La acestea trebuie adaugate si efectele excitante, pe care le exercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente si tendoane (proproireceptori).
Cel mai important mecanism de actiune a masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex. Acesta pleaca de la exteroreceptorii din tegument si proprioreceptorii din muschi,tendoane, la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre sistemul nervos central. Aceste reflexe explica efectele generale ale masajului, precum si o parte din actiunile lui locale. Trebuie adaugat,de asemenea, ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal, deci superficiale, fiecarui organ corespunzandu-i o anumita zona cutanata. Topografia acestor zone metamerice cutanate a fost stabilita de Head si de aceea ele poarta numele de "zonele Head".
Un alt mecanism de actiune a masajului este reprezentat de aparitia, in urma compresiunilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii intinse in piele cu formarea in cadrul matabolismului pielii a unor produse metabolice care trec in circulatia generala. Unii autori au descris "substanta H", asemanatoare histaminei, cu actiune vasodilatatoare capilara; altii sustin ca iau nastere substante asemanatoare colinei, care stimuleaza peristaltismul. Alti autori pun aceste efecte vasodilatatoare pe seama unor substante acide care iau nastere in tesuturi in timpul masajului.
Un alt mod de actiune a masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale. Cand acest lichid este in exces masajul poate sa intervina favorabil ajutand la resorbtia lui in sange pentru ca sa fie eliminat. Rezulta o imbunatatire a conditiilor circulatorii si o reducere a muncii inimii care are de mobilizat o masa de lichid mai mica.
Toate aceste actiuni ale masajului explica indicatiile largi intr-o serie de afectiuni, precum si utilizarea lui in scop igienic, ca si in viata sportiva.
Descrierea anatomica a regiunii dorso-lombare
Regiunea dorsala se delimiteaza in partea superioara de regiunea cefei prin linia imaginara care trece prin C7,spina scapulei si acromion. in partea inferioara, regiunea dorsala se delimiteaza de regiunea lombara prin linia imaginara care trece prin T12 si coastele flotante. Pe partile laterale se delimiteaza prin linia subaxilara pana la articulatia soldului.
Din punct de vedere anatomic regiunea dorsala este formata din 12 vertebre numerotate T1 - T12 ce se articuleaza cu 12 perechi de coaste prin articulatiile costo-vertebrale.
Musculatura regiunii dorsale este bine dezvoltata si reprezentata pe mai multe planuri in profunzime. Muschii mai importanti sunt: marii dorsali, trapezii inferiori, intercostalii, muschii proprii ai coloanei vertebrale: paravertebralii, dorsalii intervertebrali, interspinosii si transverso-spinosii.
In partea superioara a regiuni dorsale: muschii lomboizi supra si subspinosi la spina omoplatului dar intra si la regiunea cefei si cea dorsala.
Tehnica masajului
Masajul regiunii dorsale se executa asezand bolnavul pe bancheta de masaj in pozitie ventrala cu fata in jos;
Maseurul sta intr-o parte a bolnavului langa bancheta (in picioare)
Bolnavul este acoperit cu un cearceaf lasand descoperita numai regiunea de masat.
Maseurul trebuie sa aiba mainile calde, date cu pudra sau diferiti unguenti.
Se incepe cu netezirea sau efluerajul, cu ambele palme intinse pornind de la partea inferioara a toracelui pe muschii paravertebrali si muschii dorsali, partea superioara a trapezilor, inconjurand umerii.
A doua forma de netezire - tot cu palmele intinse pe partile laterale ale toracelui, tot de jos in sus, facand terminatia la C7.
O alta forma de netezire este netezirea pe coloana cu doua degete departate de la T12 la C7 cu spina vertebrala intre degetele departate de la mana stanga sau dreapta atat pe partea opusa cat si pe partea maseurului.
Ultima netezire este pieptene - se face pe muschii bine dezvoltati, marii dorsali, deruland pumnul de la radacina catre varful degetelor de cinci sase ori.
Urmeaza framantarea sau petrisajul cu toate formele sale, framantarea cu o mana incepand cu partea opusa noua in doua - trei straturi de muschi, prin compresiuni si relaxari dintre police si celelalte patru degete, ridicand muschiul de pe planul osos.
Pe aceleasi directii se executa si framantarea cu doua maini si contratimp.
Dupa fiecare framantare se face netezirea de intrerupere.
Geluirea care este tot o forma de framantare ce se executa pe coloana cu doua degete departate cu spina intre degete(T12-C7)
O alta directie a geluirii cu degetele apropiate se face pe muschii paravertebrali dorsali.
O alta forma este cea intercostala.
Toate formele framantarii se fac de doua - trei ori pe fiecare directie.
Dupa netezirea de intrerupere urmeaza frictiunea, care se face pe coloana dorsala cu doua degete departate, cu miscari de sus in jos, stanga circular, dreapta circular stanga dreapta si invers.
O alta directie de frictiune este intercostala, cu degetele departate cu miscari circulare si o alta cu degetele apropiate pe muschii paravertebrali dorsali.
Urmeaza vibratia, care se face cu palma intreaga pe toata suprafata musculara prin tremuri vibratorii destul de profunde si rapide pentru a ajunge vibratia si la organele interne.
Dupa toate netezirile de intrerupere, masajul se termina tot cu o netezire dupa care facem kinetoterapie deoarece avem articulatiile costovertebrale care trebuiesc mobilizate. Aceasta se executa cu miscari de inspiratii - expiratii, maseurul tinand palmele perpendicular pe coloana dorsala si spunandu-i bolnavului sa traga aer in piept, dupa care bolnavul expira aerul si maseurul apasa prin vibratii coloana dorsala (de doua - trei ori)
Indicatii: Spondiloze, spondiloza anchilozanta, nevralgii intercostale, sechele posttraumatice in aceasta regiune, deformari de coloana dorsala cum ar fi: cifozele sau devieri ale coloanei lateral - scolioze (in regiunea deformarii coloanei lombare), contracturi musculare de diferite cauze in boli neurologice.
Regiunea lombosacrala este formata din coloana vertebrala lombara, formata din cinci vertebre destul de puternice constituite din L1-L5 si regiunea sacrala formata tot din cinci vertebre sudate intre ele formand osul sacru care este foarte rezistent la efort.
Din gaura trei sacrala porneste nervul sciatic, care este cel mai lung nerv al corpului, mergand pe partea mijlocie a feselor, mijlocul coapsei, fata posterioara a gambei, pana la calcaneu. El se inflameaza foarte usor din cauza eforturilor depuse de coloana lombara, fiind frecvent tratat prin masaj si proceduri de BFT.
Tot aici intra si regiunea coccigiana (patru-cinci vertebre rudimentare, sudate intre ele formand coccisul).
Aceasta regiune lombosacrala este invelita de muschii: patratul lombar si lomboidul, muschii proprii ai coloanei lombosacrale, partea sacrala a muschilor fesieri, psoasul iliac, ileocostalii si spinalii care formeaza masa comuna cu marii dorsali.
Aceasta regiune fiind foarte des solicitata de eforturi, da posibilitatea inflamatiei insertiilor musculare prin contracturi musculare, iar la coloana vertebrala lombara apar deformari ale coloanei (lordoza = accentuarea curburii lombare) si chiar la unele traumatisme sau trepidatii se intalnesc afectiuni de discopatie, hernie de disc sau lombalgii.
Alti nervi din aceasta regiune sunt nervii coada de cal, care prin inflamatia lor dau inflamatia cozii de cal.
Tehnica masajului:
Pentru masaj bolnavul este asezat in pozitie ventrala pe un pat de masaj, intotdeauna se pune o perna sub abdomen pentru ca musculatura si coloana sa fie cat mai relaxate.
Se incepe cu netezire cu ambele palme pornind de la partea inferioara a feselor, muschii paravertebrali, lombari pana la coastele false, iar a doua netezire se face pe partile laterale cu terminatia la T12.
O alta netezire se face pe coloana cu degetele departate, incepand de la coccis pana la T12.
Alta netezire - pornind cu ambele police de la coccis urmarind muschii fesieri, care sunt bine dezvoltati. Mai exista si netezirea romb - care se face pe muschii patratului lombar si romboizi, inainte de netezirea pieptene.
Dupa netezire urmeaza framantarea - se porneste de la coccis, cu mana peste mana, urmarind santul superior al fesierilor pana la creasta iliaca. Tragem apoi palmele muland din nou pe coastele false catre T12, dupa care se intorc mainile la 180 de grade si mulam din nou pe coastele false pana la creasta iliaca, de la care tragem mainile pe linia superioara a fesierilor catre coccis de 5-6 ori.
Urmeaza framantarea: cu o mana - se porneste de la partea inferioara a feselor pe paravertebrali, apoi directia 2 pe patratul lombar si directia 3 pe partea laterala a fesierilor si a psoasului iliac si o parte din dintati.
Pe aceiasi directie se face si framantarea cu doua maini si contratimp.
Geluirea se executa cu doua degete departate, pornind de la coccis pe coloana catre T12 si cu doua degete apropiate pornind de la coccis pe santul superior al fesierilor pana la creasta iliaca. Alta framantare este ciupitul care se face de fesieri, in cazul cand sunt flasci.
Urmeaza frictiunea, pe aceleasi directii cu geluirea, care se executa cu degetele apropiate pornind de la coccis la crestele iliace.
Se mai face frictiunea pe paravertebralii lombari. Pe muschii fesieri se face frictiunea cu pumnul.
Kinetoterapia - se fac miscari pasive; extensia coloanei, tinem mana stanga transversal pe coloana lombara si cu dreapta facem extensia prin vibrare. Extensia se mai face cu mana stanga pe coloana lombara iar cu dreapta pe deasupra genunchilor bolnavului, executam flexia laterala dreapta si stanga si extensie.
Miscari active - bolnavul se aseaza in sezut, face flexia toracelui in fata, flexia laterala stanga si dreapta, rotatie stanga si dreapta, circumductie avand mainile in solduri.
Mobilizarea articulatiilor (Kinetoterapia)
Este absolut indispensabila in tratamentul artrozelor. Miscarea se foloseste metodic, sub toate formele sale: miscari active, pasive, active-ajutate si cu rezistenta.
Mobilizarile pasive se aplica in artroza dureroasa atunci cand miscarea activa este imposibila sau insuficienta, avand drept scop combaterea stazei, edemului si retractiilor musculo-ligamentare.
Mobilizarile active sunt indispensabile in reeducare, evitand atrofia musculara si crescand forta si volumul muschiului normal sau atrofiat.
Kinetoterapia precoce si reluarea activitatii de mers, eventual hidrokinetoterapia si inotul au ca obiective mentinerea tonusului muscular si a capacitatii aerobice, a mobilitatii coloanei si a articulatiilor periferice, precum si a unei circulatii sanguine adecvate in segmentul afectat. Exercitiile initiale in plan sagital (flexie - extensie) se aplica in limitele durerilor pe care le produc.
Exercitiile de extensie sunt incepute din pozitie ventrala, in decubit ventral, cu perna sub epigastru. Se progreseaza accentuand extensia, respectiv mutand perna sub piept apoi in sprijin pe coate. Se executa miscari de extensie ale coloanei, precedate de inclinari laterale. Se continua programul de exercitii de extensie in ortostatism.
Prin exercitiile de extensie se urmareste:
reducerea durerilor prin scaderea tensiunii in fibrele inelare posterioare,
reducerea tensiunii asupra radacinii nervului,
modificarea presiunii intradiscale
retragerea anterioara a nucleului pulpos.
Exercitiile de extensie sunt contraindicate in situatii clinice cu:
. hernii mari sau nefixate;
. hipermobilitate sau instabilitate segmentara;
. tulburari motorii si senzoriale bilaterale;
. accentuarea semnificativa a durerilor lombare si a tulburarilor senzoriale radiculare, fara reducerea durerilor radiculare.
Exercitiile de flexie (exercitiile Williams) reduc sarcinile compresive in partea superioara a discului si deschid gaura foraminala. Sunt bine tolerate de majoritatea bolnavilor.
Tractiunile vertebrale manuale sau mecanice pot fi eficace in sindroamele dureroase discogene, prin reducerea presiunii intradiscale cu 20-30%, intinderile musculare, scaderea fortelor compresive asupra radacinilor nervoase prin distantarea corpilor vertebrali si prin largirea gaurii foraminale.
Se mai foloseste tehnica Hold-relax pe diagonalele Kabat in formele acute sau aceeasi tehnica cu exercitii din programul Williams in formele subacute de dorsalgii prin discopatie.
In formele recurente sau cronice se indica masuri de profilaxie secundara a coloanei vertebrale, sistematizate in asa-numita "scoala a spatelui' (school back).
Gimnastica medicala
A - Exercitii indicate de LUCILLE DANIELS de la Universitatea STANDFORD - SUA.
1. Culcat pe sol, cu genunchii flectati, gatul este intins in ax, barbia in unghi drept cu gatul se cauta aplatizarea curburii cervicale; umerii in contact cu solul
2. Decubit ventral cu bratele pe langa corp, fata privind in jos, se ridica capul cativa cm, de la sol si se executa intinderea axiala a gatului; se roteste capul cand spre umarul stang cand spre umarul drept apoi se lasa capul in jos.
B - Exercitii pentru mobilizarea coloanei dorsale;
1. din decubit dorsal, cu muschii flectati si cu bratele intinse lateral se duc genunchii spre piept si se revine in pozitia initiala.
2. din pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din cot (alternativ).
3. din pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.
C - Exercitii pentru mobilizarea coloanei lombare;
1. din decubit dorsal se efectueaza flexii de gamba pe coapsa, ale coapsei pe bazin, cu fiecare membru inferior si apoi cu ambele.
2. din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii in extensie.
3. din decubit, coloana flectata sau in pozitie ghemuit cu mainile sprijinite de bara, se executa flexii, extensii ale coloanei lombare, in jurul bazinului.
4. din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.
