Parodontite apicale acute si cronice - licenta

Parodontite apicale acute si cronice - licenta

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

713. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:

A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate

B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice

C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase

D. agenti microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba

E.  esecuri ale anesteziei

714. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale
acute hiperemice, se poate produce prin:

A. canalul radicular

B. pungi parodontale

C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei)

D. microtraumatisme

E. lucrari protetice defectoase

715. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde 'timpul mut', fara rasunet clinic, in care modificarile sunt:

A. biochimice

B. mecanice

C. chimice

D. enzimatice

E. fizice

716.  *Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:

A. cateva minute si 3-4 ore

B.. 3 si 4 zile

C. 2 si 3 ore

D. 10-20 minute

E. cateva saptamani

717.        Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:

A. pulpita acuta seroasa totala

B. pulpita acuta purulenta totala

C. pulpita acuta seroasa partiala

D. pulpita acuta purulenta partiala

E. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente)

718.        *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:

A. modificarile vasculare

B. modificarile chimice

C. modificarile enzimatice

D. durere

E. rezorbtie osoasa

719.        Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente si
urmatoarele semne:

A. lipsa sangerarii in camera pulpara

B. prezenta unei secretii seroase pe canal

C. raspunsurile negative la testele de vitalitate

D. durere la percutia in ax

E. sangerare in camera pulpara

720.    Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor semne:

A. durere cu caracter acut

B. durere la percutia in ax a dintelui

C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor

D. teste de vitalitate pozitive

E. stare generala nemodificata

721.        Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:

A. pulpitele acute

B. nevralgiile de trigemen

C. foliculita acuta a dintilor inclusi

D. pulpitele cronice

E. caria simpla

722.        Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:

A. stadiul endoosos

B. stadiul subperiostal

C. stadiul submucos

D. stadiul de fistula

E. stadiul de granulom periapical

723.        Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:

A. stadiul de evolutie a inflamatiei

B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva

C. tipul de reactivitate individuala

D. numarul de radacini ale dintelui

E. varsta pacientului

724.        Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre:

A. resorbtie si vindecare temporara

B. fistulizare si vindecare temporara

C. complicare cu proces osteomielitic

D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)

E. parodontita apicala acuta hiperemica

725.        Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele
apicale cronice imbraca trei aspecte:

A. durere cu caracter nevralgiform

B. durere cu senzatie de usoara egresiune

C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie

D. durere insuportabila

E. durere lancinata

726.        Examenul radiologie initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:

A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale

B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor

C. unor fracturi radiculare

D. unor cai false

E. caracterului durerii

727.        Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:

A. utilizarea intempestiva a substantelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canal

B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare

C. obturarea incorecta a canalului

D. gangrena pulpara simpla

E.  caria simpla

728. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:

A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica)

B. zona exudativa

C. zona de iritatie

D. zona de necroza

E. zona de vindecare

729.Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:

A. resturile epiteliale ale lui Mallasez

B. mucoasa sinusala

C. mucoasa bucala in cazul unor fistule

D. pulpa dintelui

E. osul alveolar

730.Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:

A. granulomul simplu conjunctiv

B. granulomul epitelial

C. pulpita cronica granulomatoasa

D. pulpita seroasa totala

E. parodontita apicala acuta seroasa

Tema nr. 15

Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

731.        Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:

A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara

B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator

C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante

D. realizarea rezectiei apicale

E. simpla extirpare a tesutului pulpar

732.        Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:

A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale

B. stadiul ei de evolutie

C. conditiile topografice locale

D. conditiile topografice generale

E. starea generala a pacientului

733.        In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:

A. este un tratament adjuvant

B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala

C. nu este necesar

D. este un tratament principal

E. poate fi administrat doar pe cale orala

734.        Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:

A. durere

B. tumefactie

C. congestia mucoasei

D. sensibilitate dentara

E. alterarea culorii dentare

735.        Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:

A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei

B. volumul de substanta care a depasit apexul

C. calitatea materialului de obturatie

D. topografia loco-regionala

E. starea tesutului pulpar

736.        Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmatoarele metode:

A. imobilizarea dintelui

B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia

C. anestezia

D. premedicatia antibiotica

E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara

737.        Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:

A. obturatii coronare de amalgam

B. dinti acoperiti de coroane

C. lucrari protetice cu ancoraj in canal

D. corpi straini in canal

E. radacini curbe

738.        Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in:

A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale

B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau functionala

C. cazurile care nu raspund la medicatia antibiotica

D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul

E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar

739.        Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este:

A. extractia dintelui sub protectie antibiotica

B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

C. obturatie de canal in aceeasi sedinta

D. obturatie de canal in sedinta urmatoare

E. rezectie apicala

740.        Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:

A. extractia dintelui

B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos

C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola

D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial

E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund

741.        Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:

A. lungimea de lucru

B. persistenta secretiei pe canal

C. existenta unor fistule

D. medicatia folosita

E. statusul general al pacientului

742.        Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:

A. apex larg deschis la copii si adolescenti

B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic

C. mese impinse dincolo de apex

D. tratamente endodontice incomplete

E. canalele curbe

743.        Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:

A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice

B. cauterizarea chimica sau electrica

C. crearea unei fistule artificiale

D. rezectia apicala

E. extractia dintelui

744.        Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:

A. Dontisolon

B. pasta Walkhoff

C. ciment zinc oxid eugenol

D. endometazona

E. ciment fosfat de zinc

745.        Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face prin:

A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos

B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu

C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase

D. spalaturi pe traiectul dinte-fistula

E. cauterizare chimica sau electrica

Tema  nr. 13

Tratamentul necrozei si gangrenai pulpare

Bibliografie asociata temei:

M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.ll, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

746. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale

A. incisivii inferiori

B. molarul prim superior

C. premolarul 2 inferior

D. primul si al doilea molar inferior

E. premolarul 1 superior

Raspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,

747. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt

A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical

B. 2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intr-un singur foramen apical

C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate

D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate

E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate

748. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:

A. aparate analogice

B. aparate audiometrice

C. aparete digitale

D. aparate de inalta frecventa

E.  sonda bimetalica Kuralt

749. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:

A. metode manuale

B. metode sonice

C. metode ultrasonice

D. ionoforeza

E. meroda cu laser

750.        *Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand ?

A. avem un canal uscat

B. pulpite cronice

C. pulpite acute purulente, partiale sau totale

D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva

E. cand nu putem opri hemoragia

751.        Cauzele generale ale hemoragiei sunt ?

A. hemofilie

B. diateze hemoragice

C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui

D. stari fiziologice congestive: menstruatie

E.  graviditate

752.        Cauzele locale ale hemoragiei sunt:

A. lezarea parodontiului marginal

B. perforarea podelei camerei pulpare

C. cai false radiculare

D. extirparea pulpara completa

E. traumatizarea parodontiului apical

753.        Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele:

A. sistemul giromatic

B. canal Master

C. canal Finder

D. sonicAir

E. sisteme ultrasonice

754.        In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:

A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)

B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului marginal

C. tipul de reactivitate al pacientului

D. metode de preparare ale canalului

E. sisteme de canale dupa Weine

755.        Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazului:

A. esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos

B. canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina

C. dinti cu valoare protetica care nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale endodontice

D. pacienti apti pentru monitorizare

E.  corpi straini imposibili de indepartat din canale

756.        Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:

A. coafaj direct sau indirect

B. dupa extirpari in pulpita purulenta

C. in pulpita cronica si in gangrena simpla

D. in parodontitele apicale acute hiperemice

E. dupa spalaturi cu solutii antiseptice

757.        Contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:

A. parodontitele apicale acute

B. cai false la nivelul camerei pulpare

C. prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canale

D. canale care secreta abundent

E. parodontita apicala cronica

758.        Indicatiile ionoforezei sunt urmatoarele:

A. Hiperestezia dentinara

B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica

C. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale

D. dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode

E. parodontita apicala acuta

759.        Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:

A. gangrena pulpara simpla

B. parodontita apicala cronica

C. apexificarea in gangrena simpla

D. rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii

E.  perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de granulatie

760.        Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:

A. este un puternic bactericid

B. are actiune antitoxica

C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica

D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare

E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale