|
|
|
Cea mai utilizata metoda de scriere a algoritmilor, cel putin pentru incepatorii in programare, este aceea a utilizarii schemelor logice, care descriu operatiile ce pot fi aplicate datelor prin simboluri grafice numite blocuri.
Sunt utilizate urmatoarele blocuri:
1.Blocul START:
Este blocul care indica inceputul oricarei scheme logice si este folosit o singura data ( orice schema logica are un inceput unic).
2.Blocul STOP
Este blocul care incheie schema logica si este, de asemenea , unic.
3.Blocul de citire
Blocul de citire corespunde operatiei de introducere
a datelor, in timpul careia se asteapta ca utilizatorul sa
introduca valori concrete, ce vor fi stocate in zona de memorie alocata
variabilelor prezente dupa comanda CITESTE.
Cu alte cuvinte, pentru fiecare variabila al carui nume este precizat in blocul de citire se cere introducerea unei valori.
4. Blocul de scriere
Blocul de scriere corespunde operatei de afisare a
valorii unei variabile sau a unui mesaj. Dupa comanda SCRIE se
precizeaza o lista cu numele variabilelor a caror valoare va fi
afisata si a mesajelor.
5.Blocul de calcul
Blocul de
calcul corespunde de obicei operatiei numite atribuire, care are ca efect calcularea valorii expresiei si
memorarea valorii obtinute in zona de memorie alocata variabilei. O
atribuire este de forma
V expresie care se "citeste" asfel: variabila V isi va schimba valoarea, noua valoare fiin de fapt rezultatul evauarii expresie.
Schimbarea valorii unei variabile se poate realiza fie prin utilizarea unei atribuiri, fie prin citirea valorii prin intermediul unei operatii de citire.
! A nu se confunda atribuirea cu egalitatea. In programare, egaliatea apare ca un test in care expresia din stanga semnului de egaliatate este comparata cu expresia din dreapta acestui semn. In urma acestei operatii obtinandu-se doar doua valori posibile: adevarat (in cazul in care rezultatele sunt egale) si fals (in caz contrar). Spre deosebire de aceasta, atribuirea este o actiune, adica o modicare a unei stari de fapt.
6. Blocul
de decizie
Blocul de decizie evalueaza valoarea de adevar a conditiei C si, daca aceasta este adevarata se trece pe ramura DA, iar daca este falsa pe ramura NU. Conditia C din blocul de decizie poate fi asemanata cu o intrebare care are doar doua raspunsuri posibile Da respectiv Nu. Exista foarte multe intrebari care au doar doua raspunsuri posibile De exemplu: Este aprisa lumina? sau Sunte-ti atenti? dar pentru a putea scrie programe cel mai des intalnim inrebari de forma unor expresii cu valoare logica exprimate prin egalitati sau alte relatii. De exmplu:b>3 se va interpreta ca o intrebare de genul "este b mai mare ca 3".
6. Conectori
Conectarea blocurilor ce formeaza o schema logica se realizeaza cu ajutorul unor sageti, acestea indicand si sensul de efectuare a operatiilor ce compun schema logica.
Schema logica poate fi definita ca o succesiune de blocuri de tipurile prezentate mai sus, cu urmatoarele caracteristici:
contine un singur bloc Start si un singur bloc Stop;
in fiecare bloc intra o singura sageata si, cu exceptia blocului de decizie, iese o singura sageata (blocurile au o singura intrare si o singura iesire)
exista cel putin un "traseu" ce pleaca din blocul Start si, mergand in sensul sagetilor se ajunge in blocul Stop;
blocul de decizie poate contine, pe cele doua ramuri, orice combinatie de blocuri dintre cele prezentate;
O schema logica ce are aceste proprietati reprezinta un algoritm structurat.
Sa revenim putin asupra operatiei de atribuire, operatei care se efectueaza intr-un bloc de calcul si care implica definirea mai multor termeni:
