|
|
|
Regulile de amenajare a produselor in magazin
In magazin trebuie sa se caute sa se creeze o circulatie coerenta, avand un sens bine determinat, astfel incat liniarul vazut sa se apropie cat mai mult posibil de liniarul parcurs. Acest lucru este simplu de realizat in cazul suprafetelor mici. Intre doua gondole se creeaza in mod natural un nod de circulatie, clientul avand posibilitatea sa abordeze mai multe circuite. Clientul trebuie tentat de circuitul general: la acesta ajungandu-se prin distribuirea de la gondola la gondola a unor produse de apel.
Exista particularitati in ceea ce priveste amenajarea rafturilor si a vitrinelor in functie de domeniul in care activeaza retailerul. "Daca in domeniul FMGC vitrina vorbeste despre promotii si oferte, vitrinele Sensiblu vorbesc despre campanii sau proiecte sociale, despre valorile brandului sau sau despre brandurile proprii, cum ar fi Boots sau L'Occitane", afirma Andreea Ionescu, director de marketing la Sensiblu.[1] Conceptul de merchandising, folosit si de L'Occitane, este unic de la pozitionarea brandului si este materializat in layout, mobilier si decoratiuni speciale, ambalaje, pana la conduita angajatilor. Specificul fiecarui tip de produse din oferta unui retailer creeaza diferente in maniera de aranjare a rafturilor, de la o companie la alta.
Criteriile de diferentiere tin, in primul rand, de necesitatile legate de suprafata spatiului de expunere, care trebuie adaptat in functie de caracteristicile produselor. Trebuie sa se incerce sa nu se defavorizeze nici o zona a magazinului. De multe ori colturile indepartate ale magazinului sunt adeseori neglijate. Cand se identifica o zona neglijata se recomanda ca ea sa fie amenajata conform metodei circulatiei aspirate. Ceea ce arata ca merchandisingul adeseori are un interes in combinarea diferitelor moduri de amenajare: aceasta ii permite pe de o parte sa dea diversitate magazinului sau si pe de alta parte sa aiba o circulatie coerenta.
Este foarte important
ca aranjarea pe raft sa urmareasca logica modului in care
clientii aleg produsele dorite in cadrul categoriei. Spre exemplu pentru a
creste vanzarile, produsele de ingrijire feminina trebuiesc aranjate
pe vertical pe tip de produs si la nivel de protectie. Aceasta
aranjare este conform arborelui decizional (modalitatea de alegere) si
simplifica alegerea initiala. Aranjarea rafturilor in
functie de arborele decizional urmeaza modul de a cumpara
produse al cumparatoarelor.[2]
Cumparatorii refuza aranjarile care necesita efort cum
este plimbatul prin intreg magazinul pentru a gasi un produs favorit de un
anumit tip, sortarea produsului din intreg segmentul, aranjarea pe raft intr-un
loc la care se ajunge cu greutate (foarte sus si foarte jos, foarte la
stanga si foarte la dreapta).
Imaginea nr. 38 Amenajarea rafturilor
O vitrina sau un raft aranjate corect presupun in primul rand o unitate la nivel de lant. In plus trebuie sa se simta amprenta brandului. Vitrina si raftul trebuie sa fie atragatoare pentru a invita consumatorul sa se apropie, iar produsele trebuie sa fie aranjate in functie de criterii clare, pentru a evita aglomerarea vizuala. "O organizare corecta a rafturilor si semnalizarea corespunzatoare a acestora vor permite, in primul rand, accesul rapid al clientilor la produsele pe care le doresc, economisind astfel timp pretios si energie. Organizarea corecta a rafturilor dintr-un magazin favorizeaza, de asemenea, cresterea vanzarilor pe metrul patrat", este de parere Dragos Sirbu, Retail Manager la Altex.[3] Faptul ca in fiecare locatie a unui lant de magazine se pastreaza acelasi mod de aranjare a vitrinelor si rafturilor este in mod cert un avantaj, generand continuitate la nivelul comunicarii catre clienti. Acestia vor identifica modelele specifice dupa care sunt expuse produsele la raft si vor asocia cu usurinta modul de expunere cu un anumit brand.
