|
Concurenta
1. Obiectul si continutul concurentei
1.1. Comportamentul concurential
1.2. Comportamentul anticoncurential
2. Formele concurentei
3. Nivelul si tipologia concurentilor
O trasatura importanta a economiei de piata o reprezinta concurenta, din aceasta cauza economia de piata se mai numeste si economie concurentiala.
Studierea concurentei reprezinta unul din obiectivele principale ale cercetatorilor de marketing.
1. Obiectul si
continutul concurentei
Practic,
exista numeroase instrumente
si mijloace utilizate in lupta de concurenta:
1.1. Comportament concurential
Concurenta cunoaste grade diferite de intensitate, in functie de:
raportul dintre cerere si oferta;
masura echilibrarii acestora;
raportul de forte in care se plaseaza agentii de piata.
Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul celor patru componente ale politicii de marketing:
produsul
pretul
distributia
promovarea
1.2. Comportament
anticoncurential
reprezinta orice act juridic prin care un agent ori grupare de agenti economici realizeaza o influenta determinata asupra unuia sau mai multor agenti economici;
are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza sau cand una sau mai multe persoane detin deja controlul asupra altui agent economic, dobandesc direct sau indirect, controlul asupra altui agent economic, prin orice forma, permisa de lege (participare la capital, cumparare de active, contract etc.);
sunt interzise numai atunci cand:
are ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante;
conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei.
sunt admise numai atunci cand conduc la efecte favorabile:
asupra eficientei economice;
ameliorarea productiei;
progresul tehnic;
imbunatatirea servirii consumatorilor.
se considera normale dupa criteriile:
necesitatea mentinerii si stimularii:
concurentei;
cota de piata;
puterea economica a agentilor economici in cauza.
masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor si contributia lor.
a. Concentrarea
economica
b.
intelegerile exprese sau
tacite; decizii de asociere; practici concentrate; folosirea abuziva a unei pozitii dominante pe piata; sunt considerate: fixarea concentrata, in
mod direct sau indirect a preturilor, tarifelor, rabaturilor,
adaosurilor; limitarea sau controlul
productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologiilor sau
investitiilor; impartirea
pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe orice
criterii; conditionarea incheierii
unor contracte de acceptare a unor clauze care prin natura lor nu au
legatura cu obiectul acestor contracte; participarea, in mod concertat
cu oferte trucate la licitatii sau orice alte forme de concurs de
oferta; eliminarea de pe
piata a oricaror alti concurenti, limitarea sau
impiedicarea accesului pe piata si a libertatii
exercitarii concurentei de catre alti agenti
economici; intelegerile de a nu
cumpara de la sau a nu vinde catre anumiti agenti
economici, fara o justificare rezonabila. determina restrangerea, impiedicarea sau
denaturarea concurentei
Practici
anticoncurentiale
2. Formele concurentei
diferentierea dintre concurente se realizeaza prin imaginea de marca (bere, zahar, orez, benzina etc.) diferentierea dintre concurenti se realizeaza prin diferentierea calitativa
a produselor (ind.alimentara, de automobile, aparate electrocasnice) concurenta
formala (firmele ofera modalitati diferite de petrecere a
timpului liber) concurenta generica
Concurenta reprezinta o necesitate obiectiva, face parte din "regulile de joc" ale pietei si contribuie la:
stimularea preocuparilor pentru cresterea, diversificarea si imbunatatirea ofertei de marfuri;
adaptarea ofertei la dinamica cerintelor;
asigura plasarea preturilor la cote reale;
favorizeaza rationalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profitului;
determina asa-numitul proces de "primenire" a agentilor de piata, prin eliminarea din competitie (faliment, absorbire etc.) a firmelor slabe, ce au dovedit ca nu s-au adaptat la dinamismul social - economic al societatii.
numarul si
pozitia celor care se confrunta.
si implicatiile ce in
mecanismul pietei
depind de:
atomicitatea (existenta unui
numar mare de vanzatori si cumparatori,
activitatea acestora individuala neputand determina o schimbare a
cererii si ofertei globale). transparenta perfecta a pietei (cunoasterea precisa de catre cumparatori
si vanzatori a tuturor elementelor pietei). omogenitatea produsului (existenta pe
piata a unor produse identice, echivalente). intrarea si iesirea libera pe piata
si perfecta mobilitate a factorilor de productie (toti
intreprinzatorii sa poata gasi liber si nelimitat capitalul si forta de munca
de care au nevoie la un moment dat).
Concurenta ideala
(perfecta)
presupune existenta
in cadrul pietei:
In realitate piata cunoaste o concurenta imperfecta, ce se manifesta sub urmatoarele forme:
multi ofertanti ce
actioneaza pe piata bunurilor de masa (cereale,
minereuri, combustibili etc.); diferentele
nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de
comercializare a acestora impun alinierea tuturor concurentilor la
acelasi nivel de preturi, aceasta avand la baza raportul
cantitativ dintre cerere si oferta.
concurenta
pura
prezenta mai multor
ofertanti actionand in cadrul pietei unor produse, care
insa prin natura lor, pot fi diferentiate intr-o anumita
masura (calitate, gabarit, performante, model, culoare etc.) situatia
concurentiala are ca efect o anumita aliniere a
preturilor cu diferentieri corespunzatoare impuse de
diferentele dintre produse; posibilitatea ca prin
diferentieri fata de concurenti sa fie
obtinuta o situatie
de "monopol" relativ fata de un anumit segment de
cumparatori, de unde si denumirea acestei forme de
concurenta.
concurenta
monopolista
piata se
caracterizeaza cu putini
ofertanti (vanzatori); numarul redus al
concurentilor creeaza premisele unei competitii aspre, datorita posibilitatilor
de cunoastere a pozitiei detinute de fiecare in cadrul
pietei; schimbarea atitudinii unuia
dintre concurenti atrage rapid o reactie de raspuns din
partea celorlalti; asa apar cartelurile, in care toti sau
concurentii principali fixeaza preturile si alte
conditii de vanzare. oligopol pur firmele ofera aceeasi marfa; se diferentiaza doar prin servicii sau
preturi (ca urmare a costurilor reduse). oligopol
diferentiat firmele ofera produse partial
diferentiate, in special prin calitate, modele sau servicii.
concurenta
oligopolista
ofertantii (in numar
mai mare sau mai mic); un singur
cumparator (statul, concern etc.); echipament militar, vapoare, avioane etc.; obtinerea comenzilor prin licitatie.
Monopson
situatie rar intalnita; ofertantul cat si beneficiarul detin o
situatie de monopol; nu are concurenta.
Monopol
bilateral
competitie desfasurata in
cadrul legal; are la baza perfectionarea propriei
activitati.
Concurenta loiala
din dorinta de a castiga piata,
unele firme apeleaza la mijloace necinstite, afectand direct sau
indirect activitatea concurentilor; practicile neloiale sunt sanctionate in
majoritatea tarilor, prin legi speciale; practici
neloiale denigrarea concurentilor - punerea in circulatie
a unor afirmatii inexacte despre activitatea concurentilor; concurenta
parazitara - obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei
care poate fi creata intre activitatea proprie si a
concurentilor (confuzia de marci); concurenta
ilicita (frauda fiscala) - incalcarea legilor;
obtinerea unor costuri mai reduse, preturi mai mici; dumping - practicarea
unor preturi joase cu sacrificarea propriului profit.
Concurenta neloiala
In Romania: legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale,
M.O. nr. 24/1991.
3. Nivelul si tipologia concurentilor
Philip Kotler,
"Managementul marketingului", p. 314 - 317.
Prin
modul cum actioneaza, prin comportamentul concurential,
concurentii pot fi:
concurenti buni si concurenti rai
concurenti slabi si concurenti puternici
respecta "regulile jocului"; isi limiteaza actiunile la un
anumit segment; evalueaza impactul acestora asupra
pietei.
Concurenti
buni
potential ridicat; influenteaza evolutia
pietei; riposteaza violent atunci cand sunt
atacati.
Concurenti
puternici
Importanta
cunoasterii
concurentilor